„Muza veselă” - un eveniment inedit la Topliţa, dedicat marelui compozitor George Sbârcea

La începutul lunii noiembrie, a avut loc un eveniment de seamă pentru zona de nord a judeţului Harghita, este vorba despre spectacolul muzical „Muza veselă”, desfăşurat la Topliţa. Evenimentul a fost activitatea propusă de un proiect finanţat, în proporţie de 90 la sută, de Primăria Municipiului Topliţa. Iniţiatorul este Fundaţia Culturală „Miron Cristea” Topliţa, care a construit un frumos parteneriat cu Centrul Cultural Topliţa, Asociaţia „Friedrich Schwartz”, Casa de Cultură Municipală, Centrul de Informare Turistică şi Biblioteca Municipală „George Sbârcea”. Vorbim, în acest caz, despre un proiect ce coagulează eforturile mai multor oameni de cultură din localitate, dar nu numai, răspunzând astfel unui deziderat mai vechi, acela de unificare a forţelor în slujba stimulării şi redescoperirii valorilor noastre culturale.
Toate acţiunile evenimentului au fost dedicate evocării personalităţii marelui muzicolog George Sbârcea, topliţean de origine.
Pentru prima parte a zilei de 4 noiembrie s-au înscris mai multe personalităţi ale zonei noastre, precum: Ioan Lăcătuşu, Constantin Secară, Valentin Vasile, Valentin Marica, Nicolae Bucur, Stelian Busuioc, Nicolae Balint, Alexandru Ciubîcă, Maria Peligrad, Alin Negrea, Blănaru Szucs Amalia, Luminiţa Cornea, Savu Cătană, Costel Cristian Lazăr , care au participat cu lucrări ştiinţifice şi prezentări în programul Simpozionului numit „George Sbârcea sau armonia pe note”. Comunicările prezentate au fost adunate într-un volum dedicat lui George Sbârcea, acest demers fiind o premieră în materie de lucrări dedicate acestei personalităţi locale. Primele 11 dintre acestea sunt (în ordinea în care au fost enumeraţi şi autorii): „Publicistul George Sbârcea, participant activ la un episod din războiul undelor, pe frontul anti-Dictatul de la Viena”; „Muzica jocurilor populare româneşti din Gălăuţaş”; „Documente cu parfum de amintiri”; „G. Sbârcea în arhivele securităţii”; „George Sbârcea în taina păsării Phoenix”; „George Sbârcea, un creator la temperatura înaltă a entuziasmului”; „Valori nepieritoare ale culturii şi artei harghitene”, „George Sbârcea, o personalitate plurivalentă”; „Trei personalităţi emblematice ale muzicii naţionale româneşti din secolul al XIX-lea evocate de George Sbârcea”; „Festival coral „George Sbârcea” la Sfântu-Gheorghe”; „George Enescu, Raspodia română nr. 1, op. 11”; „George Sbârcea, un european de vocaţie”.
Celelalte lucrări înscrise, dar neprezentate vor putea fi citite în volumul care va apărea în curând. Au mai luat cuvântul: dr. Nicolae Băciuţ, dr. Costel Cristian Lazăr şi prof. Ilie Şandru. A moderat, într-un mod elevat şi deosebit, poetul mureşean Valentin Marica. Au participat, de asemenea, Margareta Puşcaş - reporter la Târgu-Mureş, Zorel Suciu - grafician din Topliţa şi Maria Panaiotu - din Sfântu-Gheorghe.
În cadrul Simpozionului s-au dezbătut caracteristicile operei pe care ne-a lăsat-o moştenire marele muzician, scoţându-se în evidenţă elementele cheie şi traseele pe care acesta le-a conturat în timpul activităţii sale de cronicar muzical, de scriitor, compozitor, interpret, dar şi membru în juriile naţionale şi internaţionale. Fără a face vreo legătură cu ce se întâmpla la nivel politic în Ţară, căci era comunism, despre muzică putem spune că se intrase într-o vârstă de aur, asta în bună măsură datorându-se bunei pregătiri pe care o aveau cei ce au fost educaţi în perioada interbelică. Acordurile din muzica românească nu ar fi sunat azi la fel de frumos, fără contribuţia lui George Sbârcea. Vă amintim aici câteva piese din repertoriul său muzical:
MUZICĂ DE TEATRU: ROMANŢĂ DE IUBIRE / SZERELEMRE ITELEM (1936), operetă în 3 acte, libretul de Aurel Gredinar; FRUMOS EŞTI, CLUJUL MEU (1954), revistă muzicală; TREI SURORI (1955), muzică de scenă la piesa lui Cehov; DĂNILĂ PREPELEAC (1956), muzică de scenă la piesa lui M. Sedana după Ion Creangă; NATALIA VALDES (1958), muzică de scenă la piesa lui Casona; MAREA AVENTURĂ (1962), muzică de scenă la piesa lui Alecu Popovici; CLUJULE, CE DRAG ÎMI EŞTI (1962), revistă muzicală, libretul de Ilie Balea; VULPEA ŞI STRUGURII (1963), muzică de scenă la piesa lui G. Figuiredo; O NOAPTE FURTUNOASĂ (1965), muzică de scenă la piesa lui Caragiale; NU SUNT TURNUL EIFFEL (1965), muzică de scenă la piesa Ecaterinei Oproiu.
MUZICĂ VOCALĂ: LA CĂSUŢA DE SUB PALTINI (1936), voce şi pian, zece cântece româneşti din Ardeal, versuri de Octavian Goga, Otilia Cazimir, Elena Farago, Teodor Murăşanu. Bucureşti, Editura Armonia, 1936 (Odeon Jo-3502): TREI CÂNTECE PENTRU VOCE ŞI ORCHESTRĂ DE CAMERĂ PE VERSURI DE GEORGE TOPÂRCEANU (1953); CINCI CÂNTECE PENTRU VOCE ŞI PIAN PE VERSURI DE A. TOMA (1954); PATRU LIEDURI PENTRU BARITON ŞI PIAN PE VERSURI DE GEORGE BACOVIA (1955); OVIDIU (1980), bariton şi pian, versuri de Ion Pillat.
MUZICĂ UŞOARĂ: NANA (1933), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Editura Armonia, 1933; ANIŞOARA (1934), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Editura Armonia, 1934 (Columbia DR-16; HMV-Jb 15; 45 EDC 709); DE CE-AI PLECAT (1934), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Editura Armonia, 1934; NU VREAU SĂ ŞTII CÂT TE-AM IUBIT (1934), voce şi pian, versuri de Ionel Fernic. Bucureşti, Editura Ţicu Eşanu, 1934 (Columbia DR-24); INIMIOARĂ, INIMIOARĂ (1935), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Editura Armonia, 1935; FIR-AI TU SĂ FII DE DRAGOSTE (1935), voce şi pian, versuri de G.[eorge] S.[bârcea]. Bucureşti, Editura Ţicu Eşanu, 1935 (45 EDC 709); UN TANGO DE ADIO (1937), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Editura Ţicu Eşanu, 1937 (Columbia DR-155; 45 EDC 709); IONEL-IONELULE (1937), voce şi pian, versuri de Nicuşor Constantinescu şi Claude Romano. Bucureşti, Editura Armonia, 1937; idem, Paris, Munchen, New York. Editura Eddie Barclay, 1937 (Cristal 393; Melody N-155; Odeon Jo-2356; 45 EDC 809; HMV-Jb 171); ŞI EU AM FOST STUDENT ODATĂ (1937), voce şi pian, versuri de G.[eorge] S.[bârcea]. Bucureşti, Editura Armonia, 1937 (Columbia DR-155); MELODII ALESE DE CLAUDE ROMANO. Bucureşti, Editura Muzicală, 1982 (Cuprinde: IONEL-IONELULE; VIOARĂ; ŞTIA BUNICA CE DANSA; O MELODIE CU PARFUM DE AMINTIRI etc.).
(Sursa: http://www.ucmr.org.ro/)
Revenind la proiectul „Muza veselă”...
Viaţa lui George Sbârcea, înnegurată şi plină de piedici, de asemenea, a fost în vizorul dezbaterilor de pe urma prezentărilor participante la Simpozion.
Volumul Simpozionului „George Sbârcea sau armonia pe note” cuprinde comunicările ştiinţifice şi critice despre care am pomenit, pe circa 140 de pagini, fiind editat la Editura „Eurocarpatica” Sfântu-Ghorghe, sub îngrijirea a trei persoane: Ioan Lăcătuşu, Erich Broanăr şi subsemnata. De asemenea, tot pentru acest eveniment, un DVD de prezentare şi promovare a marelui muzicolog, conţinând informaţii şi melodii, a fost alcătuit de Ovidiu Svart, preşedintele Asociaţiei Culturale „Friedrich Schwartz” din municipiul Suceava.
La Biblioteca Municipală Topliţa a avut loc şi o deosebită Şezătoare, unde, într-un spaţiu relativ mic, s-au desfăşurat evenimente artistice deosebite: proiecţia filmului documentar, prezentarea unor dansuri cu un minunat grup de copii (Grupul de dansatori coordonaţi de Nicu Cif, „Topliţana”) şi un teatru scurt al unor elevi din clasa a V-a de la Şcoala „O.C. Tăslăuanu”, evoluând în piesa „5 o’clock”, după I.L. Caragiale. Totul s-a încheiat cu recitalul de folclor al Ansamblului Rapsodia Bucovinei, într-o maniera adaptată unei astfel de săli.
În partea a doua a evenimentului, spre seară, a avut loc un elegant recital de romanţe, cu multe melodii care aduc aminte de cel care a fost Claude Romano, un alter ego al renumitului compozitor, muzicolog şi scriitor George Sbârcea. Prezentatoarea Andra Pui, ca de obicei, a prezentat cu stil şi eleganţă.
Recitalul a început cu o surprinzătoare „înscenare” a unei atmosfere de epocă, aşa cum puteai găsi în anii interbelici în cafenelele din Bucureşti. Oameni frumoşi la mese, bucurându-se de muzică live, de dans, de spiritul viu al artei, toate la un loc au făcut să învie mari personalităţi ale muzicii româneşti: George Sbârcea, Maria Tănase, Dimitrie Popovici, Enescu şi alţii, nume care au conturat, după cum arată George Sbârcea în scrierile sale, tot ce înseamnă muzica uşoară românească de calitate. Dansatorii Centrului Cultural Topliţa au creat mai ales atmosfera vie a unor vieţi care au trăit şi simţit muzica, poate chiar mai pregnant decât o face generaţia de azi. De asemenea, interpreţii, atât cei ai Centrului Cultural Topliţa, Carmen Antal Cujbă (foto, în recital), Livia Harpa, Alexandru Oltean, Ciprian Ilie, Dragomir Raita, precum şi artiştii Ansamblului Rapsodia Bucovinei, Ovidiu Svart şi Mihaela Svart, au dat tonul celei mai antrenante seri care a rememorat melodiile cântate altă dată de Claude Romano, precum şi cele mai renumite şlagăre pe care le-a dat muzica românească. Ansamblul Rapsodia Bucovinei şi Ansamblul Rapsodia Călimanilor au fost gazdele unei seri în care instrumente, voci şi istorie au devenit vase comunicante pentru spiritualitatea românului de la munte. S-a cântat romanţă, dar s-a şi tactat şi aplaudat pe ritmurile de dans ale muzicii universale, toate acestea făcând din spectacolul „Muza veselă” o simfonie de suflete bucuroase că nu au rămas acasă cu telecomanda în mână, ci au participat la ceva inedit, ceva care, cel puţin pentru o lună, va avea să le ţină mintea şi inima în registrul pur al cântecului şi al bucuriei.
În urma acestui proiect rămân, deci, frumoasele amintiri ale unei seri de neuitat, un DVD de promovare a marelui compozitor şi cronicar muzical George Sbârcea, precum şi un inedit volum de lucrări. Tot ce s-a întâmplat în 4 noiembrie 2016 a fost un model de implicare!
Echipa de proiect (Viorica Lazăr, Costel Cristian Lazăr, Aurica Ujică, Aurora Paşcan, Doina Ţifrea, Minodora Vîlcan, Adelina Ichim) mulţumeşte tuturor celor care s-au implicat cu suflet în acest proiect!
director Biblioteca Municipală „George Sbârcea” Topliţa, prof. Viorica Lazăr

Categorie: