Laudatio Dr. Codrin Dumitru Munteanu

Dr. Codrin Dumitru Munteanu s-a născut la 8 august 1975, în Covasna, din părinţii Dumitru şi Maria Munteanu, ambii profesori. Tatăl, a fost directorul Şcolii Generale din Voineşti - Covasna, implicat în păstrarea şi afirmarea tradiţiilor folclorice locale, organizator al Cercului „Pro Natura” şi a numeroase concursuri de orientare turistică cu elevii, în munţii din împrejurimi. După absolvirea Şcolii Generale din Voineşti - Covasna, în toamna anului 1989 a început cursurile liceale la Odorheiu-Secuiesc. După evenimentele din decembrie 1989, în urma separării învăţământului pe criterii etnice, începând cu trimestrul al II-lea, împreună cu întreaga clasă, este transferat la Braşov, unde între anii 1989-1994, urmează cursurile Grupului Şcolar Sanitar. În perioada 1994-1998, este student la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu. În timpul anilor studenţiei a lucrat ca asistent sanitar la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Braşov.
După satisfacerea stagiului militar, între anii 2000-2001, este consilier juridic la Instituţia Prefectului - Judeţul Covasna. În perioada 2001-2008, a fost director executiv la Instituţia Prefectului - Judeţul Covasna, Direcţia Verificarea Legalităţii Actelor, Contencios Administrativ, Resurse Umane şi Relaţii Publice. În urma intrării în corpul înalţilor funcţionari publici, între 25 iunie 2008 şi 14 iulie 2008, a îndeplinit funcţia de subprefect al judeţului Covasna, iar între 14 iulie 2008 şi 29 ianuarie 2009, a îndeplinit funcţia de subprefect la Instituţia Prefectului - Municipiul Bucureşti.
În perioadele 29 ianuarie 2009 - 8 ianuarie 2010 şi 8 mai 2012 - 30 ianuarie 2013, a îndeplinit funcţia de prefect al judeţului Covasna. Între 8 ianuarie 2010 - 8 mai 2012, a fost inspector guvernamental. Din 30 ianuarie 2013 şi până în prezent este secretar general al Ministerului Apărării Naţionale.
Preocupându-se continuu de perfecţionarea pregătirii profesionale, a urmat mai multe cursuri, în ţară şi străinătate, dintre care amintim: programe de perfecţionare, formator (lector programe de formare funcţionari publici), mentor de stagiu pentru viitorii manageri publici, perfecţionare a pregătirii pentru managementul situaţiilor de urgenţă. A absolvit studii academice postuniversitare în ştiinţe administrative (2000-2003) la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Administraţie Publică din Bucureşti, „Programul de formare specializată în administraţia publică, cu durata de un an, destinat înalţilor funcţionari publici” (2005), din cadrul Institutului Naţional de Administraţie, iar în anul 2013, „Programul postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă în domeniul securităţii şi apărării naţionale - Securitate şi bună guvernare”, la Universitatea Naţională de Apărare, la propunerea Colegiului Naţional de Apărare.
În anul 2010, a obţinut titlul de doctorat în ştiinţe administrative la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din cadrul Facultăţii de Administraţie Publică, cu o teză având tema Administraţia Publică Teritorială.
Din anul 2003, este lector la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Administraţie Publică, Extensia Universitară Sfântu-Gheorghe, unde a predat şi predă cursurile de Drept Administrativ, Drept Constituţional şi Drept Comunitar, şi lector la Institutul Naţional de Administraţie, la mai multe programe de perfecţionare: Programul Young Professional Scheme (formare manageri publici) - modulul legislaţie (2004); „Acţiunea în revendicare - Noul pachet legislativ al proprietăţii” (2005); „Drepturi şi obligaţii specifice intrării în sistemul administraţiei publice” (2006); „Proceduri administrative specifice administraţiei publice locale” (2007); „Debutul şi integrarea în funcţia publică” (2007); „Drept comunitar şi integrare europeană” (2007).
În calitate de specialist în drept administrativ a participat la mai multe întâlniri organizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe teme de implementarea procesului de reformă în administraţia publică, elaborarea unor proiecte de acte normative ş.a..
Dr. Codrin Munteanu este autor a numeroase studii şi publicaţii în domeniul dreptului şi administraţiei publice, pe teme de mare actualitate, precum Introducere în studiul dreptului administrativ - Editura Status, Miercurea-Ciuc, 2007; Consideraţii generale referitoare la proiectul de lege privind Statutul minorităţilor naţionale din România; Repere organizatorice şi funcţionale ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; Bună administrare, discriminare şi non-discriminare în aplicarea prevederilor referitoare la dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică; Administraţia publică teritorială şi mediul politic; Administrarea dreptului de folosire a limbii minorităţilor naţionale de către unele autorităţi ale administraţiei publice locale din judeţele Covasna şi Harghita; Administraţia Publică Teritorială între eficientizare şi politizare; Evaluarea Performanţelor Profesionale ale Prefecţilor. Analiză comparativă România - Franţa; Administraţia ca putere publică; Raporturi şi relaţii specifice administraţiei publice; Sistemul administrativ şi organizarea administrativ teritorială; Structuri şi mecanisme de dezvoltare intercomunitară; Instituţia Prefectului - dimensiuni şi perspective ş.a..
La sfârşitul anului 2010, la prestigioasa editură „Universul Juridic”, din Bucureşti, în colecţia Monografii, a apărut volumul Administraţia publică teritorială, volumul fiind de fapt teza sa de doctorat evaluată cu calificative maxime de către o comisie formată din reputaţi specialişti din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi
Administrative.
Aşa cum se precizează şi în prezentarea volumului, „într-o abordare multidimensională, politică, administrativă, istorică şi managerială, lucrarea analizează o temă incitantă, veche şi mereu de actualitate, şi propune soluţii pentru perfecţionarea capacităţii administraţiei publice teritoriale de a îşi îndeplini sarcinile
în sistemul global al puterilor statale, regionale şi locale”. Ne aflăm, deci, în faţa unei lucrări valoroase, cu certe valenţe de originalitate şi noutate, rezultat al unui program minuţios
de cercetare ştiinţifică, în care se îmbină în mod fericit abordarea teoretică cuprinzând numeroase clarificări şi elaborări conceptuale, cu expertiza practicianului, a specialistului care a parcurs gradual şi merituos toate treptele carierei sale de funcţionar public.
Lucrarea Administraţia publică teritorială este structurată pe trei părţi, 12 capitole, trei anexe şi o bogată bibliografie. Prima parte, intitulată Conceptul de administraţie publică. Sensuri şi şcoli de gândire, cuprinde capitolele: Abordarea ştiinţifică a administraţiei publice, Administraţia publică. Noţiuni şi concepte, Administraţia şi regimul de putere publică, Raporturile administraţiei cu principalele elemente ale sistemului social (cu mediul politic, juridic, relaţia administraţie - cetăţean) şi Caracteristicile administraţiei publice moderne. Partea a doua este dedicată Sistemului administraţiei publice şi organizarea administrativ-teritorială şi cuprinde capitolele: Sistemul administraţiei publice (principii generale, principiul centralizării, descentralizării şi deconcentrarea, ca variantă a centralizării administrative) şi Organizarea administrativ-teritorială (a României şi a altor nouă state: Franţa, Anglia, Canada, Republica Moldova, Rusia, Norvegia, Suedia, Luxemburg şi Japonia). În partea a treia, este abordată problematica Administraţiei publice teritoriale, în cuprinsul capitolelor: Administraţia publică teritorială. Principii şi raporturi specifice, Administraţia publică teritorială în România, Exercitarea de către prefecţi a atribuţiei de verificare a legalităţii actelor administrative emise/adoptate de către autorităţile administraţiei publice locale, Evoluţia administraţiei teritoriale. Tendinţe, previziuni şi propuneri, Principalele repere privind statutul şi atribuţiunile prefectului în Franţa şi Italia în comparaţie cu dreptul românesc, Concluzii şi propuneri. Cele trei anexe, redau următoarele probleme: situaţia verificării legalităţii actelor administraţiei publice locale de către instituţiile prefectului în perioada 2000-2009; propuneri de modificare a Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, formulate de către Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România şi de către unele instituţii ale prefectului; situaţia proiectelor cu finanţare europeană întocmite şi depuse de instituţiile prefectului în anul 2009. De remarcat că informaţiile din anexe se referă la toate judeţele din România, constituind o bază de date care, la rândul ei, poate constitui punctul de plecare al unor cercetări viitoare.
Lucrarea se adresează deopotrivă specialiştilor din sistemul dreptului administrativ, practicienilor din instituţiile centrale şi teritoriale ale administraţiei publice, inclusiv oamenilor politici care, vremelnic, conduc destinele unor structuri ale administraţiei publice, cadrelor didactice şi studenţilor din facultăţile de profil, dar şi tuturor celor care, într-un fel sau altul, sunt preocupaţi de această problematică care, în fond, ne priveşte pe fiecare dintre noi, în cadrul relaţiei cetăţean-administraţie publică locală.
Meritele lucrării sunt multiple, atât din perspectivă teoretică, metodologică şi praxiologică, dar, mai ales, al implicaţiilor practice, al soluţiilor propuse pentru perfecţionarea administraţiei publice teritoriale, în condiţiile respectării principiilor şi normelor unei bune guvernări. În lucrare sunt abordate frontal probleme de mare actualitate prezente în dezbaterile pe tema reformei administraţiei publice din România, asigurându-se încadrarea problematicii cercetate, în contextul mai larg al teoriei şi practicii europene în materie, analiza comparativă a organizării administraţiei teritoriale în diferite state şi formularea unor puncte de vedere, concluzii şi propuneri originale, izvorâte din diagnoza realităţilor româneşti cercetate.
Din multitudinea acestora menţionăm: modernizarea administraţiei publice nu poate fi limitată exclusiv la descentralizarea serviciilor publice şi accentuarea autonomiei locale - acest proces trebuie să includă simultan şi o reformă a competenţelor administraţiei publice statale, centrale şi teritoriale; evitarea preluării mecanice a unor metode şi soluţii din alte ţări şi, am adăuga noi, a reînvierii unor formule specifice evului mediu (cazul mult discutatelor scaune secuieşti); asigurarea unui echilibru just între interesele naţionale şi interesele locale şi, în acest context, redefinirea rolului structurilor deconcentrate în teritoriu, cu multiplele lor funcţiuni, printre care şi cea de reprezentare a statului în plan local; evidenţierea intercondiţionalităţilor existente între sistemul administraţiei publice şi organizarea administrativ-teritorială.
Lucrarea se constituie într-o pledoarie documentată şi convingătoare pentru accentuarea depolitizării administraţiei publice teritoriale, pentru optimizarea relaţiilor dintre administraţia publică şi principalele elemente ale sistemului social, pentru consacrarea administraţiei publice teritoriale ca palier instituţional prin care statul îşi exercită autoritatea şi, nu în cele din urmă, suveranitatea, asupra întregului teritoriu naţional. Un punct forte al lucrării îl reprezintă concluziile privind prefectul şi instituţia prefectului, pagini care ar trebui să se afle pe masa de lucru a tuturor parlamentarilor şi guvernanţilor cu atribuţii în îmbunătăţirea legislaţiei care reglementează Instituţia Prefectului în România. De aceeaşi atenţie trebuie să se bucure şi propunerile doctrinare şi cele de lege ferenda, în condiţiile în care prevederile din programele tuturor partidelor politice referitoare la promovarea elitelor performante nu vor rămâne doar generoase promisiuni electorale.
Dr. Codrin Munteanu a fost un foarte bun manager în conducerea operativă a Instituţiei Prefectului, cu o experienţă deosebită în coordonarea activităţilor cu caracter juridic, administrativ şi economic, în verificarea legalităţii actelor administraţiei publice locale, contencios administrativ, aplicarea actelor normative cu caracter reparatoriu, managementul resurselor umane şi relaţii publice. Este un specialist recunoscut pentru competenţa sa profesională, dar şi pentru expertiza şi exigenţa dovedite în controlul asigurării respectării prevederilor legale de către toate instituţiile administraţiei publice locale.
O recunoaştere a competenţei sale profesionale o constituie şi alegerea ca membru al mai multor asociaţii ştiinţifice, culturale şi civice: membru al Institutului de Ştiinţe Administrative „Paul Negulescu”; membru în Consiliul Director al Colegiului Consilierilor Judeţeni Covasna, preşedinte al Asociaţiei Ştiinţifice a Carpaţilor Răsăriteni (2004-2005) şi al Forumului Civic al Românilor din Covasna şi Harghita (2005 -2006), membru al Adunării Eparhiale a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei (2006 -2010), colaborator al Centrului European de Studii Covasna-Harghita ş.a.. A fost prezent în mass-media locală şi centrală cu interviuri, conferinţe de presă şi articole.
Performanţele sale profesionale nu sunt deloc întâmplătoare, ci dimpotrivă, reprezintă corolarul îmbinării organice a activităţilor de funcţionar public cu cele de cadru didactic universitar şi de cercetător ştiinţific al administraţiei publice, dar şi de om al cetăţii, promotor al afirmării democraţiei, al spiritului civic şi al valorilor naţionale.
Toate acestea sunt tot atâtea argumentele care pledează convingător pentru acordarea dr. Codrin Munteanu a Diplomei de excelenţă şi a Premiului I.I. Russu pentru activitatea de cercetare cu privire la istoria şi devenirea românilor din Covasna şi Harghita, ediţia 2014.

dr. Ioan Lăcătuşu

Sfântu-Gheorghe,
28 iunie 2014

Categorie: