LAUDE ŞI CÂNTĂRI… EROULUI, MIHĂILĂ COFARIU + POST-MORTEM +

Motto: „Se moare doar odată, se-nvie-n nesfârşit / Dar, a tale fapte bune vor fi de pomenit, / Cât următorii încă ţi-aduc o mulţumire / Mereu te vei renaşte, în fală şi-n mărire”.
(Mircea Dorin Istrate, preşedinte LSR Mureş, poet patriot)

1. „EROISMUL comportă o jertfă necesară şi profundă. Omul care se jertfeşte îşi cunoaşte destinul, are toate suferinţele pe care i le rezervă natura lui omenească şi slabă, are oroare de moarte, are frică şi panică în toate gradele lor, însă, deasupra tuturor acestor mizerii ale cărnii omeneşti înalţă conştiinţa sa, îndârjirea unei datorii, un ideal de umanitate.”
Mihai Sadoveanu (1880-1961), scriitor, publicist

2. „Cântaţi, EROI, imnul martirilor, care de zeci de veacuri au sângerat pentru libertatea de azi. Cântaţi lauda vitejilor, care în singurătate şi uitare au apărat de veacuri patria daco-romană de azi. Preamăriţi, eroi întorşi din moarte, pe eroii prieteni care acolo departe, pentru gândul nostru, tot aşa de puternic ca pentru gândul lor au biruit prin moarte.”
Vasile Pârvan (1882-1927), istoric, arheolog

3. „EROII nu ne părăsesc nicicând,- / li se aud profund prin secol, paşii. // Noi trecem toţi, / dar ei rămân vibrând / mereu contemporani cu toţi urmaşii.”
Alexandru Andriţoiu (1929-1996), poet

4. „EROII simt o uriaşă voluptate etică atunci când trebuie să se jertfească. De aceea, sentimentul care îl provoacă nu e mila, ci admiraţia. Un erou moare înfruntând viaţa, nu fiind înfrânt de viaţă.”
Septimiu Bucur (1915-1964), critic literar

5. „NU-S MORŢI CEI CE AU CĂZUT PE CÂMPUL DE ONOARE! / S-AU DUS NUMAI… PE DRUMUL APRINS DE IDEAL…”
Zaharia Bârsan (1879-1948), scriitor, actor, regizor

Anul 1990, luna martie, a fost un an al încercărilor, un an foarte greu în special pentru Transilvania noastră dragă, dea pururi românească. Încă din anul 1989 au apărut tot felul de informaţii prin anumite „fiţuici” aruncate pe străzi sau în cutiile poştale prin care eram informaţi că Transilvania aparţine Ungariei şi că noi românii am fi cuceritorii pământului unguresc. Se vorbea de un instigator miliardar evreu ungur din America, Soros. Prin iunie 1989, fiind la o „şuetă amicală” cu prieteni români şi maghiari, un muncitor simplu ungur, la un moment dat, ne-a spus: „În decembrie Ceauşescu va cădea şi multe se vor schimba în România, dar în special în Transilvania”. Nu i s-a dat mare atenţie, fiindcă pe la spate se tot bârfea la adresa lui Ceauşescu. Şi totuşi, iată că prorociile „fiţuicilor informative” şi a muncitorului ungur s-au adeverit. Cum a fost posibil aşa ceva? Înseamnă că nu a fost nicio revoluţie, ci o lovitură de stat, aşa cum spunea şi răposatul Nicolae Ceauşescu: „În ţară au intrat aginturile străine…” şi, a avut dreptate.
În Târgu-Mureş au avut loc conflicte grave în martie 1990, cu pierderi de vieţi: 2 români şi 3 unguri şi 278 de răniţi. Printre răniţi s-a aflat şi MIHĂILĂ COFARIU din comuna Ibăneşti, judeţul Mureş, care în văzul lumii întregi a fost bătut, maltratat, umilit de hunii şi barbarii revizionişti. Era îmbrăcat într-un pulover verde şi imediat televiziunile străine, care erau venite cu câteva zile înainte în Mureş (ştiind ce se va întâmpla), au anunţat că un ungur a fost crunt bătut de extremiştii români. Dar, nemernicii şi mincinoşii de falşi gazetari străini, după ce au aflat adevărul nu au mai dat nicio ştire pentru a spune rectifica: cel bătut era un român - MIHAILĂ COFARIU. Scenarii puse în practică şi stabilite cu mult timp înainte, fără ca securitatea noastră să fi descurcat toate iţele încurcate ale acelor vremuri.
După foarte multe zile de spitalizare, MIHĂILĂ COFARIU se întoarce acasă la nevastă şi copii, dar cu sănătatea şubredă şi cu o pensie de 1.000 de lei dată de statul român. 30 de ani şi-a dus infirmitatea cu demnitate, fiind un român patriot deosebit, fiindcă la auzul veştii că Târgu-Mureşul este pe cale să fie luat de instigatorii unguri şi cei ce au pus la cale totul cu luni de zile înainte, n-a pregetat nicio secundă pentru a merge să-şi apere pământul străbun, pe copiii şi nepoţii care erau umiliţi şi scoşi din şcolile româneşti. Mulţi dintre românii mureşeni (cunosc chiar foşti miliţieni) s-au ascuns în apartamentele lor sau în camerele de la Hotelul Grand de frică şi din laşitate. Ţăranul MIHĂILĂ COFARIU ne-a dat tuturor o lecţie de curaj şi demnitate peste timp. El nu este mort, a căzut pe câmpul de onoare şi acum se îndreaptă pe un drum aprins de ideal. Marea majoritate vom fii muritori; eroii, martirii, patrioţii adevăraţi prin moartea lor au devenit nemuritori, au rămas în veşnicie. Aşa eşti şi dumneata, frate MIHĂILĂ: ai rămas în istorie ca un patriot, erou şi martir, care prin tot ce-ai făcut ne-ai dat o lecţie de demnitate. În oraşul Sărmaşu, la Mănăstirea „Sfântul Mina” de pe „Dealul Comoara”, unde există bustul a 38 de eroi români din toate timpurile, începând de la BUREBISTA, DECEBAL, ŞTEFAN, BRÂNCOVEANU, HORIA, IANCU, PAŞOPTIŞTI, ŞCOALA ARDELEANĂ, MITROPOLIŢI ŞI PARTICIPANŢI AI UNIRII DIN 1918, se vor adăuga şi trei busturi pentru trei bravi români din Târgu-Mureş, demni de urmat în faptele lor pentru Neam şi Ţară: LAZĂR LĂDARIU, RADU CIONTEA şi MIHĂILĂ COFARIU.
Aici, ghidul mănăstirii şi al „Centrului pentru tineret”, în prezentarea istoricului mănăstirii, când va prezenta faptele eroilor şi înaintaşilor români, va prezenta şi viaţa jertfelnică dusă pentru cinstirea şi demnitatea patriei şi a locurilor mureşene a acestor trei bravi mureşeni.
Dacă aici pe pământ nu v-am dat cinstea şi demnitatea cuvenită, vă cerem umili iertare, şi vă promitem că în rugăciunile noastre o să fiţi pomeniţi în rândul patrioţilor martiri luptători pentru neatârnarea şi demnitatea noastră românească.
Bunul şi Marele Dumnezeu să vă ierte de păcate, să vă cuprindă în marea Sa dragoste şi să vă facă parte de Împărăţia Cerească a Raiului binemeritat.
Cu recunoştinţă, mulţumiri şi respect veşnic.

Categorie: