Manifestări dedicate Zilei Naţionale a României

În organizarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi a Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, toate din municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, beneficiind de sprijinul Consiliului Judeţean Covasna şi al Consiliului Local Sfântu-Gheorghe, s-au desfăşurat miercuri, 19 noiembrie, începând cu orele 14, la Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă, două dintre multiplele manifestările cultural-ştiinţifice prevăzute în Programul dedicat Zilei Naţionale a României: vernisarea Expoziţiei documentare „Aspecte specifice ale patrimoniului cultural din sud-estul Transilvaniei” şi Colocviul „Pagini din patrimoniul cultural românesc din judeţele Covasna şi Harghita”, în cadrul căruia au susţinut comunicări ştiinţifice cunoscuţii etnografi dr. Constantin Secară, de la Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei Române, dr. Dorel Marc, cercetător ştiinţific la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu-Mureş şi prof. Corina Bărăgan Sporea, preşedintele Despărţământului ASTRA „Buzăul Ardelean”. Cu acest prilej, în finalul manifestărilor, am prezentat recenta lucrare a cercetătorilor dr. Ioan Lăcătuşu, prof. Florentina Teacă, Pr. dr. Sebastian Pârvu şi Erich Mihail Broanăr, volumul-album „Valori culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita”, apărut la Editura „Eurocarpatica” din Sfântu-Gheorghe, prezentare pe care publicaţia de atitudine şi cultură „Condeiul ardelean” o redă în rândurile ce urmează:
Valori culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita
Un nou volum al „marii opere redacţionale”* care vizează istoria românilor trăitori în inima spaţiului românesc, elaborat de prof. dr. Ioan Lăcătuşu, prof. dr. Sebastian Pârvu, prof. Florentina Teacă şi Erich Mihail Broanăr, a apărut recent pe piaţa cărţii naţionale. Având în vedere tema abordată, noutatea unor informaţii scrise şi ineditul unor imagini, volumul intitulat Valori culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita poate fi privit ca făcând parte integrantă din rândul celor trei monumentale lucrări elaborate şi publicate sub autoritatea ştiinţifică a dr. Ioan Lăcătuşu: Românii din Covasna şi Harghita - scrisă împreună cu dr. Vasile Lechinţan şi prof. Violeta Pătrunjel, O candelă în Carpaţi - împreună cu dr. Nicoleta Ploşnea şi Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita - împreună cu Erich-Mihail Broanăr. În acelaşi timp, având în vedere apariţia rapidă şi succesivă a celor trei volume înfăţişând istoria comunităţii româneşti prin folosirea ca mijloc de argumentare ştiinţifică a imaginii, recentul volum, Valori culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, alături de volumele Lăcaşuri ortodoxe din Episcopia Covasnei şi Harghitei şi Personalităţi ale comunităţii româneşti din Covasna şi Harghita poate fi privit ca făcând parte dintr-o trilogie dedicată de cei doi autori, Ioan Lăcătuşu şi Erich Mihail Broanăr, patrimoniului cultural al comunităţii româneşti din zonă. Practic, recenta apariţie editorială este un album format dintr-o colecţie de imagini fotografice, ilustraţii, facsimile, hărţi şi grafică reunite într-un album având ca temă prezentarea valorilor culturale româneşti din sud-estul transilvan.
Pornind de la principalele categorii de bunuri ce compun patrimoniul cultural al unei comunităţi, definit fiind ca mărturie şi expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor comunităţii, autorii au structurat conţinutul volumului în cinci capitole şi 23 de subcapitole care acoperă întreaga arie a temei supuse cercetării.
Capitolul I, intitulat Patrimoniu arheologic, prezintă din vastul tezaur arheologic al sud-estului transilvan, unul dintre cele mai vechi şi variate din lume, doar 18 imagini care ne înfăţişează aşezarea de la Ariuşd, şantierele arheologice de la Păuleni-Ciuc şi Cetatea Zânelor-Covasna, piese din ceramică şi metale din tezaurele de la Sâncrăieni, Peteni-Zăbala şi Surcea-Brateş.
Cel de-al II-lea capitol, Patrimoniu construit, aduce în faţa cititorului nu mai puţin de 113 imagini înfăţişând Arhitectura populară tradiţională laică (17 imagini reprezentând case de locuit, anexe gospodăreşti, porţi, hanuri din localităţile zonei - Vâlcele, Călimănel, Platoneşti, Breţcu, Subcetate, Mărcuş, Zăbala, Dobârlău, Tulgheş); Arhitectura bisericească (57 imagini reprezentând biserici româneşti, clopotniţe, troiţe, icoane); Vetre monahale - mănăstiri (9 imagini de biserici, clopotniţe şi chilii monahale din Topliţa, Izvoru-Mureşului, Mărcuş, Valea-Mare, Sita-Buzăului); Monumente de for public (7 -Grupul „Statuar „Mihai Viteazul”, statuile Ostaşului Român din Sfântu-Gheorghe şi Miercurea-Ciuc, statuia Mitropolitului Andrei Şaguna - Sfântu-Gheorghe, busturile Mitropolitului Miron Cristea - Topliţa, Voievodului Mihai Viteazul - Breţcu, Mitropolitului Nicolae Colan – Sfântu-Gheorghe); Monumente şi cimitire ale eroilor (19 - 17 monumente şi 2 cimitire, din Topliţa, Covasna, Sărmaş, Voşlobeni, Odorheiu-Secuiesc, Dobolii de Jos şi altele); Clădirile unor vechi şcoli confesionale (4 - din localităţile Târgu-Secuiesc, Covasna, Întorsura-Buzăului, Barcani).
În capitolul al III-lea, Patrimoniu cultural imaterial, de-a lungul a 32 de pagini şi 111 imagini autorii ne prezintă la subcapitolul Folclorişti renumiţi cercetători ai folclorului şi volumele publicate de dânşii (19 imagini), dintre care amintesc pe I.I. Bibicescu, Dimitrie Cioflec, Andrei Bârseanu, Horia Teculescu dintre cei mai vechi, dar şi pe contemporanii noştri Nicolae Bucur, Constantin Catrina, Constantin Secară şi Dorel Marc; Jocuri tradiţionale, ritualuri, obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou (8 imagini - surprind „Pluguşorul” de la Covasna şi Sfântu-Gheorghe, „Capra” de la Tulgheş, festivaluri de colinde ale copiilor din Întorsura-Buzăului şi Târgu-Secuiesc); Folclor şi rapsozi (18 imagini din care ţin să remarc cele cu rapsozii Ioan Hagiu - Zăbala, Teodora Bălan, Ioan Brie Tohăneanu - Întorsura-Buzăului, Ana Maria Sandulea - Covasna şi Livia Harpa - Topliţa); Formaţii artistice profesioniste şi de amatori (20 de imagini reprezentând corurile - Întorsura-Buzăului, Vâlcele şi Barcani, ansamblurile artistice - Topliţa, Tulgheş, Sărmaş, Întorsura-Buzăului, Covasna, Zăbala, Hăghig, Zagon şi Livezi-Ciuc); Manifestări culturale, ştiinţifice şi civice (46 imagini din timpul desfăşurării festivalurilor de la Barcani, Întorsura-Buzăului, Tulgheş, şezătorilor de la Breţcu şi Zagon, nedeilor Sânpetrului de la Vâlcele şi Sântiliilor de la Covasna şi Zăbala, Zilelor „Miron Cristea”, „Andrei Şaguna”, „Nicolae Colan”, expoziţiilor Iei de la Topliţa şi Covasna, sesiunilor naţionale de comunicări ştiinţifice de la Sfântu-Gheorghe, Covasna şi Topliţa).
Următorul capitol, al IV-lea, Patrimoniu etnografic, surprinde în cinci subcapitole şi 78 de imagini următoarele aspecte etnografice: Interiorul locuinţelor, războaie de ţesut (18 imagini reprezentând interioare ale locuinţelor românilor din Subcetate, Întorsura şi Sita Buzăului, Tulgheş şi Mărtănuş, în care se pot remarca patul cu zestre, lăzi de zestre, războaie de ţesut şi alte obiecte de uz casnic, precum roată de tors, vârtelniţă, sucală, rachier, ploscă şi alte vase); Textile de interior (13 imagini cu ştergare şi covoare din Subcetate - colecţia prof. Doina Dobrean); Port tradiţional (23 imagini înfăţişând portul tradiţional din localităţile Aita-Mare, Araci, Subcetate, Tulgheş, Breţcu, Iarăş, Covasna, cămăşi femeieşti din Gheorgheni, Izvoru-Mureş, Subcetate, Tulgheş, Vidacut, ilic - Întorsura-Buzăului, traistă - Gălăuţaş); Ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale (17 imagini arătând practicarea păstoritului la poalele Muntelui Hăşmaşul Mare şi Vârfului Lăcăuţi, practicarea mulsului şi prepararea caşului, „măsuratul oilor”, tunsul oilor, torsul şi urzitul, precum şi obiectele folosite în aceste activităţi - putinei, crintă, covăţică, tipar pentru caş); Arta populară (7 imagini înfăţişând bâte ciobăneşti sculptate, furci „încristate”, ouă încondeiate, ornamente folosite pentru furca de tors).
Ultimul capitol, al V-lea, arată în 101 imagini Patrimoniu cultural mobil, care constă în: Muzee, arhive, colecţii (23 imagini înfăţişează clădirile muzeelor din zonă şi aspecte din interiorul acestora, dar şi a arhivei Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”); Instituţii şi asociaţii de cultură (12 imagini despre asociaţii culturale din perioada interbelică - Societatea corală „Renaşterea” a învăţătorilor din Trei Scaune, Societatea Femeilor din Hăghig, ASTRA-Şcoala Ţărănească Gheorgheni, Corul Întorsura-Buzăului, dar şi din timpul nostru - Grupul „Românaşul” Miercurea-Ciuc, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” Sfântu-Gheorghe, Fundaţia „Mihai Viteazul”, Fundaţia „Miron Cristea”din Topliţa, Asociaţia GRIT Covasna); Carte veche şi rară laică şi bisericească (16 imagini care ne arată coperţi de carte veche religioasă, precum Cazania lui Varlam de la 1643 folosită în Parohia Ortodoxă Imper - judeţul Harghita, Octoih, Chiracodromion, Apostol, Evanghelie, folosite din prima jumătate a secolului al XVIII-lea în parohiile ortodoxe din Mărtănuş, Gheorgheni şi Vâlcele, sau Triod, Ceaslov, Molitfelnic din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi secolul al XIX-lea întrebuinţate în bisericile ortodoxe din Zăbala, Belin şi Ozun. De asemenea, sunt prezentate manuale şcolare folosite în şcolile confesionale româneşti la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, precum „Carte de citire”, „Gramatica Limbei Române”, „Manual de Limba Maghiară” şi alte lucrări publicate în acea perioadă); Registre parohiale de stare civilă (3 imagini - Cernat, Dobolii de Jos, Vârghiş); Volume de referinţă (16 imagini reprezentând coperţile unor lucrări de referinţă privind istoria comunităţii româneşti din sud-estul transilvan elaborate de cercetători din zonă dintre care enumăr pe Ioan Lăcătuşu, Ioan Ranca, Liviu Boar, Vasile Lechinţan, Nicoleta Ploşnea, Teodor Chindea, Costel Cristian Lazăr, Lăcrămioara Pop); Publicaţii (8 fotografii care redau 16 facsimile reprezentând titlurile publicaţiilor locale româneşti care au apărut şi au fost difuzate în perioada interbelică şi contemporană pe teritoriul actualelor judeţe Covasna şi Harghita: „Dacia”, „La Noi”, „Neamul Nostru”, „Viitorul Ciucului”, „ASTRA Ciucului”, „Gazeta Odorheiului”, „Desrobirea”, „Era nouă”, „Cuvântul nou”, „Informaţia Harghitei”, „Condeiul ardelean”, „Mesagerul de Covasna” şi „Observatorul de Covasna”); Artişti plastici (23 imagini reprezentând pictură, sculptură şi grafică a artiştilor plastici proveniţi din rândul comunităţii locale: Aurelian Antal, Dorin Coltofeanu, Alexandrina Elena Căşuneanu-Vlad, Gheorghe Avram, Iacob Borzoş, Marian Bobei, Maria Kornelia Schinteie şi Matei Schinteie).
Conţinutul cărţii-album, cele 5 capitole şi 23 de subcapitole, se întind de-a lungul a 128 de pagini în care şi-au găsit locul 425 de imagini (inclusiv cele de pe coperţile exterioare), care aduc în faţa cititorului principalele caracteristici ale patrimoniului cultural românesc din judeţele Covasna şi Harghita, frumuseţea şi utilitatea acestuia, reuşind astfel să-l sensibilizeze şi conştientizeze în „păstrarea şi afirmarea identităţii româneşti într-un mediu multietnic şi multicultural”. În acest sens trebuie să evidenţiem, în mod cu totul deosebit, trudnica acribie a celor patru autori în cercetarea şi selectarea valorosului patrimoniu aflat în depozitele muzeelor, arhivelor, bibliotecilor naţionale şi locale, a colecţiilor publice ale unor instituţii, asociaţii şi cetăţeni particulari, activitate care a dus, în final, la reuşita valorificării editoriale a acestui patrimoniu în „trilogia patrimoniului cultural al comunităţii româneşti din Covasna şi Harghita”, din care face parte şi acest album. Remarc, în aceeaşi măsură, calitatea deosebită a imaginii şi estetica volumului, merite care revin atât măiestriei tehnoredactării acestuia de către Erich Mihail Broanăr, cât şi Tipografiei „Magic Print” din municipiul Oneşti, judeţul Bacău. Mai este de subliniat faptul că, pe lângă meritul autorilor, apariţia pe piaţa cărţii româneşti a „trilogiei patrimoniului românesc din judeţele Covasna şi Harghitei” se datorează şi sponsorizării acestor albume de Secretariatul General al Guvernului României.
*Sintagmă folosită de PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, pentru a defini principalele volume privind Istoria Românilor din Arcul Intracarpatic elaborate de dr. Ioan Lăcătuşu sau sub conducerea sa (n.a.)

Categorie: