Noi orizonturi la UMF Târgu-Mureş

Din invitaţia de participare la conferinţa de presă, primită de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu-Mureş, aflăm că este vorba de lansarea unui proiect, cu finanţare din fonduri europene, privind oportunităţi de învăţare pentru studenţi, folosind simulatoare medicale.
Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, Investeşte în oameni!, Axa Prioritară 1, „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul Major de Intervenţie 1.2. „Calitate în învăţământul superior”, contract POSDRU/156/1.2/G/136334, şi implementat de UMF Târgu-Mureş în parteneriat cu Universitatea Semmelweis Budapesta.
Obiectivul general al proiectului vizează dezvoltarea curriculei aferente calificării de doctor-medic în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş prin implementarea unor noi tehnici educaţionale, bazate pe simulatoare medicale ce vizează dezvoltarea abilităţilor practice ale studenţilor.
Conferinţa de presă a avut loc, în data de 10 iunie 2014, la Centrul de Simulare şi Abilităţi Practice al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş.
La întâlnirea cu presa, din partea UMF a fost prezent prof. univ. dr. Leonard Azamfirei (foto), rectorul UMF Târgu-Mureş, asistent universitar Olah Peter, manager proiect, şi alte cadre didactice universitare. Conferinţa de presă a decurs în trei etape. În prima a fost prezentat proiectul cu finanţare europeană.

Proiect cu finanţare europeană

Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, salutând prezenţa numeroasă a reprezentanţilor presei la eveniment, a adus la cunoştinţă că proiectul în discuţie începe cu data de 10 iunie şi are o valoare totală de aproximativ 500.000 euro, proiect pe care UMF l-a câştigat de curând, având ca obiectiv ameliorarea abilităţilor practice la studenţii Facultăţii de Medicină. Rectorul UMF a anunţat că proiectul se înscrie în obiectivul de „a dezvolta învăţământul medical pe simulator, ca o parte componentă, complementară, învăţământului clinic”. În continuare, a precizat că proiectul are o componentă tehnică, coordonată de dr. Olah Peter, asistent universitar la UMF, director al Departamentului de Proiecte, şi a adăugat că „din punct de vedere al impactului, acest sistem modern de învăţământ în faţa studenţilor a fost unul extraordinar, depăşind până şi aşteptările noastre, şi acesta este un motiv în plus care ne obligă să canalizăm investiţiile ulterioare, preponderent, în această direcţie”.

Prezentarea proiectului

Proiectul câştigat a fost prezentat de asistentul universitar dr. Olah Peter şi am aflat că prin el s-a dezvolat Centrul de Simulare, beneficiar fiind UMF Târgu-Mureş, în parteneriat cu Universitatea Semmelweis din Budapesta, universitate ce are o experienţă anterioară în dezvoltarea centrelor de simulare. Obiectivul general al proiectului se referă la dezvoltarea curriculară prin integrarea în curriculă a activităţilor de simulare. Proiectul are o durată de 18 luni, se va încheia în luna octombrie a anului 2015, grupul ţintă fiind de 600 de studenţi care vor beneficia direct prin implementarea pilot a modificărilor curriculare, iar pentru perioada de sustenabilitate se apreciază un număr de 1.000 de studenţi pe an, beneficiari ai rezultatelor proiectului. Obiectivele proiectului sunt grupate astfel; primul obiectiv este extinderea curriculară pentru 10 discipline clinice, apoi elaborarea suportului didactic pentru 24 de manopere medicale şi elaborarea testelor de valoare pentru însuşirea cunoştinţelor. Practic, este vorba de îmbunătăţirea sistemului de învăţământ prin asimilarea noilor tehnologii de învăţământ şi lucru.
Dr. Szederjesi Janos, şef de lucrări la UMF şi director al Centrului de Simulare, a prezentat acest spaţiu de lucru. Centrul s-a inaugurat anul trecut în luna octombrie şi este cel mai dotat şi mai bine organizat din ţară. În cursul acestui an s-a căutat dezvoltarea Centrului prin dotări, de a atrage studenţii şi cadrele didactice spre Centrul de Simulare. S-a ajuns ca la ora actuală să lucreze aici peste 30 de cadre didactice, studenţii beneficiari fiind cei din anii trei-cinci de studiu. În acest an universitar, în semestrul doi s-a pornit şi cu studenţii din anul şase. De la inaugurare până în prezent s-au efectuat 245 de stagii de simulare, cu un total de 2.830 de studenţi şi s-a căutat extinderea activităţii şi pentru cursurile postuniversitare. S-au derulat 35 de workshopuri organizate împreună cu studenţii şi colegii de la diferite discipline, de pe urma cărora au beneficiat alţi 1.000 de studenţi. Din al doilea semestru al anului, s-a început şi un program de voluntariat, din lipsa resurselor de angajare, la care participă 24 de studenţi voluntari, totalizând circa 380 ore de muncă.
Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei a subliniat rolul deosebit pe care-l reprezintă acest Centru de Simulare, având în vedere că manechinele, în fapt roboţi programaţi, se manifestă conform bolii simulate. Studentul, în timpul comportamentului faţă de „bolnav”, este înregistrat audio-video, după care cadrul didactic îi arată eventuale erori comise de el în timpul consultaţiei şi a tratamentului aplicat. Este o trecere de la învăţământul teoretic spre o latură mai pragmatică a medicinei, aflată într-o zonă avansată a învăţământului medical. Rectorul a arătat că se manifestă un interes din partea altor universităţi din ţară de a prelua din experienţa acumulată la UMF. În primăvara anului viitor, la Târgu-Mureş se va desfăşura primul Congres Naţional legat de acest proiect POSDRU. La sfârşitul lunii iunie a.c., la Târgu-Mureş va avea loc o întâlnire cu câte doi reprezentanţi din fiecare universitate medicală din ţară „pentru a sincroniza acţiunile tuturor celor 6 UMF-uri legate pe învăţământul medical prin simulare”, dar „trebuie să înţelegem un lucru: învăţământul prin simulare nu va înlocui niciodată învăţământul clinic. Este un învăţământ complementar, care încearcă să rezolve o problemă care apare din ce în ce mai mult la nivel clinic şi este legată de numărul mare de studenţi, vrând-nevrând, de drepturile pacienţilor, pentru că pe un pacient nu poţi face întotdeauna un gest, uneori jenant”.
Intenţia este de a dezvolta Centrul de Simulare şi spre supraspecializare, la rezidenţiat şi masterat, simulatoare pentru cardiologie intervenţională, ecografie, endoscopia digestivă şi altele, proiect cu derulare în următorii doi ani. În anul în curs este posibil să se achiziţioneze alte două simulatoare din cele propuse, din fonduri proprii, costul unui simulator pentru rezidenţiat fiind în jur de 120.000 euro. La ora actuală, numărul simulatoarelor de bază, pentru manopere, la Centrul de Simulare, este 42. Unele manopere au mai multe simulatoare. Pe partea de pacient uman, sunt trei simulatoare, unul fiind cel mai dezvoltat la ora actuală pe plan mondial, un „copil” care poate simula nou-născutul şi copilul mic, şi un simulator uman, de nivel mediu, în urma unui proiect comun cu Universitatea din Timoşoara, care poate simula diferite patologii, folosit pe partea de resuscitare. La astea se adaugă simulatorul de naştere care poate simula atât o naştere normală, cât şi una cu probleme, are şi un „nou-născut” care poate simula o patologie, dar mai limitată. Pentru partea de pacient standardizat sunt 8 compartimente, cu cabinet. Pentru o mai bună înţelegere, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei a sintetizat astfel: „Centrul nostru de simulare este la acest moment cel mai modern din ţară, fiind structurat pe câteva compartimente. Avem un compartiment cu deprinderi de bază, noi îi spunem «basic skilfs» (îndemânări de bază), în care studenţii din anii trei şi patru învaţă manoperele medicale de bază: de la injecţii, sondaje, pansamente şi tot ceea ce înseamnă investigaţie de bază la un pacient. Apoi, avem compartimentul de pacient avansat, de simulare. Aici avem patru simulatoare adulţi şi copii care simulează situaţii patologice pe care noi le creăm prin intermediul calculatoarelor şi apoi studenţii reacţionează la situaţiile respective. Avem al treilea compartiment de pacient standardizat, în care studenţii evaluează şi examinează persoane fizice, umane, de regulă studenţi care sunt anterior instruiţi pentru a simula anumite situaţii clinice. Studenţii examinează, apoi noi corectăm ceea ce ei fac mai puţin bine, urmând ca în viitor să dezvoltăm un compartiment legat de învăţământul de rezidenţiat pentru medicii care urmează să devină specialişti pe diverse domenii”.

UMF, în întâmpinarea aniversării a 70 de ani de la înfiinţare

În partea a doua a conferinţei de presă, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei a adus la cunoştinţă că anul viitor UMF Târgu-Mureş va împlini 70 de ani de la înfiinţare. „Intenţia noastră este ca tot anul 2015 să fie un an în care fiecare activitate, şi vor fi multe activităţi ştiinţifice, profesionale sau conexe cu acestea, să se desfăşoare sub egida «UMF 70».” Rectorul UMF a anunţat că săptămâna trecută a fost invitat la o reuniune medicală în Iordania, o ţară cu peste 2.700 de medici absolvenţi din România. De trei ani se derulează câte un congres româno-iordanian, de către medici iordanieni, dar cu studii în România şi care vorbesc fluent limba română şi ţin foarte mult la ţara noastră. Congresele se ţin alternativ în cele două ţări. Următorul congres se va desfăşura anul viitor la Târgu-Mureş. S-a primit confirmarea participării prinţesei Muna al-Hussein, de origine britanică, mama regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei. Anul viitor se împlinesc şi 50 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Iordania. Una dintre acţiunile organizate de UMF va fi legată şi de acest eveniment. La concresul recent încheiat în Iordania, au fost prezenţi şi ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, secretarul de stat Raed Arafat, prinţesa Margareta şi principele Paul. Iordanienii pun foarte mare preţ pe stabilirea relaţiilor de colaborare cu România pe linie medicală, iar absolvenţii iordanieni din România ocupă funcţiile cheie în administraţia iordaniană, de la ministru până la şefi de spitale şi unităţi medicale. O relaţie care se doreşte cultivată în continuare, fiind benefică ambelor părţi şi prin faptul că medicina iordaniană este foarte bine dezvoltată.

Noutăţi la admiterea din 2014

Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei a arătăt noutăţile privind admiterea la UMF Târgu-Mureş. Prima se referă la procedura de înscriere. Din acest an se implementează un sistem de înscriere online a candidaţilor. Este o perioadă de testare a sistemului deja creat, integrat într-o platformă mai largă, implementat de UMF din 2014, denumit „e-umf”. Se încearcă trecerea spre o abordare mai actuală, accesibilă. Datele necesare înscrierii candidaţilor vor fi transmise online, apoi urmează evaluarea lor. Confruntarea datelor din documentele transmise electronic cu cele originale se va face numai pentru studenţii admişi la UMF. Primul avantaj este că de ambele părţi se va economisi timp pentru înscriere, descongestionându-se cozile pentru depunerea dosarelor. Taxele vor fi şi ele plătite online. Într-o primă etapă vor funcţiona ambele sisteme, constituind o etapă de trecere la noul sistem de înscriere. A doua noutate este în legătură cu numărul locurilor de la UMF. Din anul universitar 2014-2015, graţie unei finanţări suplimentare de la minister, s-a decis acordarea de locuri la buget şi pentru programele de studii de 3 şi 4 ani, vizate fiind specializările în nutriţie, kinetoterapie, educaţie fizică şi sport şi noul program, în curs de autorizare, de cosmetică medicală. Prin aceasta se completează programele la medicină şi asistenţă medicală, cele care aveau locuri la buget şi taxă. Programul exact al admiterii se poate afla de pe site-ul universităţii. Admiterea va fi la începutul lunii iulie. Tot ca o noutate, din anul acesta vor fi pentru prima dată locuri la Facultatea de Medicină Dentară, la limba engleză. Până în acest an, în limba engleză se studia doar la medicină generală. Comisia ARACIS a fost la UMF săptămâna trecută şi urmează să se pronunţe în acest sens. Precizăm faptul că această comisie este singura atestată şi abilitată la nivel european de a acorda acreditările universitare în România. Ea verifică măsura în care universităţile din ţară s-au aliniat normelor academice internaţionale, implicit ale celor europene. Numărul de locuri la admiterea în UMF este în creştere faţă de anii precedenţi. Vor fi în medie 5-10 locuri la fiecare din programele anunţate. La nivelul întregii universităţi sunt în jur de 470 de locuri.
La întrebarea presei, dacă aceste programe privesc şi predarea în limba maghiară, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei a precizat: „Nu. Nu s-a solicitat acest lucru şi n-a existat capacitatea de a ţine procesul de predare în limba maghiară. Noi nu reuşim să ţinem programele în limba maghiară la medicină generală. Numărul de cadre didactice în limba maghiară nu s-a înmulţit. Un program de acest fel înseamnă norme suplimentare, pe de o parte, şi pe de altă parte, resurse financiare. Un program care să devină rentabil, să poată menţine universitatea, trebuie să aibă măcar 30 de studenţi la fiecare dintre ele. Vă dau exemplu moaşele, unde am avut predare în română şi maghiară, unde numărul de studenţi este 7, 8 sau 10 studenţi pe an. Am decis să suspendăm acest program, pentru că dacă ai 7 studenţi pe an, oricâtă bunăvoinţă ai avea, financiar vorbind, nu poţi să îl suporţi. Decizia noastră este următoarea: nu contează dacă e un program în română sau maghiară, dacă nu are un minim de 30-35 de studenţi, din punct de vedere administrativ, financiar, nu se poate susţine şi atunci va trebui înlocuit cu altceva”. Secţie de învăţământ pentru moaşe nu a fost la UMF de trei ani încoace. Anul acesta nu vor fi scoase locuri la concurs. În schimb, anul trecut a fost înfiinţat, în cadrul masteratului la limba maghiară, programul de tehnologie a medicamentului. Practic, se răspunde acolo unde se manifestă solicitări.
În legătură cu parteneriatul cu Universitatea Semmelweis, a precizat că a fost săptămâna trecută în Germania, a finalizat negocierile legate de contractul de asociere, a avut întâlniri cu primarii a două oraşe importante din Germania şi a fost finalizată partea de contract pe faza preclinică. Pe moment se lucrezaă pe faza clinică, mai delicată, întrucât necesită acceptarea studenţilor într-un spital universitar, timp până când UMF Târgu-Mureş va construi propriul spital în Germania. După ce această etapă va fi îndeplinită, se va trece la construcţia campusului. În acest sens, rectorul UMF a avut întâlniri cu arhitecţii şi constructorii care vor fi implicaţi în proiect. Campusul poate fi finalizat într-o perioadă de circa 9 luni. Estimarea timpului de începere a activităţii în acest campus nou, în Germania, este la începutul anului universitar 2015-2016. Cu partenerii germani, rectorul UMF se află într-un contract de confidenţialitate şi din acest motiv nu precizează localităţile din Germania despre care este vorba. În cele din urmă a mai spus că a propus Liceului Sanitar un contract de colaborare, la care aşteaptă răspuns.

Categorie: