„Mocanii voineşteni, străjeri ai românismului în Arcul carpatic transilvan”, o carte despre obiceiurile şi tradiţiile ciobanilor covăsneni

Autor:

Un volum având ca temă obiceiurile şi tradiţiile mocanilor din zona Covasna-Voineşti a ieşit, recent, de sub tipar sub semnătura profesoarei Teacă Florentina, care, în ultimii ani, a căutat informaţii şi fotografii prin arhive, prin albumele familiei sale, dar şi ale prietenilor şi cunoştinţelor pentru a reconstitui părţi din istoria locului şi a românilor din inima Ţării.
„Mocanii voineşteni, străjeri ai românismului în Arcul carpatic transilvan”, a patra carte scrisă de Florentina Teacă, prezintă în aproape zece capitole viaţa „oamenilor de la umbra Cetăţii Dacice din Valea Zânelor-Covasna”, începând cu felul şi înfăţişarea lor, continuând cu rânduielile de la stână şi terminând cu bucatele tradiţionale, obiceiurile şi sărbătorile tradiţionale ale acestora.
„Eu mă trag din mocanii voineşteni şi am simţit că am o datorie să le întorc ce au făcut ei sute de ani pentru ca eu să fiu ceea ce sunt azi. Da, am scris această carte din datorie, mereu am simţit că am această datorie, de a întoarce măcar o parte din cât am primit de la aceşti oameni mândri, statornici, harnici. (…) Lumea mocanilor, în general, şi a mocanilor voineşteni, în special, este o lume frumoasă, sunt oameni cu suflet frumos, care şi-au păstrat tradiţiile şi obiceiurile sute de ani. (…) Nu a fost o meserie uşoară, eu acum am descoperit, vorbind cu ciobani bătrâni, mi-am dat seama că nu e atât de uşor să fii cioban, în vârful muntelui, cu animale sălbatice în jur, cu frig şi ploi. (…) Am vrut şi ca aceste amintiri ale ciobanilor bătrâni să nu se piardă, să rămână pentru nepoţi. Nu mai e ce a fost cândva, acum ciobanii au jeep-uri, telefoane mobile şi, cu atât mai mult, nepoţii trebuie să ştie cum a fost. Eu spun că e o carte autentică, sunt mărturii şi zeci de poze pe care le-am adunat şi le-am pus la treabă, să ilustreze”, a declarat Florentina Teacă.
Printre altele, autoarea dedică un capitol special bâtelor ciobăneşti, pe care mocanii îşi „încrustează gândurile”, dar care le sunt şi toiag de sprijin şi armă de apărare, precum şi unul dedicat câinilor ciobăneşti şi relaţiei de suflet pe care o au cu stăpânii lor. Nu în ultimul rând, vorbeşte despre „păpuşile” de caş pe care ciobanii le făceau pentru a le dărui iubitelor lor.
„Stau şi mă gândesc că, mai degrabă, această carte nu e scrisă de mine. E scrisă de cei pe care îi vedeţi în fotografii, de moşii şi strămoşii lor. E scrisă de cei care au avut răbdare şi mi-au răspuns la feluritele mele întrebări şi mi-au împărtăşit din cele ştiute din străbuni. Această carte a început a se scrie în urmă cu peste 2000 de ani, în umbra Cetăţii Dacice de la Valea Zânelor, de primul dac care a stat lângă turma lui de oi. Se scria şi pe vremea zânelor, dintotdeauna s-a scris - de când oamenii aceştia din care ne tragem noi, neamul voineştenilor, au fost lăsaţi de Dumnezeu să păstorească în curbura Carpaţilor. Şi se va scrie, tot atâtea mii de ani, înainte”, îşi încheie Florentina Teacă volumul apărut la Editura „Eurocarpatica” din Sfântu-Gheorghe, cu sprijinul Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Ovine Covasna.
Florentina Teacă a mai publicat două albume - „Istorie şi cultură românească în imagini” (2014) şi „Chipuri de demult din inima României - Voineştii Covasnei în imagini din secolul trecut” (2015) - ce conţin fotografii adunate din colecţii particulare, ilustrative pentru trecutul comunităţii româneşti din Voineşti-Covasna. De asemenea, a publicat o carte despre Sântilia, cea mai populară manifestare tradiţională a românilor din zonă.
La Editura „Eurocarpatica” din Sfântu-Gheorghe au apărut până în prezent peste 130 de volume, politica editurii fiind aceea de a tipări cărţi despre românii din judeţele Covasna şi Harghita, indiferent de locul în care trăiesc autorii acestora, precum şi lucrări ale unor intelectuali români din zonă, pe orice fel de tematică.
„Încercăm şi în acest fel să promovăm elita românească din zonă, să valorificăm în spaţiul public lucrări de licenţă, de masterat sau doctorat care pun în evidenţă cercetările care se desfăşoară de ani de zile de colaboratori ai Centrului European de Studii Covasna-Harghita, ai Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi ai Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe. Alături de ceea ce fac conaţionalii noştri maghiari prin patrimoniul specific realizat de înaintaşii lor, venim şi noi, românii, cu această parte a noastră care întregeşte un ţinut care a fost dintotdeauna multietnic şi pluriconfesional, şi nu o enclavă etnică maghiară, aşa cum se străduiesc unii să o prezinte”, a declarat dr. Ioan Lăcătuşu, directorul „Eurocarpatica”.

Categorie: