Pelerinaj în istorie: Argedava, misterioasa capitală a regelui Burebista

Izvoarele antice în care sunt prezentaţi străbunii noştri daco-geţi sunt puţine, dar importante. Istoria străbunilor noştri daco-geţi a intrat în orizontul istoricilor şi geografilor antici ca Herodot din Halicarnas, Anaximedru şi Hecateu din Milet, Tucidide, Strabo şi Iordanes. Doar că ea, această magnifică istorie, trebuie reamintită generaţiei de tineri români pentru a nu uita iubirea de Neam, de Patrie, de Martirii şi Eroii Poporului Român. Epopeea luptelor străbunilor noştri pentru libertate şi independenţă trebuie să rămână nemuritoare.
Chiar astăzi, în timp ce scriam, am văzut filmul istoric românesc Burebista şi am văzut câte goluri de cunoştinţe istorice erau în anii epocii de aur, aşa încât m-am hotărât, pentru voi tinerii, dar nu numai, să facem un pelerinaj în Argedava. Dacă vizitaţi Balcicul din Cadrilater, o să mergeţi să vizitaţi, sută la sută, palatul Reginei Maria, regina inimii românilor, dar vă sfătuiesc să vizitaţi, la doi paşi, în apropiere, o stelă sculptată în piatră ce reprezintă un monument onorific în cinstea preotului lui Dionisos, care se numea Acornion, care era mare prieten cu regele dac Burebista. Oraşul acestuia, numit Dionision, nu a fost cucerit de Burebista, deoarece Acornion se bucura de prietenia regelui. Acornion va fi omul de încredere al lui Burebista, care este artizanul unui acord de alianţă cu marele Pompei, care împreună cu Cezar se vedea imperatorul Imperiului Roman. El îl vizitează pe tatăl lui Burebista şi apoi pe Burebista, în această minunată capitală numită Argedava, capitala primului stat centralizat daco-get. Pentru istoria Poporului Român, simpla menţiune că Argedava era situată la nord de Istru (Dunăre) este extraordinară, fiindcă ea era atestată anterior domniei lui Burebista (82-44 î.e.n.), pe vremea tatălui său. Haideţi să vedem împreună unde este aşezată capitala Argedava din punct de vedere lingvistic, arheologic şi inspirându-ne din hrisoavele antice. „Arge” este un cuvânt ce vine de la dinastia Argeazilor din Macedonia, regele Alexandru Macedon (356-323 î.e.n.), fiind a şaptea generaţie a lor. De astfel, Alexandru Macedon face o incursiune în zona dunăreană (Istru) menţionată de istoricul Arrian pe undeva prin Banat, pentru a împiedica incursiunile agresive ale ginţilor Gog şi Magog. Alexandru cel Mare a închis o strâmtoare de pe Istru cu o poartă lată şi mare de bronz şi fier, această poartă fiind confirmată de istoricul Pliniu cel Bătrân. Desigur că această poartă era construită pentru a împiedica în acel loc strâmt trecerea Dunării, iar punctele cardinale ale acestei porţi sunt în regiunea Porţile de Fier de astăzi, în care în perioada comunistă s-a construit marea hidrocentrală. Tot istoricul Pliniu cel Bătrân descria deasupra porţilor un pârâu care se vărsa în Istru, cu un miros greu, pe care astăzi îl identificăm ca râul Stătinicul Mare. Al doilea cuvânt „Dava”, care se pune imediat după „Arge”, înseamnă în limba daco-getă cetate. Deci Argedava este suma celor două cuvinte descrise anterior. Dincolo de poarta de fier construită de Alexandru Macedon era o cetate de apărare din piatră pe care a construit-o tot el pentru a împiedica trecerea Dunării de către ginţile nenumărate. Deci putem identifica Argedava într-o zonă aproape patrulateră între fosta insulă Adacaleh, care a fost inundată de Ceauşescu pentru a se construi hidrocentrala, şi o altă insulă care astăzi mai există mai jos de Porţile de Fier. Tot aici, lângă Porţile de Fier s-a descoperit, în 1914, un tezaur daco-get, şi anume Coiful de argint, care este astăzi într-un muzeu din Detroit (SUA) şi Paharul de argint cu dublă pâlnie, care se găseşte astăzi într-un muzeu din New York (SUA). Iată, deci, că am identificat Argedava, misterioasa capitală a regelui Burebista la Porţile de Fier, la exact 384 km de capitala României. După atacurile furibunde ale Imperiului Roman, Burebista încet, încet şi-a mutat capitala în Munţii Orăştiei, dar şi acolo obsedat de Argedava a făcut şi el, ca şi marele Alexandru, tot o poartă de fier, de data aceasta pe valea Bistrei, pentru a-şi apăra a doua capitală. Din păcate, Burebista moare asasinat de ai săi în anul 44 î.e.n., iar marele imperiu daco-get se împarte în cinci; după două generaţii, este preluat de viteazul şi neasemuitul Decebal.

Categorie: