Octavian Codru Tăslăuanu - Cetățean de Onoare Post-Mortem al comunei natale Bilbor, județul Harghita

Duminică, 5 septembrie 2021, anul în care s-au împlinit 145 de ani de la nașterea scriitorului și omului politic Octavian Codru Tăslăuanu, în sala de spectacole a Căminului Cultural din comuna Bilbor,județul Harghita, s-au desfășurat manifestări culturale și științifice dedicate acestui mare fiu al localității,respectiv acordareaPost-Mortem a titlului de Cetățean de Onoare al localității și lansarea de carte, mai precis a colecției memorialistice, „Octavian Codru Tăslăuanu- Spovedanii I-XV”, ediție îngrijită de lect. univ. dr. George Bogdan Tofan, și el originar din Bilbor.
După intonarea Imnului de Stat al României și rugăciunea de binecuvântare a manifestărilor, săvârșită de părintele protopop Dumitru Apostol, primarul comunei Bilbor, Ilie Daniel Hângan, a urat un bun venit în localitate tuturor invitaților, distinse personalități ale vieții culturale și științifice românești, celor prezenți la fața locului, cât și celor care au avut intervenții online.
După citirea Hotărârii Consiliului Local Bilbor de decernare post-mortem, lui Octavian Codru Tăslăuanu, a titlului de Cetățean de Onoare al comunei, prof. dr. Mihaela Corina Ilisan, de la Liceul Teoretic ,,O.C. Tăslăuanu” din municipiul Toplița, județul Harghita, a prezentat unMemoriu de activitate privind acordarea titlului de Cetățean de Onoare, Post Mortem, scriitorului și omului politic Octavian Codru Tăslăuanu, sintetizând principalele etape ale vieții și activității celui care „a rămas în conștiința posterității nu doar ca scriitor și un fin memorialist, aplecat către introspecție și căutarea adevărurilor fundamentale, ci și ca un militant al idealului național, prin contribuția deosebită la pregătirea, realizarea și desăvârșirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”.
Redăm câteva date cuprinse în acest memoriu:

Octavian Codru Tăslăuanu s-a născut la Bilbor la 1 februarie 1876,în familia preotului greco-catolic Ioan și Anisia Tăslăuanu, fiind al doilea dintre cei 11 copii,și s-a stins din viață la 23 octombrie 1942, laBucurești, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu, alături de fiul său Radu Ioan.
1. Perioada de formare
A urmat Școala Confesională Primară din satul Bilbor, continuându-și studiile la Sânmiclăuș (municipiul Gheorgheni de astăzi), urmând ca gimnaziul să-l finalizeze la Năsăud.
Din anul 1890, își continuă studiile la LiceulOrtodox Român„Andrei Șaguna” din Brașov, apoi la Blaj, examenul de maturitate promovându-l în anul 1895 la Gimnaziul Superior Fundamental din Năsăud.
A căutat un loc de muncă sau obținerea unei burse de studii, dar în zadar.
În anul 1897, a primit ordinul de Recrutare și a solicitat să fie trimis pe coasta Mării Adriatice, la Pola, unde funcționa Școala de Marină a Monarhiei Austro-Ungare. Aici, a fost înaintat la gradul de sublocotenent în rezervă și lăsat la vatră. Între 1898 și 1902,urmează cursurile Facultății de Filosofie și Litere ale Universității din București. În timpul studenției, frecventează cercurile literare „Floarea albastră” și „Cafeneaua literară”.
În aprilie 1902, O.C. Tăslăuanu este numit secretar-interpret al Consulatului Român General din Budapesta.
2. Perioada Luceafărului
La Budapesta a cunoscut grupul redacțional de la revista„Luceafărul”. Din dorința promovării culturii românești, din iunie 1902, devine colaborator al revistei, având ca sarcină principală verificarea și corectarea, din punct de vedere lingvistic și stilistic, a materialelor ce urmau să fie publicate.
Din 28 martie 1903, va prelua revista „Luceafărul”, fiind ajutat în activitatea redacțională de către Octavian Goga.
Printre colaboratorii de seamă ai revistei „Luceafărul” se numără Nicolae Iorga, Ștefan Octavian Iosif, Ion Agârbiceanu, Duiliu Zamfirescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu și mulți alții.
La Budapesta, și-a înființat propria tipografie și editură.
În anul 1906, Octavian Codru Tăslăuanu mută revista „Luceafărul”, din Budapesta, la Sibiu, unde apare până în anul 1914.
În 1919, revista „Luceafărul” se mută la București, pentru o foarte scurtă perioadă, ultimul număr apărând în 16 aprilie 1920.
3. Perioada ASTRA
După mutarea la Sibiu, Tăslăuanu își dă demisia din funcția de secretar-interpret al Consulatului Român General din Budapesta, urmând ca din septembrie 1906 să fie numit în funcția de secretar administrativ al ASTREI. Aici, militează pentru culturalizarea masselor, prin inițierea unor cursuri de alfabetizare pentru țărani, conferințe pe teme agricole, dublând numărul despărțămintelor și al bibliotecilor din teritoriu.
Din anul 1907,Tăslăuanu activează la revista „Transilvania”, la început ca redactor și apoi ca director.
Tăslăuanu se ocupă de reorganizarea Bibliotecii Poporale a ASTREI: organizarea colecțiilor cu fișe pe materii, după modelul bibliotecilor moderne; înființarea secției periodicelor și a secției manuscriselor; inițierea unei Biblioteci a Tineretului și o Colecție de volume „Biblioteca scriitorilor de la noi”.
Printr-o activitate etno-muzeografică, Tăslăuanu contribuie la edificarea și funcționarea Muzeului Asociațiunii din Sibiu, desfășurând o amplă acțiune de colecționare a obiectelor de patrimoniu din mai multe zone etno-geografice.
În 1906, se căsătorește cu Adelina Olteanu-Maior, care s-a stins din viață la 21 ianuarie 1910.
4. Experiența frontului și activitatea politică
În luna iunie 1914, Octavian Codru Tăslăuanu este mobilizat pe frontul din Galiția, în calitate de ofițer al Armatei Austro-Ungare, luptând în linia întâi, unde cunoaște atrocitățile războiului care-l vor marca definitiv.
În luna martie 1915, pentru vitejia de care a dat dovadă, a fost distins cu două decorații: Signum Laudis și VerdienstKreuz.
În noaptea de 2 mai 1915, trece linia frontului, în România.
Ajuns la București, împreună cu alți luptători ai timpului, inițiază o amplă propagandă în favoarea ieșirii României din neutralitate.
În 23 ianuarie 1917, Tăslăuanu este numit locotenent-translator pe lângă Comandamentul unei Divizii de pe Valea Trotușului, iar din 22 aprilie 1917,este numit șef al Biroului de Informații de la Corpul IV Armată Onești, fiindu-i recunoscută, în cele din urmă, calitatea de cetățean român.
În anul 1918, la Iași, în calitate de secretar al Comitetului Național al Românilor Emigranți din Austro-Ungaria, se ocupă de organizarea de regimente ardelene și bucovinene, recrutate din români prizonieri.
Ca o recunoaștere a meritelor sale, Octavian Codru Tăslăuanu este numit membru al marelui Sfat Național Român.
În 20 octombrie 1918, se recăsătorește cu Fatma Alice Sturdza, cu care au avut doi copii, un băiat, Radu Ioan, și o fată, Dafina Maria, băiatul decedând la vârsta de un an.
În anul 1919, este ales deputat de Tulgheș, din partea Ligii Poporului.
În Guvernul Alexandru Averescu este numit ministru al Comerțului și Industriei (în perioada 13 martie - 16 noiembrie 1920) și ministru al Lucrărilor Publice (16 noiembrie 1920 - 1 ianuarie 1921).
În anul 1921, ca raspect pentru întreaga activitate militară, Octavian Codru Tăslăuanu a fost decorat cu cea mai înaltă distincție a Statului Român, Ordinul Național „Steaua României”.
În 24 ianuarie 1921, după ieșirea din Ministeriat, este ales președinte al Consiliului de Administrație la Banca Minelor, apoi, administrator-delegat în consiliile de administrație de la Banca Danubiana (1926) și Banca Românească (1928).
Între anii 1926 și 1927, va deveni senator de Mureș.
Mâhnit de ceea ce se întâmplă pe scena politică a vremii, se automarginalizează, dedicându-se studiilor politico-economice pe care le și publică.
Revine în politică în anul 1932, când,se înscrie în Partidul Național Țărănesc, condus de Iuliu Maniu.
La 15 aprilie 1941, înființează revista de aristocratică și intelectuală ținută „Dacia”, organ de luptă pentru reîntregirea hotarelor.
La începutul anului 1942, starea de sănătate a lui O.C. Tăslăuanu se deteriorează constant și la 23 octombrie 1942 moare la vârsta de 66 de ani, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din București, pe Aleea Scriitorilor.
După această sinteză a vieții și activității lui Octavian Codru Tăslăuanu,s-a înmânat Diploma de Onoare, Placheta aniversară și Tabloul aniversar unor instituții din Bilbor și Tabloul aniversar unor invitați și descendenți din familia Tăslăuanu.
În partea a doua a manifestării s-a lansat colecția memorialistică„Octavian Codru Tăslăuanu - Spovedanii I-XV”(3 volume), ediție îngrijită de lect. univ. dr. George Bogdan Tofan.
Despre Octavian Codru Tăslăuanu, despre carte și munca depusă de lect. univ. dr. George Bogdan Tofan, au vorbit online: Pr. conf. univ. dr. Constantin Necula,preot la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Sibiu și cadru didactic la Universitatea „Lucian Blaga” din același municipiu, prodecan al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna”;lect. univ. dr. Filip Lucian Iorga, cadru didactic la Universitatea din București, Facultatea de Litere, expert în cadrul Institutului Cultural Român, coordonator al Colecției „Istorie cu blazon” de la Editura „Corint”; Gelu Voican Voiculescu, geolog și om politic (viceprim-ministru în Guvernul provizoriu Petre Roman; senator de Buzău în legislatura 1990-1992; ambasador în Tunisia și Maroc; membru al Colegiului Național al Institutului Revoluției Române și director general al Institutului Revoluției Române, nepot de fiică a lui Octavian Codru Tăslăuanu.
Dintre cei prezenți la Bilbor, au vorbit: conf. univ. dr. Valentin Orga, cadru didactic la Universitatea „Babeș Bolyai”, Facultatea de Istorie și Filozofie din Cluj-Napoca, director al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, referent și coordonator de serie la Editura „Argonaut” din Cluj-Napoca; prof. dr. Costel Cristian Lazăr, cadru didactic titular la Liceul Teoretic „O.C. Tăslăuanu” din Toplița, Catedra de Istorie, manager la Centrul Cultural Toplița, subsecretar de Stat la Ministerul Culturii.
În final, a luat cuvântul lect. univ. dr. George Bogdan Tofan, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, din Arad, Facultatea de Științe Economice, Informatică și Inginerie, Filiala Baia Mare- îngrijitor de ediție al ciclului de memorialistică „Octavian C. Tăslăuanu- Spovedanii I-XV” (3 volume), apărute în anul 2020 la Editura „Argonaut” din Cluj-Napoca, care și-a prezentat cele trei volume:
Volumul I ,,Spovedanii I-V” este cel mai masiv. Are 728 de pagini și o planșă A2, acesta cuprinzând primele cinci secțiuni ale ciclului „Spovedanii”.
Volumul debutează cu un îndemn către cititor semnat de către Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, fiu șiCetățean de Onoare al comunei Bilbor. Acest volum aduce la lumină o serie de informații, documente, corespondențe și fotografii inedite, care acum văd pentru prima dată lumina tiparului.
Pentru a da o utilizare mai largă și cititorilor din străinătate,volumul cuprinde și un rezumat în limba engleză și un cuprins bilingv în limbile română și engleză, urmat apoi de o ADENDA ce cuprinde facsimile cu paginile de titlu ale volumelor publicate de către Tăslăuanu în timpul vieții, cât și a volumelor publicate postum.
Prima secțiune a ciclului „Spovedanii” a apărut postum, în anul 1976, la Editura „Minerva”, cu ocazia aniversării centenarului nașterii scriitorului. Acestora li sau aplicat o serie de cenzuri, marcate în text sub forma unor croșete care apar sub forma unor paranteze drepte, unde apăreau referiri la biserică, la divinitate sau la o anumită etnie.
Ediția de față redă o versiune revizuită și adăugită aproape completă cuprinzând, totodată, și câteva fotografii inedite.
Cea de-a doua secțiune „Spovedanii 2”, la fel a suferit în ediția din 1976 o serie de cenzuri. În noua ediție sunt cuprinse capitolele I, IIși III, pe care Tăslăuanu le-a definitivat, în timp ce capitolele IV și VI au rămas neterminate, iar capitolul V a fost doar schițat.
„Spovedanii 3” reprezintă partea cea mai consistentă din economia acestui volum, care practic cuprinde două părți; în prima parte redă informații literare și culturale” 1903-1910, publicat, în anul 1910, la Sibiu. Acesta cuprinde articole pe care Tăslăuanu le-a publicat, până în anul 1910, în coloanele revistei „Luceafărul”. Partea a douaa rămas inedită până la ediția de față.„Spovedanii 4” a apărut, în anul 1924, la Editura Institutul de Arte Grafice „Ardealul” din Cluj-Napoca, acesta fiind un captivant studiu despre atmosfera politică a vremurile respective.
Ultima secțiune din acest volum a apărut, în 1936, în București, așa cum se arată în Prefață, la originea acestei cărți stând o seamă de radio conferințe, care s-au derulat pe parcursul anului 1932 la insistențele poetului Adrian Maniu. La acestea a fost adăugat și un capitol aparte, intitulat „Generația Luceafărului”, scris între anii 1928-1929, în care cititorii pot sesiza tonul vehement, cu accente subiective ale lui Tăslăuanu, care surprinde nedreptățile care i s-au făcut în legătură cu rolul său în mișcarea de la „Luceafărul”.
Volumul II „Spovedanii VI-VIII”, cu 611 pagini și o planșă A3, debutează cu o excelentă Prefață semnată de către istoricul academician prof. univ. dr. Ioan Bologa, de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie.
Practic, acest volum reunește întreaga proză de război.
Elementele inedite ale acestui volum constau în redarea necenzurată a textului, precum și în refacerea integrală a materialului cartografic după normele actuale, la care se adaugă și câteva fotografii deosebite.
Volumul III „Spovedanii IX-XV” cuprinde între coperțile sale 583 de pagini, acesta beneficiind de o frumoasă și interesantă Prefață, ce poartă semnătura Părintelui profesor Constantin Necula de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna”.Aici se găsesc articole publicate de Tăslăuanu în cel de-al treilea deceniu al secolului trecut.
„Spovedanii 10”a apărut, în anul 1933, în București. Această secțiune cuprinde patru volume, din care unul singur a văzut lumina tiparului, dar și acesta a fost confiscat imediat de la tipar, deoarece cuprindea un ultim capitolul intitulat „România”, în care se vorbea despre criza Constituțională și restaurația. Numai după ce a fost suprimată această parte,volumul a putut vedea lumina tiparului într-o ediție secundă.
„Spovedania 11”, Octavian Goga. Amintiri și contribuții la istoricul revistei „Luceafărul”, cuprinde două părți, partea budapestană a „Luceafărului”, apărută în 1939, la un an de la trecerea în cele veșnice a poetului Octavian Goga, și partea a doua, epoca sibiană a „Luceafărului”, apărută postum în Ediția „Minerva”, din 1976.
De subliniat este faptul că marea majoritate a manuscriselor sau păstrat, cu excepția unuia, „Spovedanii 12” viața politică, care a fost distrus în totalitate în anul 1950, iar „Spovedanii 13” cuprinde câteva portrete ale unor personalități ale vremii din care sau păstrat anumite fragmente, acestea fiind incluse în Ediția „Minerva” din 1976.
Un loc aparte îl ocupă „Spovedanii 14”, care este un roman care a rămas neterminat cu unele implicații autobiografice, fragmente din această operă fiind regăsite în romanul „Chiriașul de la demisol” a autoarei Ana Carmen Pahomi, defuncta soție a lui Gelu Voican Voiculescu, publicat în anul 2011.
Ultima secțiune „Spovedanii 15” conține o selecție a articolelor publicate de O.C. Tăslăuanudupă Primul Război Mondial.
Îl felicit pe George Bogdan Tofan pentru eforturile depuse la realizarea acestei opere, de-a dreptul monumentale, și să-i dea Dumnezeu putere de muncă să ducă la bun sfârșit și Volumul IV, și ceea ce va mai urma.
Manifestările dedicate lui Octavian Codru Tăslăuanu s-au încheiat cu sfințirea și dezvelirea unei plăci comemorative pe sediul Primăriei Comunei Bilbor, pe care scrie:
„Această placă amintește că scriitorul și militantul transilvănean OCTAVIAN CODRU TĂSLĂUANU, împreună cu soția Fatma și fiica lor Dafina, au fost găzduiți în casa fratelui său, Cornel, primar în Bilbor, găsind binefăcătorul răgaz de liniște și refacere, atât de necesar celui prins într-o tumultuoasă viață politică și scriitoricească.
Bilbor, 5 septembrie 2021,la 145 de ani de la nașterea lui Octavian Codru Tăslăuanu”.
***
Nu pot să închei această relatare fără să-mi exprim nemulțumirea totală față de o mare nedreptate făcutăla capitolul lansarea colecției memorialistice, față de cei care de peste cinci decenii și până în zilele noastre s-au ocupat de aducerea lui Octavian Codru Tăslăuanu în actualitate și de promovarea acestuia pe plan local și național. Aceștia, deși prezenți la manifestare, nici n-au fost amintiți cu numele și nici n-au fost invitați, din respect, cum era normal, să ia cuvântul. Li s-a auzit numele doar la înmânarea Tabloului aniversar.
George Bogdan Tofan,la sfârșitul cuvântului său de prezentare a celor 3 volume, a mulțumit unui număr de peste 20 de persoane, printre care nu s-au numărat Ilie Șandru, Vasile Stan și Angelica Stan.
Părintele protopop Dumitru Apostol a anticipat această mare nedreptate și chiar dacă a luat cuvântul la începutul manifestării, a spus, printre altele:
„... Mulțumim domnului profesor Ilie Șandru, care a fost descoperitorul lui Octavian Codru Tăslăuanu, și care și-a adus o contribuție extraordinară, cu posibilitățile vremii respective, pentru a descoperi opera și toată lucrarea lui Octavian Codru Tăslăuanu... Apoi, doresc să mulțumesc domnului profesor Vasile Stan și doamnei directoare Angelica Stan, care în cadrul Despărțământului „ASTRA” Bilbor au promovat comemorările din fiecare an a Colocviilor Naționale Octavian Codru Tăslăuanu, care au ajuns la cea de-a XIV-a ediție, au promovat, au scris, au încercat cu toate mijloacele posibile și imposibile, să promoveze imaginea lui Octavian Codru Tăslăuanu, atât în școală, cât și în comunitate și nu numai...”.
Indiferent cât suntem de orgolioși, de mari, de tari, de lungi, de lați, de frumoși, de deștepți, este bine și normal să respectăm adevărul, în primul rând cu modestie, apoi cu onestitate, respect și recunoștință, ca în expresia biblică:„Dați Cezarului ce-i al Cezarului”.
Adevărul este că profesorulIlie Șandru a fost, este și va rămâne primul care l-a adus în realitate și lumină pe Octavian Codru Tăslăuanu. Ca să-l parafrazez pe părintele protopop Dumitru Apostol, profesorul Ilie Șandru a făcut și face parte din prima generație care l-a redescoperit pe Octavian Codru Tăslăuanu și l-a adus în atenția generației actuale.
Iată câteva argumente clare, care rămân incontestabile:
1.În anul 1976, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea lui Octavian Codru Tăslăuanu, la Toplița și la Bilbor au fost ample manifestări cultural-științifice, dedicate acestui centenar, organizate de profesorulIlie Șandru.
Acestea au început cu o sesiune de comunicări științifice, prima de acest gen, dedicată lui Tăslăuanu, desfășurată la Toplița, în zilele de 22 și 23 mai 1976, la care au participat oameni de cultură, printre care: Gavril Scridon, Vasile Netea, Mihail Striteanu, Gavril Țepelea, Vasile Avram, Serafim Duicu, Vasile Fanache, Grigore Ploieșteanu și alții.
Cu această ocazie s-a tipătit un volum comermorativ, cuprinzând comunicările susținute. Volumul a apărut în 1978 sub egida Comitetului pentru Cultură și Educație Socialistă Harghita, colectivul de redacție fiind alcătuit din profesorii:Nicolae Bucur, Stelian Busuioc, Eugen Buzoianu și Mihail Filimon. Coordonatorul volumului a fost prof. Ilie Șandru.
Cu ocazia acestui centenar, în anul 1976, la Bilbor s-a organizat omare adunare populară.
2. Fără a minimaliza meritele tuturor care s-au ocupat și se ocupă de viața și activitatea lui Octavian Codru Tăslăuanu, ori vrem, ori nu vrem, meriul principal al aducerii în actualitate a personalității și operei lui Octavian C.Tăslăuanu îl are distinsul profesor Ilie Șandru, care a publicat volumul monographic „Pe urmele lui Octavian C. Tăslăuanu” (două ediții: 1998 și 2008) și a inițiat Colocviile Naționale „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului” de la Bilbor, județul Harghita.
Ambele volume au adus în atenția opiniei publice primele repere biografice și opera lui Octavian Codru Tăslăuanu.
3.Marele merit al profesorului Ilie Șandru de a-l readuce în realitate pe Octavian Codru Tăslăuanu este recunoscut și de Dafina Voiculescu, fiica lui Tăslăuanu, care, în 13 octombrie 1976, îi scrie profesorului Ilie Șandru, printre altele:
„Mi-ați reproșat la Bilbor că v-am lăudat prea mult pentru ceea ce ați făcut, dar fiți încredințat că nu am exagerat deloc, căci nimeni altul n-ar fi făcut ce ați făcut cu atâta sârg și suflet. Eu vă rămân veșnic îndatorată și, totodată, recunoscătoare pentru strădaniile depuse și sper ca Providența să vă ajute să izbutiți întrutotul. (…)
Închei, urându-vă multă sănătate și mulțumindu-vă încă o dată pentru tot ce faceți pentru memoria tatălui meu”.
De asemenea, nu trebuie să uităm un alt adevăr, amintit de părintele protopop Dumitru Apostol vizavi de familia profesorilor Stan:
Din anul1998 și până în anul 2002, familia prof. Vasile și Angelica Stan, împreună cu Cercul ASTRA „Luceafărul” din Bilbor, de ziua de naștere a lui Octavian Codru Tăslăuanu, au organizat la Bilbor manifestări cultural-științificededicate lui Tăslăuanu, apoi, după 2002, până în present, au fost și sunt activi, cu tot ce s-a putut în cunoașterea lui Tăslăuanu, nu numai pe plan local, ci și național, participând, activ, la organizarea manifestărilor, cât și prin tipărirea comunicărilor științifice susținute la Bilbor, în fiecare an, la aniversarea zilei de naștere a lui Tăslăuanu la Colocviile Naţionale „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului”, care s-au desfășurat fără întrerupere, cu excepția anului trecut din cauza pandemiei.
Aceste adevăruri au fost ignorate, de-a dreptul, la capitolul lansare de carte, deși acestea nu trebuie uitate niciodată, ba dimpotrivă, promovate.
Și încă ceva ce nu trebuie uitat așa de ușor, ci trebuie promovat tot timpul. Din anul 2002, până în anul 2019, Colocviile Naţionale „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului” au fost organizate de Primăria şi Consiliul Local Bilbor, în parteneriat cu Parohia Ortodoxă Bilbor, Fundaţia Culturală „Miron Cristea” Topliţa, Centrul Cultural Topliţa, Cercul ASTRA „Luceafărul” Bilbor, Asociaţia „Filantropia” Bilbor, Şcoala Gimnazială „O.C. Tăslăuanu” Bilbor. La toate edițiile desfășurate între anii 2002 - 2019,o mare contribuție la organizare a avut-o, printre alții,fostul primar al comunei Bilbor, Ilie Trif.

Categorie: