Laudatio Ion Giurcă

Zilele „Andrei Şaguna” - Premiile „I.I. Russu”
Ediţia a XXV-a, Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, 20 iunie - 8 iulie 2017

Cea de-a XXV-a ediţie a Zilelor „Andrei Şaguna”, ce se desfăşoară în cea de-a treia decadă a lunii iunie şi prima a lunii iulie, a cuprins în cadrul multiplelor şi complexelor manifestări spirituale, culturale şi ştiinţifice şi lucrările Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, ediţia a IX-a. Cu acest prilej, în după-amiaza zilei de 23 iunie, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” au fost decernate unor merituoşi cercetători, istorici, arhivişti şi publicişti Premiile „I.I. Russu” pentru activitatea de cercetare cu privire la istoria şi devenirea românilor din judeţele Covasna şi Harghita. Laurii au revenit în acest an următorilor autori remarcaţi prin lucrările şi studiile lor privind istoria, cultura şi spiritualitatea românilor din inima Ţării: prof. univ. dr. Ioan Opriş, prof. univ. dr. Ion Giurcă, ambii din Bucureşti, prof. univ. dr. Ioan Ciurea-Weidner, din Koln (Germania), dr. Beatrice-Milandolina Dobozi, din Târgu-Mureş, şi dr. Silviu Văcaru, din Iaşi. Dintre aceştia, am ales a publica pentru cititorii noştri argumentele din Laudatio care au determinat Comisia de acordare a Premiului să-l înmâneze, în ediţia a IX-a, şi domnului col. (r) prof. univ. dr. Ion Giurcă.

Laudatio Ion Giurcă

Viitorul istoric militar, profesor universitar, ofiţer superior şi conducător de doctorate în ştiinţe militare s-a născut, la 26 iulie 1953, în localitatea Avrămeni, judeţul Botoşani. După absolvirea Liceului Teoretic din Darabani, judeţul Botoşani, urmează, în perioada 1971-1974, Şcoala militară de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, la absolvirea căreia a fost repartizat la Regimentul 30 Mecanizat „Petru Rareş” din Galaţi. Remarcându-se, în cei opt ani cât lucrează la această unitate, prin rezultatele deosebite obţinute în planificarea şi conducerea pregătirii de luptă a trupelor la nivel de pluton şi companie, participarea la aplicaţiile de comandament în stat major de regiment, perfecţionarea continuă a pregătirii prin studiu individual şi cursuri, prin perseverenţă, responsabilitate şi seriozitate, tânărul ofiţer este selecţionat pentru a-şi desăvârşi studiile militare spre Academia Militară - urmând cursurile Facultăţii de arme întrunite şi tancuri, obţinând în anul 1984, Diploma de licenţă în ştiinţe militare, specializarea: Conducere şi stat major - unităţi şi mari unităţi - regiment, divizie.
Rezultatele excelente din perioada studiilor universitare militare, alături de aplicaţia şi talentul său în domeniul organizării şi desfăşurării cercetării ştiinţifice, capacitatea de conducere a grupurilor umane prin stabilirea şi repartiţia sarcinilor, îndrumarea şi controlul îndeplinirii acestora, au făcut ca ofiţerul Ion Giurcă să fie promovat cadru didactic al Academiei Militare, devenită apoi Academia de Înalte Studii Militare, iar, în prezent, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. În cadrul acestei renumite unităţi de învăţământ militar românesc va evolua constant pe treptele ierarhiei universitare prin activitatea sa de cercetare ştiinţifică şi perfecţionarea profesională continuă: de la asistent universitar la „Catedra de Istoria artei militare şi geografie militară” (1984-1988), la lector universitar (1988-1992), conferenţiar universitar (1992-1996), profesor universitar şi şef de catedră la „Doctrine, geopolitică, istorie şi geografie militară” (1996-2004). Paralel cu activitatea sa didactică, în perioada 1987-1992, urmează cursurile Facultăţii de istorie a Universităţii Bucureşti, obţinând Diploma de licenţă în Istorie universală şi naţională, apoi frecventează şi cursurile învăţământului preuniversitar din cadrul Academiei Militare în domeniul „Conducere strategică”, unde obţine Diploma de absolvire curs post academic superior, fapt ce i-a permis să candideze la titlul de Doctor în ştiinţe militare, specializarea Istorie militară şi Conducător de doctorat în domeniul „Ştiinţe Militare”. Din anul 2004 până în prezent, este profesor universitar consultant şi asociat al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, ocupându-se de îndrumare, pregătire, elaborare referate cercetare ştiinţifică şi teze de doctorat, participarea la activităţile de învăţământ, desfăşurare de activităţi de cercetare ştiinţifică, iar din anul 2011 până în prezent este şi profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii din cadrul Universităţii bucureştene „Hyperion”. Remarc şi faptul că prof. univ. dr. Ion Giurcă este un membru apreciat în „Comisia română de Istorie militară” şi al „Clubului istoricilor”.
Cercetările sale în arhive, îndeosebi cele militare, s-au materializat în 12 cărţi de autor, prim-autor sau coautor, dintre care amintesc: Armata Română şi Marea Unire (1993), Reorganizarea Armatei Române (1999), Divizia 9 Mărăşeşti (1999), Anul 1940. Drama României Mari (2000), Enciclopedia Armatei României (2009), Cedarea şi evacuarea Cadrilaterului în anul 1940 (2010), Mareşali ai României (2013) şi, cea mai recentă, în 2016, Oraşul Iaşi „Capitala rezistenţei până la capăt” (1916-1917). Alături de cele 12 volume, profesorul universitar Ion Giurcă a scris pentru studenţii săi 9 manuale de specialitate privind arta militară, iar pentru colegii de catedră manualul de Metodica predării cursului de Istoria artei militare în Academia Militară. În cariera sa universitară a mai elaborat 13 documente metodologice privind organizarea şi desfăşurarea învăţământului universitar şi 11 proiecte de cercetare-dezvoltare pentru Universitatea de Apărare „Carol I” şi Universitatea „Hyperion”, ambele din Bucureşti. La toate acestea se adaugă cele câteva mii de pagini a nu mai puţin de 131 de studii şi articole publicate în reviste de specialitate, precum: Buletinul Academiei de Înalte Studii Militare, Gândirea militară românească, Revista de Istorie Militară, Buletinul Arhivelor Militare Române - Document, Revista Grănicerilor, Buletinul Trupelor de uscat, Buletinul U.N.Ap, Magazin Istoric sau a unor reviste tipărite în limbi de circulaţie internaţională, cum ar fi: Revue Roumaine, Romania in World War.
Pentru bogata sa activitate de cercetare istorică şi publicistică a fost distins cu numeroase premii şi Diplome, din care enumăr: Premiul Mihai Viteazul acordat, în anul 1995, de către Revista de Istorie Militară; premiile General Constantin Hârjeu înmânate, în anii 2001 şi 2013, de revista Gândirea militară românească; Premiul General Radu Rosetti acordat de către Fundaţia Magazin Istoric, în anul 2013; Premiul Mareşal Alexandru Averescu, în anul 2014, atribuit tot de revista Gândirea militară românească. În cadrul celor două universităţii, îşi desfăşoară o rodnică muncă de îndrumare a studenţilor şi cursanţilor pentru elaborarea lucrărilor de licenţă şi absolvire, precum şi a doctoranzilor în domeniul Ştiinţe Militare, specializarea Istorie Militară. De asemenea, este referent oficial în comisii de susţinere a tezelor de doctorat, în domeniul istoriei, la diferite universităţi din Ţară - Craiova, Suceava, Constanţa, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, cât şi în Republica Moldova.
O mare parte dintre studiile sale au fost publicate şi în volumele editate de organizatorii manifestărilor ştiinţifice naţionale şi internaţionale, instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării unde a susţinut comunicări ştiinţifice şi conferinţe - aproximativ 380. Deoarece Premiile „I.I. Russu” se acordă pentru contribuţiile deosebite la studiul sud-estului Transilvaniei, voi enumera publicaţiile specifice acestei zone în care au fost tipărite 17 dintre studiile sale: Angvstia, Sangidava, Acta Carpatica, ASTRA - Buzăul Ardelean, precum şi colecţia Profesioniştii noştri - în volumele dedicate personalităţilor: Liviu Boar, Ioan Lăcătuşu, Ilie Şandru, Corneliu Mihail Lungu şi Vilică Munteanu, personalităţi care au fost distinse cu acest premiu pentru activitatea de cercetare a dânşilor în domeniul istoriei şi devenirii românilor de aici. Cred că nu există cercetători, istorici, profesori, preoţi sau arhivişti participanţi la sesiunile de comunicări ştiinţifice organizate la Topliţa, Bilbor, Miercurea-Ciuc, Covasna, Sfântu-Gheorghe sau Întorsura-Buzăului care să nu-l cunoască pe istoricul militar şi să nu aprecieze elocinţa şi vasta sa cultură militară, abilitatea metodică de a media dezbaterile manifestărilor ştiinţifice şi comunicativitatea domniei sale.
Închei modesta mea încercare de laudatio la adresa unei remarcabile personalităţi din domeniul istoriei militare evidenţiind faptul, onorant pentru mine, de a face parte, de astăzi înainte şi alături de Ion Giurcă, din clubul celor 45 de membrii deţinători ai Premiului „Ioan I. Russu”, precum şi al colaboratorilor mai vechi ai revistelor sau anuarelor Angvstia, Acta Carpatica, Sangidava, Astra - Buzăul Ardelean sau al colecţiei Profesioniştii noştri.
Domnule colonel, profesor universitar, doctor în ştiinţe militare, cercetător neobosit al arhivelor militare şi istorice, purtătoare ale memoriei, eroismului şi demnităţii Neamului Românesc, permiteţi-mi a fi primul care vă felicită pentru primirea înaltei distincţii acordate de Grupul de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei - Diploma de Excelenţă decernată Dumneavoastră pentru activitatea de cercetare în domeniile istoriei şi devenirii românilor din această parte de Ţară.

Categorie: