Mass-media şi Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”

În vorbirea curentă, mass-media sunt considerate sinonime cu noțiunile de comunicare de masă și cea de mijloace de comunicare în masă. Termenul s-a format prin sinteza dintre cuvântul anglo-saxon „mass”, cu sensul de masă, căruia i s-a adăugat latinescul „media”, cu forma sa de plural, însemnând mijloace. Autorul lucrării „O introducere în presa scrisă și vorbită”, J.C. Bertrand, definea mijloacele media ca fiind „suporturi tehnice care servesc la transmiterea mesajelor către un ansamblu de indivizi”. Prin aceste mijloace se stabilește o relație de comunicare mediată, deoarece se folosește de acel instrument de mediere pentru a permite unui emițător să difuzeze informații către unul sau mai mulți receptori. Mai simplu spus, medierea se referă la „acele suporturi care se interpun în actul comunicării, între emițător și receptor”. Deci mass-media reprezintă sistemele de legătură între individ și societate. Ele răspund unor nevoi și aspirații ale indivizilor sau colectivităților și, la rândul lor, sunt modelate de acestea. Doar enumerând funcțiile massmedia - de informare, de „legătură” sau comunicare, educativ-culturală, de interpretare, de divertisment, de vorbire și de limbaj - putem să remarcăm importanța uriașă pe care o are mass-media în viața societății. Într-un regim democratic, pe care îl edificăm de peste două decenii, unde mass-media îndeplinește rolul de a informa, comenta și critica, unii istorici ai domeniului consideră rolul ei ca fiind „centrul vital al vieții politice”. Supranumită și „a patra putere în stat”, după alții, a doua - după puterea administrativă - „mass-media au devenit, în lumea modernă, un fel de centru gravitațional în raport cu care se poziționează toate celelalte segmente ale societății”.
Libertatea mass-media și de expresie sunt esențiale pentru apărarea și dezvoltarea democrației. În perioada post comunistă, numită, în prima sa fază, de tranziție, practica a arătat că mass-media a servit, în mod decisiv, la construcția societății civile și la cenzurarea tendințelor autoritare ale diverșilor politicieni sau partide, a corijat și continuă să corijeze excesele, neglijențele, erorile de gestiune financiar-funciare sau ale „dictaturii majorității”.
Aflați într-o asemenea zonă, în care „dictatura majorității” etnice se manifestă în absolut toate domeniile vieții social-politice, economice și cultural-spirituale, în care dacă nu ești în tabăra maghiaro-secuiască, majoritară etnic, nu participi la viața decizională a comunității, total neglijați și marginalizați de însăși instituțiile centrale ale propriului stat, românii din județul Covasna și-au căutat formele de organizare care să reziste proceselor de epurare-alungare, marginalizare politico-administrativă, deznaționalizare-maghiarizare și pierdere a identității etnice românești, impuse de majoritatea etnică prin diferite forme, inclusiv prin intermediul mass-media maghiară. Astfel au luat naștere primele organizații neguvernamentale ale românilor, printre care, acum 20 de ani, Liga Cultural-Creștină „Andrei Șaguna”, ca asociație nonprofit, dar concurentă a instituțiilor publice, în acțiunea de a suplini o mare parte din lipsurile pe care aceste instituții le au în domeniul cultural-creștin, organizatoric, administrativ și al relațiilor interetnice din zonă, formată din cetățeni ai comunității românești care au identificat discriminările exercitate în defavoarea lor. Conștienți că efectele mass-media, directe sau indirecte, pe termen scurt, dar mai cu seamă pe termen lung, au repercusiuni asupra întregii activități a Ligii, membrii conducerii sale au apelat din primele clipe la mijloacele de comunicare în masă la care au putut avea acces, având în vedere faptul că efectul fundamental al acțiunii mass-media este cel al socializării, proces indispensabil eliminării discriminărilor dintre membrii aceleiași comunități. Socializarea presupune fenomenul prin care ființele umane întrețin o relație cu semenii lor în cadrul social, prin care ei dobândesc anumite principii cu ajutorul cărora interpretează lumea înconjurătoare, se adaptează la mediu și se raportează la ceilalți. În aceeași măsură, socializarea „reprezintă eticheta unui set de relații de comunicare complexe, pe termen lung și multidimensionale, între indivizi și diferiți agenți ai societății, care au ca rezultat pregătirea individului pentru viață, într-un mediu socio-cultural”. În acest caz, mass-media joacă rolul de agenți ai socializării, având o importanță din ce în ce mai mare în educarea publicului, căruia îi sugerează ce comportamente să adopte, cum să acționeze și ce anume să înțeleagă dintr-un conținut mediatic. Astfel, acum, putem înțelege de ce liderii comunității maghiare refuză colaborarea cu comunitatea românească din aceiași zonă, de ce conducătorii acesteia impun studierea, în toate formele de învățământ, numai în limba maghiară, de ce comunitatea maghiară are întreaga mass-media în limba maghiară și respinge cu hotărâre principalele forme de socializare, de a întreține o minimă și necesară relație cu români din comunitatea locală.
Conducerea Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna” a propus un dialog deschis, direct și firesc liderilor comunității maghiare, la toate nivelele și tuturor organizațiilor acestora, privind normalizarea raporturilor dintre cele două etnii, dialog respins cu hotărâre și aroganță de fiecare dată. Din acest motiv, mass-media românească a rămas și cred că va rămâne încă mult timp de acum încolo, cunoscând mentalitatea „europeană” a liderilor maghiari, singura formă de socializare a celor două etnii din spațiul Arcului Intracarpatic și cea mai importantă sursă de comunicare și informare a opiniei publice naționale și internaționale despre adevărata stare de lucruri din județele Covasna, Harghita și Mureș, aspect vital pentru existența românilor pe aceste meleaguri.
Istoricul colaborării cu mass-media datează de la înființarea organizației. De la cotidianul „Cuvântul nou” și foaia sa săptămânală „Oituzul”, până la site-ul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (www.forumharghitacovasna. ro) putem înscrie în colaborările de esență și permanente cotidienele actuale „Cuvântul liber” din Târgu- Mureș, „Informația Harghitei” din Miercurea-Ciuc, „Mesagerul de Covasna” și publicația regională „Condeiul ardelean” din Sfântu-Gheorghe, studiourile TVR, Radio România, Radio Târgu-Mureș, Radio Cluj-Napoca, revista „Familia română” din Baia-Mare, ziare și reviste din străinătate - Germania, Canada, SUA. În cei 20 de ani de existență ai Ligii, în publicațiile menționate au apărut sute și mii de apeluri, chemări, hotărâri, comunicate, declarații, știri, programe, articole, studii și comunicări științifice sub semnăturile liderilor Ligii, Ioan Lăcătușu, Ioan Solomon, Rodica Pârvan, Sebastian Pârvu, a corespondenților de presă Oana Negrea, Gina Ștefan, Angela Bârsan, Maria Graur, Aurel Rațiu, a oamenilor de cultură și publiciștilor Petre Țurlea, Ilie Șandru, Nicolae Balint, Valentin Marica, Nicolae Băciuț, Lazăr Lădariu, Constantin Mustață, Teodor Ardelean, Mihai Groza, Doru Decebal Feldiorean, Ioan Mugur Topolnițchi și mulți alții.

„Condeiul ardelean” - foaie de suflet a românilor din arealul intra și extracarpatic, dar și a celor din Basarabia, Serbia și Bucovina de Nord

De la înființarea sa, la 1 Decembrie 2006 și până astăzi, un loc distinct în cadrul acestor colaborări îl ocupă publicația regională, devenită, din toamna anului trecut, bilunară, „Condeiul ardelean”, aflată sub conducerea unui manager de excepție, directorul fondator Doru Decebal Feldiorean (foto stânga) și a Asociației „Noi Românii” condusă de Florin Ignat - președinte și Ioan Mugur Topolnițchi (foto dreapta) - director executiv. Deosebit de receptivă la problemele românilor din Arcul Intracarpatic, publicația este foarte bine apreciată de cea mai mare parte a acelora care simt românește atât din arealul intracarpatic cât și cel extracarpatic, precum și din Republica Moldova, Serbia și Bucovina de Nord. Având un colectiv de colaboratori deosebit de valoros, cititorul se poate edifica asupra conținutului științific, al calităților literare și a ariei de răspândire și influențare a populației. Din rândul acestora se desprind condeiele de mare probitate științifică și de talent, cum ar fi: prof. univ. dr. Petre Țurlea, prof. univ. dr. Ion Coja, dr. Mircea Dogaru, drd. Stelian Gomboș - toți din București, dr. Gheorghe Olteanu - Germania, dr. Mircea Măran - Serbia, publicist Dan Tanasă - Spania, dr. Gheorghe Funar, scriitor Constantin Mustață - Cluj-Napoca, prof. dr. Ioan Ranca, scriitor Lazăr Lădariu, prof. Alexandru Ciubîcă - Târgu-Mureș, dr. Mircea Frențiu, prof. Georgeta Ciobotă - Alba-Iulia, scriitor prof. Ilie Șandru, drd. Costel Cristian Lazăr, publicist Vasile Gotea - Toplița, poetul Mihai Horga - Roman și un grup de profesori și preoți, din Sfântu-Gheorghe și județul Covasna, în frunte cu Ioan Mugur Topolnițchi, dr. Ioan Lăcătușu și protopopul Florin Tohănean. Judicios structurat în rubricile: Actualitate, Întâmplări comentate, Opinii, Eveniment, Traduceri din presa de limbă maghiară, Istorie-Cultură, Viața creștină, fiecare dintre acestea a devenit tribună de luptă pentru afirmarea identității românești pe aceste meleaguri, a informării și dezvăluirii opiniei publice naționale și internaționale despre discriminările la care sunt supuși românii din Arcul Intracarpatic, a promovării și cunoașterii valorilor culturii, spiritualității și istoriei românilor din zonă. Și, spre lauda directorului său și a conducerii Asociației „Noi Românii”, cu toate piedicile puse de instituțiile locale - prin refuzul de difuzare a publicației, prin întârzierile de achitare a sumelor datorate, prin boicotul de a acorda publicitate, prin refuzul de a face abonamente, prin defăimarea publicației în „oficioasele” puterii locale - foaia „Condeiul ardelean” a apărut cu regularitate, devenind vocea, în unele cazuri singura, în apărarea românilor, socotiți de guvernanți ca fiind „pierderi colaterale”, numai și numai pentru promovarea intereselor lor politicianiste, interese departe sau chiar trădătoare a jurămintelor depuse patriei și poporului român.
În final, conducerea Ligii Cultural- Creștine „Andrei Șaguna”, împreună cu celelalte asociații și fundații membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, mulțumește, pe această cale, întregii mass-media și slujitorilor săi, care au fost amintiți sau nu în acest articol, care au devenit o pârghie esențială în lupta pentru salvarea identității naționale a românilor de pe aceste meleaguri și care sperăm să devină și mai puternică în viitorul apropiat.

Categorie: