La Timişoara, o manifestare de înaltă ţinută ştiinţifică (I)

În cinstea Marii Sărbători de la 1 Decembrie 1918

Trăim o perioadă postrevoluţionară, aşa-numită „de tranziţie la economia de piaţă”, dar, mai bine spus, de trecere la un capitalismul sălbatic, de polarizare abruptă şi rapidă a societăţii în două categorii sociale: săracii şi îmbogăţiţii „peste noapte”. Partidele politice, după două decenii şi jumătate de „dezbateri doctrinare”, încă nu au un proiect coerent de înfăptuire a unei societăţi democratice şi prospere, ci obiectivele lor prioritare au fost şi au rămas rezolvarea intereselor de grup, de gaşcă, personale, fracţionarea societăţii în „răi” şi „buni”, pentru a-i opune, a-i încăiera, potrivit proverbului latin „divide et impera”. Cuvinte precum interes naţional, patrie, patriotism au devenit în mintea şi comportamentul acestor lideri politici „glume” de prost gust. Inversarea valorilor prin şcoală, cultură (aflate într-o permanentă criză „de tranziţie”) şi mass-media, a devenit o realitate. Presa scrisă şi mijloacele audio-vizuale, în cea mai mare parte, scriu, vorbesc şi ne înfăţişează imagini, 24 de ore din 24, despre crime, tâlhării, înşelătorii, violuri, sinucideri, prostituţie, contrabandă, spargeri, hoţii şi imense acte de corupţie în chiar instituţiile care sunt puse să educe, să prevină, să combată sau să pedepsească aceste acte ori în rândul liderilor politici de la nivelul conducerii centrale (deputaţi, senatori, miniştri, secretari de stat) şi locale (prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, şefi ai serviciilor publice deconcentrate, primari, consilieri).
Din aceste motive, o valoroasă manifestare ştiinţifică, culturală şi naţională precum cea organizată de Muzeul Banatului din Timişoara, menită a educa şi învăţa, a devenit „o rara avis” în peisajul societăţii şi al mass-media româneşti. Complexa manifestare, aflată la cea de-a treia ediţie, intitulată „Simpozionul Internaţional dedicat Zilei Naţionale a României. 96 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”, desfăşurată pe parcursul a două zile (21-22 noiembrie a.c.), a cuprins o gamă variată de activităţi la care au participat peste o sută de profesori universitari, istorici, etnografi, cercetători, arhivişti, scriitori, filologi, muzicologi, muzeografi, conservatori-restauratori, într-un cuvânt un mare număr de specialişti din diferite domenii de activitate din România, Serbia şi Polonia. Prima zi, începută, pentru invitaţii din alte regiuni istorice ale spaţiului românesc, printr-o vizită a centrului frumoasei urbe (Catedrala Ortodoxă, Opera, Muzeul Banatului, Librăria „Mihai Eminescu”), a continuat la Sala Mare a Senatului Rectoratului Universităţii Politehnica Timişoara, unde s-au desfăşurat lucrările în plen ale Simpozionului. Deschise de dr. Adrian Deheleanu prin cuvântul de salut şi bun venit adresat din partea autorităţilor locale şi instituţiilor organizatoare, lucrările au continuat prin prezentarea unor interesante comunicări ştiinţifice referitoare la actul de la 1 Decembrie 1918 susţinute de prof. univ. dr. Radu Păiuşanu, de la Universitatea de Vest, cercetător principal I Ioan Haţegan, de la Academia Română - Filiala Timiş, prof. dr. Mihai Pârvulescu şi prof. univ. dr. Viorica Bălteanu de la Universitatea Politehnica Timişoara. Au urmat prezentarea unor cărţi şi reviste de cultură, recent apărute, remarcând din rândul autorilor patru colaboratori ai „Condeiului ardelean” (subliniaţi cu aldine), autori ai volumelor: File din istoria militară a Banatului. 95 de ani ai Centrului Militar Zonal Timiş, de Constantin C. Gomboş şi Mircea Cosor, a cărei recenzie o vom prezenta şi noi cu prilejul împlinirii a 75 de ani ai prietenului nostru, istoricul militar col. (r) C.C. Gomboş; Patriarhul Miron Cristea, de profesorul şi scriitorul topliţean Ilie Şandru; Românii din Panciova 1733-2013, de dr. Mircea Măran, Ilie Baba, Valentin Mic; revista Anuar Premyslensis Istoria Militară, Polonia, vol. XLIX, nr. 1/2014 prezentată de drd. Marcin Marinowski, desigur, alături de celelalte cărţi: Victor Vlad Delamarina acuarelist, de Constantin-Tufan Stan; George Gârda - În slujba României Mari, de Dumitru Tomoni; Enciclopedia ilustrată a Căilor Ferate din România, de Radu Bellu; Istoria medicinei din Banat, de Iosa Lotrean; Cărăşeni de neuitat, de Constantin C. Falcă; Stropi de soare, de Viorica Bălteanu şi revistele: Almăjana, nr. 3-4 (53-54), iulie-decembrie 2014, prezentată de lector univ. dr. Florina Maria Băcilă - secretar de redacţie şi cea de cultură tradiţională a Banatului de Munte, Nedeia, prezentată de prof. Angelica Herac - redactor-şef, cărţi şi reviste foarte interesante despre care ne propunem să mai scriem.
Seara, o surpriză deosebit de plăcută, apreciată de toţi participanţii, o surpriză care n-am mai întâlnit-o la niciuna dintre cele peste 150 de manifestări ştiinţifice la care am mai participat de-a lungul timpului atât în Ţară, cât şi peste hotare. La ora 19, am fost invitaţi de directorul general al Filarmonicii Banatului, Ioan Coriolan Gârboni, să participăm, la Sala „Capitol” din Timişoara, cu prilejul Zilei Naţionale a României, la un concert simfonic dedicat participanţilor la Simpozionul Internaţional. Sub bagheta unuia dintre cei mai buni dirijori români, Gheorghe Costin, concertul Filarmonicii Banatului s-a deschis cu Uvertura Operei Oberon, de Carl Maria von Weber, uvertură care, datorită frumuseţii şi sensibilităţii sale, „este cântată mult mai des decât opera în sine de toate marile orchestre ale lumii”. Spectacolul a continuat cu Concertul pentru vioară şi orchestră în Re major, Op. 77, de Johannes Brahms, „considerat unul dintre cele patru cele mai reuşite concerte de vioară aparţinând culturii germane, împreună cu cele scrise de Beethoven, Bruch şi Mendelssohn”. Spectacolul s-a încheiat cu poemul simfonic Aşa grăit-a Zarathustra, Op. 30, de Richard Strauss, care a îndemnat publicul să reflecteze asupra principiului întemeietorului vechi religii Zoroastriste din vechea Persie, potrivit căruia „individul este liber să aleagă între bine şi rău şi este singurul responsabil pentru alegerea făcută, Creatorul nefiind cel ce ne dictează alegerea”. Pentru măiestria execuţiei pieselor atât dirijorul, concert maestrul cât şi membrii orchestrei au fost chemaţi de mai multe ori la rampă prin puternice şi călduroase aplauze. Vorba unui bun prieten al nostru, al covăsnenilor, Dan Puric: „A fost o seară regală!”.
Sub această puternică impresie s-au desfăşurat şi lucrările din cea de-a doua zi. Desfăşurate pe secţiuni, excelent gândite, în cadrul spaţiului expoziţional al secţiilor de artă şi arheologie ale Bastionului Theresia din vechea cetate a Timişoarei - ale cărui ziduri au fost înnobilate de istoria seculară a oraşului şi a oamenilor săi care „au văzut şi auzit” atâţia principi, regi sau împăraţi -, au însemnat o reuşită. Spaţiul ambiental, valoarea ştiinţifică a comunicărilor, modul doct de expunere al specialiştilor, fie că au fost de la Piteşti sau Topliţa, din Polonia sau Serbia, de la Timişoara sau Bacău, mi-au împlinit sentimentul că aceşti cercetători au o lume a lor, au idealurile şi satisfacţiile lor care îi protejează, îi blindează, precum fortificaţiile bastionului theresian, împotriva acelei părţi a societăţii pe care ei nu o acceptă - societatea reprezentată de lumea câştigurilor fără muncă, a necinstei şi corupţiei, a politicianismului mincinos, fără ţară şi fără neam, a unei birocraţii sfidătoare, puturoase şi trândave.
Cele şase secţiuni - trei de Istorie şi câte una de Civilizaţie şi Spiritualitate Românească, Realităţile Satului Bănăţean şi Restaurare-Conservare - au cuprins tematic pe toţi specialiştii, participanţi cu studii, comunicări şi materiale audio-vizuale care ar putea fi valorificate într-o voluminoasă carte de istorie a Banatului, Transilvaniei şi a tuturor românilor privind anul Marii Uniri, care să stea mărturie acribiei şi trudei depuse de o mână de organizatori, „nebuni frumoşi”, care nu se pot împăca cu valorile impuse de un sistem politic corupt şi corupător. Astfel de oameni am cunoscut la Timişoara, dr. Adrian şi prof. Adriana Deheleanu, care s-au implicat cu trup şi suflet în reuşita activităţilor, de la primirea până la plecarea invitaţilor, astfel de oameni care trudesc din greu pentru perpetuarea valorilor naţionale ale străbunilor noştri, pentru a urni acest neam din înţepeneala morală şi materială şi de a extrage „ţepele” trase de „băieţii deştepţi” ai vreo trei-patru ... escu, preşedinţii de gaşcă de până acum, pentru a conştientiza şi solidariza forţele responsabile ale naţiei spre o apropiere reală de ţările surori din vestul Uniunii Europene. Pentru astfel de oameni de la Muzeul Banatului din Timişoara am trimis următorul fax din partea mea şi a prietenilor mei întru istorie şi arhivistică, prof. Ilie Şandru şi prof. Vilică Munteanu, conducerii instituţiei mai sus menţionate pentru a o felicita pentru conceperea şi realizarea activităţii: „Stimate Domnule Claudiu Ilaş, manager al Muzeului Banatului, Timişoara. Sincere felicitări Dumneavoastră, Domnului Adrian şi Doamnei Adriana Deheleanu, întregului colectiv al instituţiei de istorie şi cultură pe care o conduceţi pentru reuşita deosebită a organizării şi desfăşurării Simpozionului Internaţional dedicat Zilei Naţionale a României, Ediţia a III-a, 21-22 noiembrie 2014, pentru înalta valoare ştiinţifică asigurată prin comunicările susţinute de un număr impresionant de specialişti din ţară, Serbia şi Polonia din domeniile istoriei, muzeologiei, etnografiei, arhivisticii şi literaturii, pentru căldura, afecţiunea şi deschiderea pe care le-am simţit de-a lungul zilelor petrecute la Timişoara, pentru armoniosul şi interesantul program pus la dispoziţia participanţilor. Ne-am simţit onoraţi de a fi invitaţi la o asemenea manifestaţie dedicată Zilei Naţionale”.
La finalul activităţilor pe secţiuni, am solicitat şi părerile unor colegi, participanţi la această manifestare. Redau în continuare opiniile acestora:
Prof. univ. dr. Radu Păiuşan, Universitatea de Vest, Timişoara: Această manifestare ştiinţifică, ce a ajuns la a III-a ediţie, este o iniţiativă binevenită a conducerii Muzeului Banatului şi a organizatorului Adrian Deheleanu, muzeograf, preşedinte al organizaţiei de sindicat al Muzeului, care mi-a fost şi student. Mi-a plăcut foarte mult că toţi cei care au participat în plen şi la secţiunea în care am fost moderator, au putut să vorbească liber, fără niciun fel de constrângere, aceasta fiind una dintre marile cuceriri ale revoluţiei începute la Timişoara acum 25 de ani. În acelaşi timp, mi-a plăcut că la acest simpozion, care este legat de capitala, reşedinţa Banatului istoric, Timişoara, au participat cercetători din toate zonele României, fapt ce înseamnă că acest simpozion a primit o conotaţie şi valoare naţională. Mai mult, pot spune internaţională, având în vedere participarea celor trei oameni de ştiinţă şi cultură din Serbia - unul istoric, prof. univ. dr. la Academia din Vârşeţ, domnul Mircea Măran, altul, redactor la Radio Novi Sad, în limba rămână, domnul Pavel Gătăianţu (şi redactor-şef al revistei româneşti „Europa” din Novi Sad - n.n.), şi cel de-al treilea, medic la Vârşeţ, care şi-a făcut studiile aici, fiind totodată şi scriitor, lansând cu acest prilej o carte legată de istoria medicinii în Banat, domnul Iosa Lotrean - şi a unei personalităţi din Polonia, remarcat prin studiile făcute în arhivele din Suceava. Am mai fost impresionat şi de marele număr al lansărilor de carte, ceea ce înseamnă că Banatul produce cultură, cultură pe care o exportă în toată Ţara prin însuşi marele număr de participanţi la această manifestare;
Scriitorul Iosa Lotrean, medic la Vârşeţ - Serbia: Particip pentru prima dată la un astfel de simpozion de istorie, fiind medic de profesie. În acest sens, pot da „un diagnostic” foarte bun din toate punctele de vedere: al diversităţii tematice abordate, al prezentărilor de înaltă ţinută ştiinţifică; al bogăţiei de date şi argumente aduse de comunicări; al organizării deosebite. Deci, pot spune că am rămas impresionat de această activitate impozantă şi de înaltă ţinută ştiinţifică, iar pe viitor vreau să mă implic mai mult în asemenea manifestări, având în vedere că sunt un iubitor de istorie şi un bun prieten al unor oameni de ştiinţă din domeniu. În acest sens, dacă voi mai fi invitat, voi răspunde cu plăcere la orice chemare a neobositului domn Deheleanu şi a conducerii Muzeului Banatului. Am şi o propunere pentru programul viitoarelor ediţii, desigur pe măsura posibilităţilor financiare ale organizatorilor. Pentru noi, românii din Banatul sârbesc, ar fi foarte interesantă şi necesară participarea, alături de cercetătorii din România, la vizitarea unor obiective istorice. Nu pot să indic eu astfel de obiective, ele urmând a fi alese de către organizatori în funcţie de tematica simpozionului. În acest sens, având în vedere numărul mare al comunicărilor, poate durata de desfăşurare a Simpozionului timişorean ar trebui sporită cu o zi;
(va urma)

Categorie: