„Marele Război” în abordarea Şcolii de Vară de la Târgu-Mureş

Timp de cinci zile, între 21-26 iulie a.c., Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş a fost gazda Şcolii de Vară organizate de Societatea de Ştiinţe Istorice din România. Conferinţa din acest an a avut ca temă de dezbatere „Marele Război: trăiri, memorii, consecinţe” şi s-a desfăşurat, în principal, la Complexul de Sport şi Agrement „Mureşul” din Complexul „Weekend” din municipiu. Partenerii acestui eveniment au fost Primăria Târgu-Mureş, Muzeul Judeţean de Istorie, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” din Târgu-Mureş şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş. A fost o activitate care s-a adresat profesorilor de istorie din învăţământul gimnazial şi liceal, studenţilor de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Petru Maior”, dar şi altor iubitori ai muzei Clio. Deschiderea manifestării a avut loc în „Aula Magna” a Universităţii „Petru Maior”, vineri, 21 iulie a.c., începând cu ora 10, loc unde după alocuţiunile de rigoare au fost prezentate şi comunicările în plen ale profesorilor universitari Cornel Sigmirean (Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş), Ioan Bolovan (Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca) şi Bogdan Murgescu (Universitatea din Bucureşti).

Scurte alocuţiuni şi o participare numerică relativ modestă
Dintre cei 14 invitaţi anunţaţi prin comunicatul remis presei şi prin adresa Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Mureş, la ora deschiderii manifestării am remarcat prezenţa în Aula Magna a doar cinci dintre aceştia. De remarcat este şi numărul destul de scăzut al cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar care şi-au anunţat participarea, respectiv puţin peste 20. Acest fapt este, însă, pe deplin justificabil având în vedere că după data de 1 iulie - cu puţine excepţii - cea mai mare parte a cadrelor didactice se află în concedii. Poate că în viitor organizatorii vor avea în vedere şi acest aspect, astfel încât desfăşurarea evenimentului să aibă loc în perioada imediat următoare încheierii anului şcolar (începutul verii astronomice) şi până pe data de 1 iulie, întrucât este perioada cea mai propice având în vedere că profesorii din preuniversitar se află încă în activitate, plecând abia apoi în concedii. Referindu-se la durata relativ scurtă a conferinţei în raport cu aspectele diverse şi complexe ale temei propuse spre dezbatere, în alocuţiunea rostită, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean remarca: „Este o conferinţă maraton ce îşi propune foarte multe. (…) Sperăm să fie un eveniment memorabil, un adevărat punct de referinţă pentru participanţi, în principal pentru profesorii din învăţământul preuniversitar şi studenţi”. La rândul său, în alocuţiunea rostită, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, după ce a făcut un scurt sumar al activităţii Societăţii de Ştiinţe Istorice din România (înfiinţată în 1949), a ţinut să precizeze: „Avem ocazia să împărtăşim puncte de vedere şi să reflectăm împreună la extraordinarul eveniment care a fost Marele Război din anii 1914-1918, la consecinţele sale, cele mai multe dintre ele nefaste, dar şi la cele faste, pentru că au existat şi asemenea consecinţe”. Scurte alocuţiuni au mai rostit şi prof. univ. dr. Giordano Altarozzi şi conf. univ. dr. Corina Teodor, ambii de la Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş, precum şi prof. Constantin Bogoşel din partea ISJ Mureş. De remarcat este şi prezenţa din partea Consiliului Judeţean Mureş a vicepreşedintelui Alexandru Câmpean. Acesta a mulţumit pentru invitaţie şi a declarat: „Consiliul Judeţean Mureş a susţinut şi va susţine în continuare proiecte culturale cu mare semnificaţie, inclusiv cele care au în vedere momente istorice de mare impact, aşa cum vom face şi cu programul pe care-l pregătim pentru marea sărbătoare a CENTENARULUI, moment deosebit şi care este legat inseparabil de Marele Război din anii 1914-1918…”.

Războiul şi implicaţiile sale, în cadrul comunicărilor prezentate în plen
În cuprinsul comunicării prezentate de prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, acesta a insistat pe momentele cele mai importante care au configurat izbucnirea Marelui Război, dar a insistat, în mod deosebit, şi pe atitudinile militarilor aparţinând unor naţiuni diferite, dar înglobaţi forţat într-o armată compozită - armata austro-ungară -, o armată fără niciun liant de conştiinţă identitară sau de scop. La rândul său, în comunicarea prezentată, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu a ţinut să prezinte mutaţiile pe care le provoacă războaiele - în cazul de faţă Primul Război Mondial - în viaţa comunităţilor, precum şi dramele umane şi de conştiinţă generate de război. Fără a pleda pentru război, Murgescu a ţinut să accentueze faptul că, citez: „Războiul a fost şansa ca unele societăţi şi naţiuni să devină mai puternice, să se afirme mai pregnant, iar în cazul nostru a fost şansa Marii Uniri. (...) În acelaşi timp, sfârşitul Marelui Război a marcat începutul secolului extremelor…”, făcând o trimitere evidentă spre excelentul şi apreciatul volum al lui Eric Hobsbawm. În opinia mea, prin ineditul informaţiilor prezentate în cuprinsul comunicării sale, prof. univ. dr. Ioan Bolovan a suscitat o atenţie deosebită din partea publicului prezent. Acesta s-a referit, în mod excepţional, la aspectele demografice generate de război, impactul războiului asupra familiei din imperiul austro-ungar (cu preponderenţă la cele din spaţiul transilvănean), la impactul războiului asupra stării de sănătate a comunităţilor, la precaritatea condiţiilor de viaţă pentru cei rămaşi acasă, la situaţia orfanilor de război, toate aceste aspecte şi multe altele fiind relevate din studiul documentelor din arhivele interne, dar şi a celor de la Viena şi Budapesta.

În loc de concluzii. „Marele Război”, un proiect marca „Zi de Zi”… sau de la eşec la reuşită
În urmă cu trei ani, într-un cadru informal, subsemnatul propunea ISJ Mureş - în persoana fostului inspector general - un proiect în două puncte, din care unul se referea la Marele Război. Aveam nevoie de un acord formal de a mi se permite să selectez un grup de profesori interesaţi şi pasionaţi de istorie, din diferite localităţi ale judeţului, cu care să facem o echipă şi să demarăm proiectul. Intitulat „Primul Război Mondial - Mureşeni la Marea Unire”, proiectul ce urma să prindă viaţă la împlinirea a 100 de ani de la implicarea României în această conflagraţie (1916), avea în vedere evocarea unor momente din derularea acestui conflict, figuri de mureşeni cu adevărat memorabile, momente de viaţă şi de solidaritate umană etc.. Nu am fost refuzat direct, ba dimpotrivă, dar mi s-a spus să-l depun la secretariat. Atât şi nimic mai mult. Şi pentru că „boala lungă este moarte sigură”, n-am mai depus nimic la secretariat - în fond, un mod elegant de a mi se spune NU - şi l-am propus cotidianului „Zi de Zi”, cotidian cu care am colaborat şi colaborez. Cu o echipă de şase persoane inimoase de la acest ziar şi după aproape un an de muncă susţinută, proiectul s-a materializat cu succes. E drept, la această reuşită am avut şi implicarea unor primari din câteva zeci de localităţi mureşene. O dovadă că atunci când se vrea cu adevărat ceva, se poate. Nimeni dintre cei implicaţi în reuşita proiectului nu a dorit să iasă în faţă cu orice preţ, să i se pună poza lui sau numele lui undeva anume, toţi au acţionat într-un excelent spirit de echipă. A fost o reuşită deplină. La care merită să medităm cu toţii. Dincolo de declaraţii de bune intenţii, contează nu numai profesionalismul prezumat, dar şi implicarea efectivă.

Categorie: