Monumentul Ostaşului Român din Covasna - Voineşti

În Adunarea Generală a populaţiei româneşti din Covasna din data de 14 februarie 1937 s-a decis să se ridice un monument pentru comemorarea Eroilor Neamului. În acest sens, s-a ales un comitet de iniţiativă, format din Pr. Eremia Ticuşan - preşedinte, N. Jurebiţă - vicepreşedinte, înv. N. Dobros - casier, Niţă Buzea, Alexe Teculescu, N.I. Furtună, Ghe. Furtună, Oprea Neguţ, I. Ciangă, N. Poteică, I. Ghe. Papuc, I.I. Olteanu, subl. Ghe. Manole, Grigore Pînzaru pentru pornirea lucrărilor de proiectare şi construcţie.
În ziua de 4 mai 1938, s-a început montarea monumentului executat de sculptorul statuar I. Iordănescu din Bucureşti.
Astfel, în ziua de 2 iunie 1938 (Ziua Eroilor) s-au exhumat din cimitirul Parohiei Ortodoxe osemintele a 8 eroi români morţi în războiul de întregire (8 români şi un german, Emil Henize), înhumaţi în mod provizoriu în acest cimitir, şi în cadrul unei înălţătoare festivităţi au fost aduse şi aşezate în osuarul de la baza monumentului pentru odihna celor ce s-au jertfit pentru strămoşescul ideal realizat prin jertfa lor de sânge. În noaptea de 13-14 septembrie 1940, acest monument a fost răsturnat de pe soclu de persoane fără inimă şi rău intenţionate, cu un şovinism exagerat. După câteva zile, a fost demontat tot monumentul (ne aflăm în perioada DICTATURII HORTHYSTE, când localitatea COVASNA a fost ocupată de trupele ungare, în ziua de 13 septembrie 1940).
Ridicarea monumentului de astăzi (ELIBERATORUL) s-a făcut în anul 1973 şi s-a inaugurat la data de 9 mai 1973, el schimbând aspectul estetic arhitectonic al cartierului Voineşti.
Această statuie din bronz este opera sculptorului Teodor Ionescu, din Bucureşti, cu o înălţime de 4,60 metri, şi reprezintă un ostaş cu arma la picior şi cu un buchet de flori ridicat în mâna stângă, simbolizând victoria de eliberare a Patriei noastre. Sufletul acestei acţiuni de amplasare a monumentului a fost învăţătorul pensionar Niţă Buzea.
Cu aceasta ocazie, s-au plantat 23 de brazi de 8 metri, s-a făcut taluzarea drumului şi acoperirea terenului cu iarbă (1.000 mp), s-au transportat 170 de tone de piatră de construcţie, 600 de tone de balast, s-au asfaltat împrejur 4.000 mp, s-a construit în jurul statuii un zid de piatră cu grilaj de fier înalt de 1,80 metri. Mare parte din lucrări s-au efectuat prin munca patriotică (19.500 ore de muncă), la care s-au evidenţiat localnici cu mult simţ patriotic: Gheorghe Dobros, I. Kertez, prof. Octavian Dobros, prof. Dumitru Munteanu, J. Jesenovicz, Ion Lazăr, Octavian Lazăr, Nicolae Braşoveanu, Ştefan Chilat, Gheorghe Tronaru, Cornel Bârlă, Gheorghe Papuc, Gheorghe Enea, prof. Aurel Hulpoi şi un pluton de ostaşi de la Unitatea de Vânători de Munte din Sfântu-Gheorghe.
Astăzi, acest monument s-a mutat în faţa noii Biserici Ortodoxe Române, cu hramul „Înălţarea Domnului”, dar soclul cu osemintele au rămas îngropate în vechiul amplasament al edificiului, ridicat iniţial. Acest loc poate fi identificat astăzi cu altarul noii Biserici.
(Articol, de ing. Vasile Hulpoi, preluat de pe site-ul Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu”)

Categorie: