Ilie Şandru 60 de ani în slujba învăţământului şi culturii româneşti

Trebuie să începem cu un fapt merituos. Colecţia „Profesioniştii noştri” a ajuns la cel de-al VIIlea volum, în mai puţin de 4 ani. Şi aceasta se datorează, în primul rând, iniţiatorilor colecţiei, cărora trebuie, desigur, să le adresăm felicitări: IPS Ioan Selejan şi dr. Ioan Lăcătuşu, precum şi instituţiilor pe care le conduc: Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, respectiv Centrul European de Studii Covasna-Harghita şi Editura Eurocarpatica. Iniţiatorii au plecat de la necesitatea de a evidenţia şi promova ideea de elite profesionale provenite din rândul românilor din Arcul Intracarpatic sau din rândul acelora care şi-au adus contribuţia la studierea istoriei, culturii şi civilizaţiei românilor din inima Ţării; de a oferi modele demne de urmat de tineretul studios şi, fapt nu lipsit de importanţă, de a aşeza în ierarhia socială pe treptele care li se cuvin, potrivit statutului pe care l-au dobândit prin creaţia, munca perseverentă şi faptele lor, aceste personalităţi aflate în viaţă. Domniile lor au plecat de la faptul că „neînsemnate la vreme, în paginile unor lucrări, informaţiile, faptele devin amintiri; ele se depărtează, se decolorează, se împuţinează; pe unele le uităm cu totul, din altele pierdem doar părţi şi puţine sunt cele care ne rămân fixate mai bine în imagini vii de culoare şi de sunete. Vorba dictonului latin: «Verba volant, scripta manent»”. Astfel au luat naştere cele 7 volume închinate doamnei cercetătoare-arhivistă Ana Grama, din Sibiu, doctorilor în istorie Liviu Boar, Ioan Ranca, din Târgu- Mureş, şi Dumitru Zaharia, din Bacău, doctorului în sociologie Ioan Lăcătuşu, din Sfântu- Gheorghe, inginerului-doctor în silvicultură Ion Micu, din Miercurea- Ciuc, şi profesorului-scriitor Ilie Şandru, din Topliţa. Un scurt bilanţ reliefează mai bine efortul făcut pentru viabilitatea colecţiei, care devine mai diversificată, pe măsura trecerii timpului, privind domeniul de selecţie al elitelor profesionale, extinzându-se de la arhivistică-istorie, la domeniile sociologiei, silviculturii, muzicii, învăţământului şi culturii. La cele 7 cărţi, care de fapt sunt opt volume - lui Ioan Lăcătuşu, fiindu-i destinate două volume - ce cuprind 4010 pagini (24 cm de raft, în format A5, şi 7 kg 150 de grame greutate), şi-au adus contribuţia aproximativ 300 de autori (407 autori calculând suma autorilor fiecărei cărţi, dar sunt autori care au scris pentru mai multe personalităţi), care au scris 283 de mesaje, 161 de studii sau lucrări, peste 200 de articole, recenzii, referate, interviuri, aprecieri, recomandări, poezii, introduceri sau prefeţe. Adăugaţi la aceste date sutele de documente şi fotografii care împlinesc conţinutul fiecărui volum şi aveţi o imagine mai corectă asupra colecţiei. Ea tinde să devină o adevărată enciclopedie a personalităţilor reprezentative pentru arealul sud-est transilvan. Vor urma, cât de curând, volumele dedicate muzicologului dr. Constantin Catrina (post-mortem) şi prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu. Dacă la lansarea volumelor închinate dr. Ioan Lăcătuşu spuneam, citându-l pe dr. Liviu Boar, că este o „ediţie regală”, de această dată, parafrazându-l, pot spune că actuala ediţie, dedicată profesorului şi scriitorului Ilie Şandru, este o „ediţie princiară sau voievodală”. Şi aceasta datorită datelor care o caracterizează: 626 de pagini (de 8 ori 78) 78 de autori, 55 de mesaje, 31 de studii, 19 recenzii şi lansări de carte, 178 de fotografii, în toate aceste date fiind a doua, după cea „regală”. Interesant, pentru publicul cititor, cred că este modul şi momentul în care s-a născut ideea elaborării acestui volum dedicat lui Ilie Şandru. Coincidenţă sau întâmplare, faptul s-a petrecut în ziua de 15 martie 2012, când, independent, două grupuri de prieteni, care veneau de la Târgu-Mureş şi Sfântu- Gheorghe, la Topliţa, unde se lansa cartea „Pe urmele lui Octavian Tăslăuanu” şi se aniversa frumoasa vârstă de 77 de ani a autorului volumului, s-au gândit la acelaşi lucru: înveşnicirea, printr-o amplă scriere, a vieţii şi activităţii omului care ne aduce în municipiul de pe Mureş, an de an, de aproape două decenii. Numai forma şi titlul viitorului volum erau diferite. Dar, să amintim, sau reamintim pentru cei care au participat la manifestarea culturală, discursurile rostite în eleganta sală a Primăriei Topliţa, de doi invitaţi, Nicolae Băciuţ şi Ioan Lăcătuşu. Ele au fost consemnate de publicaţia regională „Condeiul ardelean” în articolul „De la lansarea cărţii «Pe urmele lui Octavian C. Tăslăuanu» de Ilie Şandru, la viitoarea lucrare «Pe urmele lui Ilie Şandru»”, redate de subsemnatul: „Un cuvânt aparte a avut editorul volumului, poetul Nicolae Băciuţ. Dânsul caracteriza recenta apariţie pe piaţa editorială ca fiind „o carte foarte bine structurată, de ţinută şi substanţă, care are acea calitate pe care şi-o doreşte orice autor, calitatea de a rămâne”. Autorul şi-a asumat, în acest spaţiu, de pe valea Mureşului până la Luduş, o misiune greu de repetat de altcineva. Misiunea de a scoate la lumină „foarte puţinele surse la care să recurgem cu uşurinţă, pentru a valorifica moştenirea lui Octavian C. Tăslăuanu”. Desigur, misiunea de a valorifica filonul moştenirii strămoşeşti, „urmele” lăsate de oamenii acestor pământuri, pe care cărturarul Ilie Şandru a realizat-o cu har şi talent în scrierile sale. Dar în viitor? Cine va fi pe urmele lui Ilie Şandru peste câţiva ani? O provocare pentru tineri, pentru intelectualitatea topliţeană, şi nu numai, pentru toţi cei prezenţi la manifestare. „Până acum Ilie Şandru a creat un traseu biografic de pregnanţă şi de substanţă care merită demersul. Cutezătorul, care va porni pe urmele lui Ilie Şandru, poate să descâlcească multe dintre tainele care ar fi greu de descâlcit când autorul nu va mai fi. Şi atunci va fi greu de inventat un Ilie Şandru, fiindcă dascăli, cărturari, publicişti, prozatori ca Ilie Şandru, în acest spaţiu cu greu vor mai apare…” O provocare pentru tânăra generaţie, pentru intelectualitatea topliţeană, pentru toţi cei prezenţi, lansată de omul de cultură, membru al Uniunii Scriitorilor din România, poetul Nicolae Băciuţ. Cine-l va înlocui, peste ani, pe cel care de acum cinci decenii şi până astăzi, „face cât un Comitet de Cultură singur”? Cine-şi va pune numele şi semnătura deasupra titlului de carte intitulat „Pe urmele lui Ilie Şandru”? Asemenea poetului Nicolae Băciuţ, şi doctorul în sociologie Ioan Lăcătuşu şi-a exprimat convingerea că „a venit vremea, având în vedere laborioasa şi valoroasa activitate didactică, publicistică, literară, culturală, de cercetare istorică, naţional-patriotică, civică şi politică, să se editeze o

Categorie: