Modul de aplicare a Legii nr. 36/1995 în judeţul Covasna

Subsemnatul am introdus o acţiune civilă împotriva pârâtului Pall Laszlo Levente având ca obiect rectificarea cărţii funciare şi dezbaterea succesiunii. Prima instanţă mi-a respins acţiunea, dar instanţa de control la recurs mi-a dat dreptate. Pârâtul Pall Laszlo Levente a depus în apărare un act „autentic” emis de Biroul Notarului Public Papp Ibolya, intitulat Încheiere de legalizare a semnăturii nr. 30 din 19.04.2013, prin care susţine că ar fi intervenit o înţelegere între ascendenţii noştri, iar conform acesteia, eu nu mai am drepturi asupra imobilului obiect al procesului civil mai sus amintit.
Înscrisul la care pârâtul face referire este un fals, nu există o asemenea „înţelegere” între ascendenţii noştri. Convingerea mea, că documentul a fost fabricat pro causa, este întărită şi de faptul că pârâtul a refuzat să depună o copie după acest act şi, totodată, a refuzat să arate instanţei şi părţilor originalul, deşi conform legii civile are obligaţia de a avea asupra sa originalul actului depus la dosar (lipsesc subsemnăturile, vezi Facsimil 1). Conform dispoziţiilor art. 319 alin. 1 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, înscrisul care se traduce se prezintă notarului public în una dintre următoarele forme:
a) În original. Originalul poate fi un înscris sub semnătură privată căruia i s-a dat, după caz, dată certă, legalizare de semnătură ori certificare, sau poate fi un înscris autentic;
b) În copie legalizată ori certificată de autoritatea competentă care deţine în arhivă originalul înscrisului.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 319 alin. 5 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, „copia înscrisului care se traduce se anexează traducerii…” care nu a fost făcută.
Porivit prevederilor art. 319 alin. 6 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, „Nu se poate legaliza semnătura interpretului şi traducătorului autorizat dacă înscrisul prezentat spre traducere înfăţişat notarului public este în copie simplă”.
Chiar pârâtul Pall Laszlo Levente recunoaşte că înscrisul tradus este în copie (Facsimil 2), traducătorul autorizat cu nr. 2632/1999 fiind numitul Deme Ladislau. Un lucru este foarte interesant, traducătorul autorizat Deme Ladislau la următoarele instituţii publice traduce: Poliţia Târgu-Secuiesc, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Secuiesc şi Judecătoria Târgu-Secuiesc. Într-un stat de drept, aceste instituţii publice sunt paznicii veritabili ai legalităţii. Dacă traducătorul autorizat Deme Ladislau nu respectă
legile Statului de Drept Român şi instituţiile publice amintite sunt induse în eroare de către acesta, rezultă că nici instituţiile publice nu respectă legile Statului de Drept Român.
Ca om simplu şi muncitor, am şi eu o simplă curiozitate: instituţiile publice ale Statului de Drept Român ce fac? Mai sunt independente? Aceste instituţii publice din judeţul Covasna mai au măcar o chestiune de onoare faţă de Statul de Drept Român?! Că de subordonare se vede treaba că au faţă de altcineva, faţă de „băieţii deştepţi” despre care v-am mai făcut vorbire la această rubrică şi cu alte ocazii, băieţi care, aţi înţeles, sunt mai presus de lege?! Aşadar, întrebarea este: Statul de Drept Român mai are vreo firimitură de autoritate în judeţul Covasna?
Prin toate cele mai sus arătate, nu putem decât constata fapte grave de nerespectare a prevederilor legale de însăşi instituţiile publice ale Statului Român, dar şi mai grav, putem sesiza o disoluţie absolută a statului în judeţul Covasna.
Bidiga Iosif-Bela
Lemnia (judeţul Covasna),
10 octombrie 2014

Categorie: