Interpelare privind folosirea sintagmei „ţinutul secuiesc” într-o Hotărâre de Guvern


Autor: 

Violeta Feldiorean

Deputatul PSD de Covasna, Horia Grama, i-a adresat, la începutul acestei luni, o interpelare primului ministru PD-L al Guvernului României, Emil Boc, solicitându-i punctul de vedere referitor la folosirea sintagmei „ţinutul secuiesc” într-o Hotărâre de Guvern privind aprobarea stemei comunei Ilieni, din judeţul Covasna.
Printre altele, în respectiva Hotărâre de Guvern, nr. 402/2010, se arată: „Borna de hotar semnifi că faptul că localitatea se află la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei. Soarele şi semiluna simbolizează aşezarea comunei către partea secuiască”. În continuare, vă prezentăm interpelarea deputatului covăsnean, preşedinte al PSD Covasna:

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT INTERPELARE

Adresată: Domnului Prim-Ministru Emil Boc
De către: Horia Grama, deputat PSD, Circumscripţia Electorală Covasna
Obiectul interpelării: Recunoaşterea implicită de către Guvernul României a unui aşa-zis „Ţinut Secuiesc”

Stimate Domnule Prim Ministru,

Este cunoscut faptul că sintagma „Ţinut Secuiesc” este cultivată în mentalul colectiv pe linia autonomiei pe criterii etnice. În legătură cu acest aşa-zis „Ţinut Secuiesc”, liderii politici ai UDMR sunt consecvenţi în a solicita modifi carea articolului 1 al Constituţiei României, care întruchipează dezideratul de secole al poporului român.
Într-o atare situaţie, Hotărârea Guvernului nr. 402/2010 prin care, în premieră, consacră în terminologia legală ofi cială şi, implicit recunoaşte, conceptul de „Ţinut Secuiesc” reprezintă deopotrivă un grav atentat adus ordinii constituţionale şi un afront adus românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, care cu greu reuşesc să îşi păstreze identitatea naţională şi care se văd trădaţi de însuşi Guvernul României.
Domnule Prim-Ministru, vă redau mai jos punctul de vedere exprimat de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, federaţie ce reuneşte peste 20 de asociaţii şi fundaţii din cele două judeţe şi care, din perspectiva societăţii civile româneşti, neangajată politic, îşi exprima în aceeaşi perioadă în care a fost aprobată HG 402/2010 punctul de vedere pe marginea utilizării sintagmei „Ţinut Secuiesc”:
„Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) consideră că această denumire nu mai corespunde realităţilor demografi ce actuale şi exclude, la nivel simbolic, aproape 40% (la sută) din totalul populaţiei actuale a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.
Cei care continuă să promoveze această sintagmă şi cei care îi susţin, trebuie să aibă în vedere faptul că populaţia de naţionalitate română din cele trei judeţe, la recensământul populaţiei din 2002, era de 407.035 persoane (Covasna - 51.790, Harghita - 45.870, Mureş - 309.375), reprezentând 36,04% din populaţia totală a celor trei judeţe. La aceeaşi dată, populaţia de etnie rromă era de 50.234 locuitori (Covasna - 5.973, Harghita - 3.835, Mureş - 40.426), reprezentând 4,44% din populaţia celor trei judeţe. Rezultă că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş 40% din totalul populaţiei este de naţionalitate română şi de etnie rromă, deci nemaghiară. Populaţia de etnie maghiară din cele trei judeţe, în anul 2002, a fost de 668.471 persoane (Covasna - 164.158, Harghita - 276.038, Mureş - 228.275), reprezentând 59,18% din totalul populaţiei celor trei judeţe şi 46,69% din numărul total al maghiarilor din România (1.431.807).
Din cifrele prezentate, rezultă cu claritate că niciunul dintre liderii maghiari nu poate solicita folosirea în continuare a sintagmei „ţinutul secuiesc”, făcând abstracţie de opiniile, interesele şi valorile românilor, rromilor şi a cetăţenilor de alte etnii care reprezintă peste 40% din totalul populaţiei celor trei judeţe. Actuala confi guraţie etnică a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş se regăseşte şi în structura confesională a populaţiei. Astfel, 402.499 persoane aparţin religiei ortodoxe şi 13.985 religiei greco-catolice, cele două religii româneşti, reprezentând 37% din totalul populaţiei judeţelor respective.
O categorie însemnată de cetăţeni care, în mod obiectiv, nu se regăsesc în „ţinutul secuiesc”, o reprezintă persoanele cu dublă ascendenţă identitară. Datele recensământului populaţiei din 2002, pun în evidenţă faptul că în judeţul Covasna 2.391 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că aparţin confesiunii romano-catolice şi 337 celei reformate, în timp ce 1.075 de locuitori de etnie maghiară au declarat că sunt ortodocşi şi 143 romano-catolici. La acelaşi recensământ, în judeţul Harghita 2.852 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că sunt de religie romano- catolică şi 158 aparţin de confesiunea reformată, în timp ce 982 maghiari sunt de religie ortodoxă şi 179 sunt greco-catolici. În judeţul Mureş, la acelaşi recensământ, un număr de 1.915 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că aparţin confesiunii romano-catolice, 1.818 sunt de religie reformată, 187 unitarieni şi 115 evanghelişti, în timp ce 3.173 cetăţeni de etnie maghiară au declarat că aparţin religiei ortodoxe şi 1.002 celei greco-catolice. Rezultă că, la recensământul din 2002, peste 14.000 de cetăţeni din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, sunt persoane cu dublă ascendenţă identitară, fi e de naţionalitate română şi care aparţin „bisericilor istorice maghiare” (romano-catolică, reformată, evanghelică şi unitariană), fi e de etnie maghiară şi care aparţin bisericilor tradiţionale româneşti (ortodoxă şi greco-catolică). Membrii familiilor etnic mixte sunt, la rândul lor, direct afectaţi de folosirea exclusivă şi excesivă a sintagmei „ţinutul secuiesc”. Astfel, la recensământul din 1992, în judeţul Covasna existau 2.724 familii etnic mixte (reprezentând 5% din totalul familiilor existente în judeţ), iar în judeţul Harghita 2. 960 de asemenea familii (reprezentând 3,5% din total). Dacă la acestea adăugăm familiile etnic mixte existente în judeţul Mureş şi pe cele întemeiate în ultimii 15 ani în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, observăm că numărul familiilor etnic mixte care trăiesc în cele trei judeţe depăşesc cu mult 10.000, ceea ce înseamnă între 25.000-30.000 de persoane.”.
Alături de punctul de vedere al FCRCHM, faţă de textul Hotărârii de Guvern, vă mai sesizez, Domnule Prim-Ministru, cu următoarele două aspecte:
a) potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, sintagma „graniţă” desemnează limita dintre două state şi, ca atare, ea apare ca inadecvată atunci când vorbim de delimitarea internă a teritoriului naţional. De altfel, în terminologia legală, pentru acest lucru este uzitată formula „limită administrativ-teritorială” şi nu „graniţă”.
b) Potrivit Constituţiei României, teritoriul României „este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe” şi nu în „ţări” şi „ţinuturi”. Din acest punct de vedere, consider că terminologia folosită în textul Hotărârii de Guvern trebuia să fi e în acord cu terminologia constituţională.
Faţă de punctul de vedere al românilor trăitori în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, exprimat printr-o voce autorizată şi reprezentativă, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi faţă de observaţiile subsemnatului, inclusiv cele legate de atingerea adusă securităţii naţionale prin recunoaşterea implicită a unei entităţi ce se doreşte a fi o regiune autonomă pe criterii etnice, vă rog, Domnule Prim-Ministru, să îmi comunicaţi dacă intenţionaţi să reveniţi asupra HG 402/2010 şi să solicitaţi o anchetă referitoare la modul în care proiectul HG 402/2010 a parcurs fi ltrele de legalitate de la nivel de Instituţie a Prefectului până la nivelul Guvernului.
Solicit răspuns scris şi oral.

Cu stimă, Deputat Horia Grama

Categorie: