„Ministerul turismului din ţinutul secuiesc!” Un pas spre autonomie?


Autor: 

Adrian Teacă

„În luna mai 2008 ne-am întâlnit la graniţa dintre judeţele noastre, simbolic, şi am spus că această graniţă trebuie să dispară.” Aşa şi-a început discursul Borboly Csaba (foto, centru), preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, la conferinţa de presă comună de la Sfântu-Gheorghe, la care au mai participat Tamas Sandor (foto, dreapta), preşedintele CJ Covasna, şi Antal Arpad (foto, stânga), primarul municipiului Sfântu-Gheorghe. „În ultimii ani, ţinutul secuiesc a devenit o entitate, o formă prin care nu se vorbeşte doar despre secuii din cele trei judeţe, ci şi despre un ţinut, în care există foarte multe activităţi şi programe comune”, a mai punctat Borboly. Ce zice domnul Tamas? „Noi de multă vreme stăm la masă şi ne gândim, ce ar trebui să facem pentru ţinutul secuiesc? Ne-am gândit să facem un loc unde secuii se simt importanţi. Unde problemele noastre sunt cele mai importante. Acest loc e ţinutul secuiesc. Multe programe în cele trei judeţe erau separate. S-a văzut ce efect bun a avut standul comun, sub numele „ţinutul secuiesc”, la Târgul Naţional de Turism de anul trecut, de la Romexpo Bucureşti. S-a văzut că despre secuime se poate vorbi şi în presa românească. Au văzut şi românii că aici trăiesc oameni care vor să-şi dezvolte ţinutul. Şi alte regiuni turistice se prezintă la târguri şi expoziţii în acest fel. De exemplu, Bucovina. Nu e nicio diferenţă între Bucovina şi ţinutul secuiesc.”
Mă grăbesc să-i răspund domnului Tamas, simplu. Există o diferenţă, una uriaşă: Bucovina nu cere autonomia! Nici Dobrogea, nici Ţara Bârsei, nici Maramureşul, nici Banatul, nicio altă regiune istorică a României! Punct. Dar, să revenim. E foarte bine că cele două „căpetenii” ale judeţelor Covasna şi Harghita gândesc şi pun în aplicare programe comune. Sigur că există multe probleme comune, şi că se pot lua măsuri de comun acord. Se poate accepta, iarăşi, că turismul poate fi dezvoltat în zonă pentru că resursele sunt mari. Poate că nici ideea înfi - inţării unei agenţii turistice pentru cele două judeţe nu e rea, dar nu aşa cum o gândesc liderii UDMR: ca un Minister al turismului pentru ţinutul secuiesc!! A spus-o şi domnul Borboly, a accentuat şi domnul Tamas, dumnealor vor o entitate administrativă care să dubleze, practic, ministerul legal al Ţării! E acesta un pas spre autonomie? Sigur că este, chiar dacă, repet, pleacă de la o problemă reală, aceea a dezvoltării şi exploatării efi ciente a potenţialului turistic din judeţele Covasna şi Harghita. Altfel, sigur, putem fi de acord cu domnul Borboly, când spune că în cele două judeţe sunt mai multe locuri de cazare decât pe Valea Prahovei, că mulţi oameni din zonă au investit în pensiuni, că sunt foarte multe arii protejate, care reprezintă în sine o atracţie, că există multe monumente istorice, că există o bogăţie de ape minerale, cum nu au alţii în Ţară, că există tradiţii de gastronomie cu totul deosebite ş.a.. Şi, ca să fi e „bomboana pe colivă”, aflăm că mai marii judeţelor amintite s-au gândit chiar să introducă un... card secuiesc (!), prin care să se ofere facilităţi pentru promovarea turismului! Pe când şi o monedă proprie, secuiască?
În rest, sigur, sunt proiecte comune, programate pentru acest an, care trebuie amintite şi apreciate: o gală a sportului, un tur ciclist, o pagină web, un ghid turistic, programul, despre care am mai scris, de restaurare a vechilor porţi secuieşti, drumul apelor minerale, o asociaţie a întreprinzătorilor, un parc agrologistic, programul casa secuiască modernă, expoziţii, un birou de informare media etc.. Dar şi... un birou comun de reprezentare la Bruxelles, introducerea de formulare bilingve în administraţia publică şi în instituţiile publice sau înfi inţarea unui fond de dezvoltare comun pentru cele două judeţe! Totul, sub sigla ţinutului secuiesc!
De altfel, cei trei lideri au revenit mereu, cu obstinaţie, asupra acestui subiect. Domnul Antal, de pildă, cita un lider maghiar care, mai cu picioarele pe pământ, a declarat, recent: „Dacă acum s-ar obţine autonomia, maghiarii n-ar şti ce să facă cu ea”. „Noi, cei care muncim aici, zicem că nu e adevărat - sună replica primarului din Sfântu-Gheorghe. Am face treabă, ţinutul secuiesc ar deveni o regiune dezvoltată, în care oamenii ar trăi mai bine. În 15 ani, am făcut doar nişte paşi. Dar vă spun, nu ne-am speria să guvernăm ţinutul secuiesc, dacă mâine ar decide cineva să ne dea această autonomie. Noi dorim autonomie nu prin vorbe, ci prin fapte!” L-a susţinut imediat preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba: „Câteodată, unii colegi doar vorbesc, şi fac mai mult rău ideii de ţinut secuiesc. De exemplu, adunarea Consiliului Naţional Secuiesc din martie, cu bilingvismul. Aici nu trebuie doar vorbit, ci aplicat, concret, trebuie să acţionăm!”.
Ei, şi se acţionează, cum se vede, cu paşi mai mici sau mai mari, cu carduri secuieşti, cu un „minister al turismului”, şi cine ştie ce va urma. Probabil, un minister al dezvoltării, unul al mediului, apoi, fi reşte, un minister de externe, un minister al apărării, pe urmă alegeri pentru parlament şi preşedinte... Fabulez? Mai gândiţi-vă!