„Împărţirea fondurilor de către Consiliul Judeţean Covasna fără discuţie că se face pe criterii etnice”

Interviu cu Leca Băncilă, primarul oraşului Întorsura-Buzăului (judeţul Covasna)
foto

- Domnule primar, ne aflăm aproape de finalul anului 2011. Vă rog să-mi spuneţi cum a fost anul acesta, ultimul înainte de alegeri, pentru dumneavoastră şi pentru oraşul Întorsura-Buzăului.
- A fost un an greu, un an care a cerut de la toţi eforturi şi sacrificii. Că s-a numit primar, că s-a numit ultimul cetăţean din Întorsura-Buzăului, toţi a trebuit să asumăm o realitatea deloc fericită, concretizată în sărăcie, în lipsa locurilor de muncă şi în faptul că mii de locuitori îşi găsesc şi îşi construiesc existenţa departe de casă. Dar, alte soluţii n-am avut. A fost, în altă ordine de idei, un an şi cu împliniri. Este anul în care ne pleacă, în sensul că avem contractele gata, 6 proiecte cu finanţare din afară, în sumă de peste 30 de milioane de euro. În cazul acestor proiecte, este un lucru deosebit fie şi numai faptul că sunt semnate şi se pregătesc toate condiţiile licitaţiei, pentru ca mai apoi să se demareze lucrările. Prin urmare, pentru întorsureni anul 2012 este un an de deschidere, este un an care concretizează într-o formă eforturile noastre din anii anteriori, eforturi care au îmbrăcat forma unor contracte pe lucrări.
- Când vedeţi aceste proiecte demarate şi finalizate?
- De exemplu, contractul de apă şi canal începe anul viitor. Licitaţiile se vor ţine în acest an, dar este un contract de 23 de milioane de euro, care se va finaliza în maxim doi-trei ani. Însă, aproape că n-are importanţă acest lucru, în condiţiile în care discutăm de staţie de epurare nouă, de nouă puţuri modernizate de alimentare cu apă şi refacerea şi extinderea în totalitate a reţelei de apă şi canal în lungime de 60 de km. Practic, prin acest proiect vom realiza infrastructura ascunsă de tip urban.
- Cine finanţează acest proiect?
- Este un proiect cu finanţare europeană pe fondul de mediu, în care la 23 de milioane de euro noi trebuie să venim cu aproape 450.000 de euro cofinanţare. Este cel mai mare proiect care s-a desfăşurat vreodată în zona Buzaielor.
- Aveţi banii necesari pentru cofinanţare? Că, totuşi, nici această sumă nu e de neglijat, mai ales la criza pe care o traversăm.
- Nu-i avem, dar îi vom avea. Nu ne împiedicăm de doi la sută indiferent cât de greu ar fi. Pentru că numai de aici începe cu adevărat recuperarea imaginii de tip urban, în momentul în care avem apă şi canal. Plus că lângă acest proiect mai sunt încă alte două care rezolvă pe încă 5 km, şi respectiv alţi 5 km, problema de apă şi canal, deci, în total 70 km de apă şi canal.
- Dumneavoastră spuneţi, aşadar, că abia acum începe urbanizarea Întorsurii-Buzăului… Corect? Şi să înţeleg că după realizarea acestor proiecte veţi începe să veniţi cu straturile de asfalt peste?
- Da, exact, de acum începe procesul de urbanizare al Întorsurii-Buzăului, în momentul în care avem partea subterană rezolvată. Concomitent, însă, parcurgem şi paşii dezvoltării instituţionale. Aceasta deoarece zestrea instituţională sub aspect urban este puţină, bunăoară vom construi o grădiniţă, reabilităm o altă grădiniţă, reabilităm două şcoli şi încă un alt liceu, am construit o sală de sport şi o piaţă, reabilităm un cămin, refacem şi modernizăm un alt cămin cultural… Deci, ce vreau să vă spun este faptul că zestrea instituţională se multiplică concomitent. Apoi, avem şase proiecte pentru străzi, după ce se va trece cu apa şi canalul.
- Cât însumează în km străzile ce le veţi asfalta?
- Dacă oraşul are 65 de km de străzi şi vom face numai 6,5 km pe an, în 10 ani reuşim. Oricum, efortul este uriaş. Rămân încă multe probleme de ordin socialeconomic pentru care nu avem mijloace şi resurse să intervenim.
- Concret, vă referiţi la faptul că, în zilele pe care le trăim, oamenii o duc extrem de greu?
- Nu numai că o duc greu. Sunt prea mulţi care o duc greu. Dar prea mulţi sunt care au plecat în afară, prea mulţi au lăsat copiii acasă, prea afectat este sistemul de învăţământ de această lipsă a părinţilor. Nu putem construi viitor până când în şcoală nu avem elemente de stabilitate, de continuitate ale unei activităţi.
- De acord, dar aceşti oameni au plecat, totuşi, ca apoi să se întoarcă cu bani mulţi în oraş - nu-i aşa? Nu le putem avea pe toate.
- Banii aceia sunt, din perspectiva de care vorbesc eu - a învăţământului, educaţiei, viitorului -, neimportanţi.
- Adevărat, dar Întorsura-Buzăului s-a umplut în ultimii ani de case, reabilitate sau nou construite, extrem de frumoase, unele luxoase chiar. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără banii celor care au plecat…
- Ce puţin înseamnă asta în bătălia pentru viitor, când vom avea nevoie nu de ziduri, ci de oameni, de competenţe adevărate.
- Domnule primar, să înţeleg că vă pregătiţi pentru un nou mandat?
- Mi s-ar părea corect, cu o condiţie: dacă la vară sunt sănătos, da, candidez; dacă la vară nu sunt sănătos, nu candidez. Astăzi am toate motivele să cred că voi fi sănătos şi voi avea şi ce arăta lumii ca să cer un nou mandat.
- Vă referiţi la problemele medicale cu care aţi păşit în acest mandat?
- Da, sunt şi probleme medicale, şi mai este şi un lucru: când vrei să accezi la o funcţie, spui oamenilor ce ai de gând să faci, iar când ai fost deja într-o funcţie, trebuie să arăţi ce ai şi făcut. Eu sper că la anul voi avea ce arăta oamenilor, că am şi făcut ceva în cei patru ani.
- Cum vedeţi dumneavoastră bătălia de la vară? Aveţi ceva informaţii despre alţi candidaţi? Umblă vorba în târg că şi actualul subprefect, Ionaşcu Valentin, vrea să candideze la funcţia de primar al oraşului Întorsura- Buzăului.
- Foarte bine. Problema este, însă, următoarea: fiecare aproape concurează pe culoarul lui. Va trebui să demonstreze că a făcut ceva sau că are şi competenţe ca să facă ceva. Cine a fost în trecut şi n-a făcut, mi s-ar părea corect să nu mai vină să ceară. Cine a avut puterea să facă sau să ajute şi n-a ajutat, ba dimpotrivă a pus tălpi, va trebui să explice de ce a făcut asta. Campania va fi dură şi sunt dispus s-o duc cu toate argumentele fairplay- ului şi eleganţei. Dar, de data aceasta am instrumente, mijloace şi argumente cu care am să dovedesc că alţii nu numai că n-au pus o mână de ajutor, ci au pus şi tălpi.
- Domnule primar, să înţeleg că dumneavoastră nu vă gândiţi să candidaţi la o altă funcţie anul viitor?
- Nu.
- Care este relaţia dumneavoastră cu Consiliul Judeţean Covasna? Ce bucurii sau necazuri aţi întâmpinat cu conducerea acestei instituţii? Simţiţi vreo reticenţă din partea ei, aşa, ca fiind primarul oraşului din zona românească a judeţului?
- Schimbarea gărzii la nivelul Consiliului Judeţean Covasna ne aşteptam să fie una pozitivă, pentru că tinereţea înseamnă şi deschidere. Ne aşteptam la un alt tip de construire a relaţiilor interetnice, de urmărire a unor obiective comune pentru judeţ şi pentru locuitorii lui. Parţial, am fost dezamăgit. Sunt şi zone în care s-au făcut lucruri bune, dar spaţiul acesta public al judeţului Covasna este prea etnicizat, prea cu multe obiective care ţin de o anumită etnie şi nici măcar de interesele etniei respective. Împărţirea banilor de către Consiliul Judeţean Covasna fără discuţie că se face discreţionar, pe criterii nu tocmai onorabile, etnice. Exemplific. Am un program comun cu CJ Covasna pe Ordonanţa 7. În 2009, mi s-au dat bani, cu intervenţii, că era şi PSD la putere; din 2009 încoace, nu mi s-a mai dat niciun ban. Asta în condiţiile în care o firmă ce a făcut lucrările, în valoare de aproape 800.000 de lei, nici astăzi nu le are plătite. Or, celelalte localităţi care au proiecte similare au primit fonduri. Asta mă nemulţumeşte.
- Ce planuri aveţi pentru acest final de an şi cu ce gânduri păşiţi în 2012?
- În luna care mai e până la sfârşitul anului, vreau să evaluez şi să achit cât mai multe obligaţii neachitate pe proiecte, pe programe, pe oameni, astfel încât începutul anului viitor să fie unul fundamentat la nivel de idei, de oameni. Pentru anul viitor îmi doresc să plece aceste proiecte. Vreau să se şi vadă că s-a muncit. Vreau ca întorsureanul să vadă că în trei ani s-a muncit în zona asta a proiectelor şi că acum este vremea ca acestea să înceapă şi să se finalizeze. Vreau ca puterea să înţeleagă că şi pesediştii sunt cetăţeni ai acestei ţări, vreau să nu mai fim discriminaţi. Mi-aş dori să nu mi se mai spună, la nivel de director de minister, că „sunt bani, dar nu pentru dumneavoastră”. Mi-aş dori ca unii să înţeleagă că a mă exclude pe mine astăzi, înseamnă a te exclude pe tine mâine. Mi-aş dori ca alegerile viitoare să aducă schimbarea, nu la nivelul localităţii, la nivelul ţării. Aceasta pentru că este nevoie de un alt tip de abordare, este nevoie de alţi oameni, este nevoie de o cu totul altă viziune. În sfârşit, vreau ca anul viitor să aducă pentru cetăţenii României sănătate, bunăstare, linişte şi împliniri în plan personal; dar asta pentru toţi cetăţenii acestei ţări.

Categorie: