Moţii îşi pomenesc şi îşi serbează luptătorii, martirii şi eroii din Revoluţia condusă de Avram Iancu

Motto 1: Ioan Buteanu către ungurii invadatori (27 aprilie 1849): „Ar fi bine de v’aţi gândi a câştiga dragostea Românilor, pentru că, zău, de aceasta aveţi nevoie, iar nu să omorâţi oameni neînarmaţi, femei cu copii, să aprindeţi satele, să duceti la sapă de lemn poporul şi să prefaceţi toată ţara într’un cimitir pustiu. Aceasta este în contrazicere cu drepturile umanităţii şi naturei; acuşi veţi da seama înaintea Europei civilizate… Până atunci noi vom lupta până la moarte ca să nu cadă asupra noastră blestemul nepoţilor noştri”.
Motto 2: Din cuvântul reprezentantului Episcopiei Devei şi Hunedoarei rostit la Cheia, în 5 iulie 2015: „Priviţi cu luare aminte cum şi-au închinat viaţa şi urmaţi-le credinţa” (Evrei 13, 7).

În fiecare an, la începutul lunii iulie, moţii de pe cele două flancuri ale Apusenilor, la Fântânele - Mărişel (Cluj) şi Cheia - Dupăpiatră (Hunedoara), îi pomenesc prin slujbe religioase şi parastase pe cei 40.000 de martiri şi eroi căzuţi în Revoluţia şi Războiul de autoapărare conduse de Avram Iancu şi prefecţii săi, serbând, totodată, victoriile românilor-moţi asupra ungurilor invadatori, tirani şi cotropitori, purtate pe aceste meleaguri daco-române multimilenare în perioada mai-iulie 1849. În ambele locuri a fost ridicat câte un monument care se numeşte, la fel, „Crucea Iancului”, cu inscripţii semnificative: „Ori punem pumnul în pieptul furtunii ori pierim - Avram Iancu” - la Fântânele, iar la Cheia-Dupăpiatră: „Aici românii moţi, sub conducerea lui Avram Iancu şi a tribunilor săi, au luptat şi au învins în Revoluţia Română din 1848-1849. Românul ţine minte. Honor et patria”.
Duminică, 6 iulie 2015, la Cheia - Dupăpiatră (comuna Buceş, judeţul Hunedoara) a avut loc cea de a 43-a ediţie a Serbărilor închinate zdrobirii, la 19 mai 1849, a oastei maghiare invadatoare kosuthiste conduse de maiorul Hatvani, care din lupta cu moţii de la Cheia a scăpat cu fuga, împreună cu doar câţiva camarazi. Deţinea ca prizonier pe prefectul Ioan Buteanu, capturat mişeleşte, prin trădare, cu doar 12 zile mai înainte, la Abrud, în cursul unor tratative „de pace” purtate cu trădătorul Ioan Dragoş, care îi asigurase mincinos că pe timpul tratativelor ungurii nu vor ataca... În fuga lor spre Ungaria, Hatvani şi ungurii lui criminali l-au spânzurat pe ilustrul revoluţionar Ioan Buteanu, la 23 mai 1849, la Gurahonţ - Iosăşel, localitate în extremitatea de vest a comitatului Zarandului, acum în judeţul Arad.
Slujba de pomenire şi parastasul au fost oficiate, în faţa crucii de marmură de la Cheia, de un sobor de preoţi condus de Pr. Miron Pârva, inspector bisericesc al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, şi Pr. Ioan Jorza, protopop de Brad. Militarii din cadrul Batalionului 25 Vânători de Munte „Avram Iancu” din municipiul Brad au defilat şi au desfăşurat o demonstraţie militară modernă.
Au fost depuse coroane de flori de către oficialităţi, instituţii şi asociaţii. Din partea Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea” şi a Clubului său de elevi-voluntari „Crăişorii” a depus o coroană de flori o delegaţie condusă de prof. Corina Tulea, cu elevii-crăişori Mihael şi Gabriel Tulea din cadrul Detaşamentului Nr. 8 „Ioan Buteanu” de la liceul cu acelaşi nume din comuna Gurahonţ, judeţul Arad (director prof. Teodor Gheorghe Păiuşan).