O punte între cer şi pământ

Prezentare de carte

CUIBUL VULTURULUI CERESC - O VIAŢĂ PENTRU O IDEE

În luna noiembrie 2017, am avut marea bucurie de a călătorii în nord-estul gliei strămoşeşti, în Basarabia, Herţa şi Bucovina, prin programul iniţiat de vrednica şi inimoasa preşedintă a Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, profesoara Areta Moşu. Întreaga călătorie a fost pentru mine un adevărat pelerinaj, încărcat de sentimente şi trăiri, de mare afecţiune pentru fraţii noştri sacrificaţi de istorie. Am trăit mândria şi durerea de a călca la Hotin şi Cameniţa, azi înstrăinate, unde găseai duhul lui Ştefan al Moldovei, sau la Cernăuţiul lui Aron Pumnu, Eminescu şi Ciprian Porumbescu. Valoarea acestui pelerinaj a fost sporită de compania distinşilor astrişti din Ţară, din Basarabia, Herţa şi Bucovina, istorici, filologi, preoţi, scriitori etc..
În grupul nostru a fost şi părintele Ioan Morar (foto), din municipiul Gherla, judeţul Cluj, cunoscut astrist, cu care am avut cinstea să ne întâlnim la multe manifestări culturale, unde a prezentat interesante comunicări, precum la: Zilele „Miron Cristea” de la Topliţa, la Adunările Generale ASTRA etc.. La întâlnirea de la Iaşi, am avut privilegiul de a primi de la Sfinţia Sa, cu dedicaţie, volumul „CUIBUL VULTURULUI CERESC”. Vulturul este perceput ca un împărat păsăresc, cel care din înaltul cerului domină tot văzduhul, este şi simbolul unor puteri pământene: romane, austriece s.a.. În mintea şi sufletul meu, Vulturul Ceresc este simbolul păsării divine „DUHUL SFÂNT” şi aş vrea să cred că şi părintele Ioan Morar a gândit la fel.
Cuib pentru „Vulturul ceresc” nu putea fi decât o biserică - Biserica „Sfânta Treime” din Parohia Gherla III. Eu percep ridicarea acestei biserici ca o lucrare a Sfintei Treimi, în municipiul Gherla, o localitate cu tristă rezonanţă în istoria neamului nostru, simbolizând suferinţele multor creştini, a multor suflete nevinovate, o „Golgotă” a neamului. Pentru împlinirea acestei misiuni a fost ales vrednicul pălmaş al Duhului Sfânt (cum îl defineşte pe părintele Ioan Morar) Mitropolitul Bartolomeu Anania.
Părintele Ioan Morar, binecunoscut ca vrednic slujitor al Sfântului Altar, nu slujeşte doar cultului, ci şi culturii româneşti, prin apreciate studii şi cărţi publicate. În volumul prezent, ne dă imaginea trudei, dar şi a bucuriei construirii Sfântului Aşezământ. În cele 200 de pagini ale cărţii, cititorul se delectează cu o plăcută lectură, în care autorul redă condiţiile construirii bisericii, a multor cumpene şi neajunsuri întâmpinate.
Pentru cunoaşterea realizării acestei lucrări deosebite, Preacucernicul părinte Ioan Morar face o prezentare fidelă a situaţiei, începând cu acceptarea „proiectului atipic” de construire a unei biserici. Biserica, după părerea mea (o profană în domeniu), aduce în peisaj modelul sfintelor lăcaşe maramureşene, cu turnul sfidând înălţimile, un loc potrivit pentru „CUIBUL VULTURULUI CERESC”, simbolizând înălţarea rugăciunilor cât mai sus, mai aproape de Dumnezeu.
Cartea este interesantă şi potrivită ca model pentru alţi preoţi care îndrăznesc a porni pe un drum trudnic de construcţie, sau măcar al restaurări unor biserici. Este o experienţă mobilizatoare, încurajatoare pentru momentele de cumpănă, când invocarea ajutorului divin soseşte întotdeauna la o asemenea lucrare.
Părintele Ioan Morar, a reuşit să ridice atât edificiul material al bisericii, dar mi se pare că a realizat un deziderat mult mai de folos credinţei - o „biserică a sufletelor”, a credincioşilor, care sunt puii VULTURULUI. Comunitatea gherleană s-a unit în jurul parohului ei pentru un ideal şi cu dăruire şi sacrificii din iubire pentru Iisus, a ridicat un adevărat „cuib al Duhului Sfânt” în sufletul fiecăruia dintre localnici. Atitudinea gherlenilor şi a altor contributori prezentată în carte ne dă măsura sacrificiilor făcute. Prezentarea registrului de contribuţii în bani, muncă şi altele, are efect benefic, mobilizator pentru comunitate, fiind o recunoaştere a implicării lor, iar actul capătă valoare de document istoric, real, datat în timp, localizat şi cu identităţi concrete.
Lucrarea nu este un bilanţ al reuşitei şi al greutăţilor, dar este un tablou real al situaţiilor de azi faţă cu vrednicia preotului şi a mirenilor, care au primit şi ajutor de SUS, pentru multa credinţă şi tenacitatea lor, dornici să-şi împlinească visul.
Prin lectura cărţii, cititorul îl poate cunoaşte pe Preacucernicul părinte Ioan Morar, din confesiunile făcute, începând din adolescenţă şi drumul parcurs de preot, prin hăţişurile existenţei, până în prezent. Părintele are meritul de a fi îmbinat activitatea duhovnicească cu cea administrativă, când a fost nevoie, dar a fost mereu un creator de producţii culturale. Nu a fost interesat să urce trepte arhiereşti, rămânând credincios harului, de vrednic „pălmaş al Duhului Sfânt”. Format la şcoala şaguniană în Duhul Ardealului, părintele Ioan Morar merge pe drumul marilor înaintaşi, al preoţilor ardeleni „stegari” ai dezvoltării culturii şi a ridicării conştiinţei naţionale a românilor. În acest spirit, măreşte patrimoniul cultural naţional prin creaţii proprii, fiind „dăruit de Dumnezeu cu har scriitoricesc”, dar şi prin sprijinul acordat unor societăţi culturale şi participare la diverse simpozioane culturale din
Ţară şi din afară, cu prezentare de comunicări de valoare pentru cultura şi spiritualitatea românească.
Este remarcabilă contribuţia sa la susţinerea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura şi Cultura Poporului Român - ASTRA. Părintele a reînfiinţat Despărţământul ASTRA la Gherla şi activează în Conducerea Centrală ASTRA Sibiu. Sunt renumite activităţile cultural-spirituale iniţiate de părintele Ioan Morar, precum Colocviile de la Nicula, lucrare de zidire românească.
Prin conţinut şi abordare, cartea de faţă poate fi un volum de memorii, care oferă pagini de lectură plăcută şi interesantă a unui suflet zbuciumat „Dăruit de Dumnezeu cu har bisericesc” - aşa fiind definit de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.
Asupra vredniciei preotului şi cărturarului Ioan Morar sunt prezente în carte opiniile unor distinse personalităţi, ca vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania, poetul Ioan Alexandru, profesorul şi publicistul Ilie Şandru şi multe alte personalităţi de vază ale culturii noastre.
Cartea este o oglindă a sufletului onest şi profund cugetător, al autorului cu rafinament cultural deosebit. În cazul de faţă, actul cultural ne îmbogăţeşte şi spiritual, ne apropie de Sfânta Biserică, MAICA DĂINUIRII NOASTRE TRANSILVANE.
La finalul cugetării mele spun, ca la sfârşitul unei predici în biserică: SĂ TRĂIŢI PĂRINTE!
Cu profund respect şi preţuire,
prof. Corina Bărăgan Sporea, Despărţământul ASTRA „Buzăul Ardelean”

Categorie: