POFTIŢI LA ROMÂNIA!

Primim pe internet

O nouă anchetă „În premieră” despre VÂNZAREA ROMÂNIEI prin VÂNZAREA PĂMÂNTURILOR: „Aproape 20% din România, o suprafaţă cât Moldova, NU NE MAI APARŢINE… Teritoriile nu mai sunt acaparate prin războaie. Colonizarea nu se mai face cu arma în mână”
Un calcul strict teoretic arată că fiecărui român îi revine un hectar din suprafaţa acestei ţări. În ultima vreme, însă, acest calcul nu mai este valabil. 4,5 milioane de români nu prea mai au pe ce sta. Hectarul lor s-a dat. Aproape 20% din România, o suprafaţă cât Moldova, nu ne mai aparţine. [Şi nu orice teren, ci cel mai fertil!] Am vândut-o sau am arendat-o la străini. Din China până în Danemarca şi din SUA până în Liban, foarte multă lume este suspect de interesată de pământul nostru. Pe care îl cumpără cu uşurinţă şi uneori prin corupţie şi minciună. Oficialii noştri spun că nu au ce face, că sunt obligaţi de Uniunea Europeană. Este o minciună. Nu ne obligă nimeni. Ca dovadă, am şi rămas ultima ţară de pe continent care îşi dă teritoriul fără restricţii.
Reporterii În Premieră au fost în comuna Tămădăul-Mare, judeţul Călăraşi, unde s-au prezentat ca reprezentanţi ai unui grup de investiţii străin, interesat în achiziţionarea de teren agricol. Nu doar că nu au fost întrebaţi de nimic, dar au primit toată susţinerea de care ar fi avut nevoie, mai mult sau mai puţin etică, pentru a îşi duce afacerea la bun sfârşit. […]

O problemă generalizată

Din nefericire, cazul de la Tămădăul-Mare e emblematic. Din 2000 şi până astăzi, România a pierdut, în favoarea străinilor, 4,5 milioane de hectare de teren, pe care am fi putut să ne producem hrana. Iar o parte din această suprafaţă s-a vândut cu complicitatea unor oficiali uşor de corupt.
La Bucureşti, nu pare să îngrijoreze pe nimeni raportul realizat în 2015, la comanda Parlamentului European, în care România este fruntaşă în rândul statelor care îşi înstrăinează pământul. Apetitul altora pentru această resursă este aproape alarmant. Aproximativ 20% din terenul naţional este la mâna unor libanezi, danezi, italieni, lituanieni, olandezi, francezi, germani, americani, britanici, portughezi, spanioli şi chinezi. Şi lista se va extinde, pentru că, din păcate, străinii au cu cine.

Avertismentul SRI, ignorat de autorităţi

Raportul SRI atrage atenţie că, în acest ritm, achiziţia de terenuri riscă să afecteze capacitatea statului de a asigura securitatea alimentară. Comparaţia import-export arată o realitate cutremurătoare. Exportăm grâu şi importăm făină şi produse pe bază de grâu. Zilnic, 25 de TIR-uri cu pâine congelată intră în România. Adică 875.000 de tone pe an. În 2014, 60% din carnea de vită consumată la noi a fost de import. La porc, 75%. Asta înseamnă că deja suntem dependenţi de alţii.

Exemple de la vecini. Cum a reuşit Polonia să ţină piept invadatorilor

Dar nu suntem singura ţară care a primit astfel de oferte. Polonia, o ţară mult mai mare decât a noastră, a rămas fără 200.000 de hectare. O ţară mult mai mare, care a pierdut mult mai puţin teren decât România. Polonezii au luat atitudine devreme şi nu s-au oprit până când mesajul lor nu s-a făcut auzit. Şase luni de zile au protestat polonezii.
În România, însă, pe nimeni nu interesează chestiunile de securitate naţională şi soarta fermierilor. Luni în şir, echipa În premieră a încercat să obţină un interviu la ministrul Agriculturii din România. Fără succes. Omologul din Polonia, însă, l-a acordat în câteva zile. Era, probabil, mai puţin ocupat.
Trăim într-o lume care devine, în fiecare zi, tot mai haotică şi mai înfometată de resurse. În secolul XXI, lupta pentru supravieţuire arată altfel. Teritoriile nu mai sunt acaparate prin războaie. Colonizarea nu se mai face cu arma în mână. Securitatea alimentară şi independenţa energetică au devenit deja preocuparea principală a statelor puternice. Care au înţeles că în curând pământul va fi mai important decât aurul din tezaurul băncilor. Întrebarea este: Avem noi, românii, liderii care să ne ajute să supravieţuim în această luptă?
[va urma o transcriere mai ampla a unor declaraţii incendiare din ancheta de la În premiera]
• Jurnalul naţional / Daniela Ivan: Niciun teren agricol nu va mai fi românesc, în 12 ani
Cetăţenii străini au cumpărat în România un milion de hectare de teren agricol în mai puţin de doi ani şi jumătate de când la noi s-a liberalizat piaţa funciară pentru cetăţenii din Uniunea Europeană. Ritmul este ameţitor şi, dacă se va menţine, în mai puţin de 12 ani, tot terenul agricol românesc va fi în posesia lor. Proprietarii români sunt ademeniţi să vândă cu preţuri de 4.000-5.000 de euro hectarul, dar nu ştiu că aceste sume sunt de 15-20 de ori mai mici decât în ţările europene.
4 din cele 10 milioane de hectare de teren arabil pe care le are România sunt controlate de străini, direct sau prin firme interpuse. „Două milioane de hectare de teren arabil sunt vândute la străini, iar alte două milioane de hectare sunt date în arendă unor firme cu acţionari străini”, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). El a explicat că între 1990 şi 2014 străinii au achiziţionat un milion de hectare de teren arabil înfiinţând firme în România, iar după 1 ianuarie 2014, când s-a liberalizat piaţa funciară, au mai cumpărat încă un milion de hectare. Aceste estimări ale producătorilor români se bazează pe datele culese din România, dar şi din bazele de date internaţionale, pentru că în România nu există statistici oficiale cu privire la numărul străinilor care deţin terenuri agricole. Acest lucru a fost remarcat şi de Transnational Institute, finanţat de Comisia Europeană, dar şi de fundaţiile private din SUA şi Europa.

Achiziţii de pe hârtie

Europenii, în special danezii, italienii, austriecii, cumpără pe bandă rulantă, fără să ştie măcar unde este terenul, semnează doar documentele de vânzare-cumpărare. „Nu vin ei, au angajaţi români care lucrează pentru ei. Nici nu ştiu pe unde e pământul. Dar sunt foarte bine organizaţi, vin în sat, cu notari, cu cadastrişti, fac tranzacţii rapid. Aşa, un fond de investiţii a cumpărat la Botoşani, într-o săptămână, zece mii de hectare”, a spus Baciu. Acesta a adăugat că pentru europeni este o oportunitate pentru că nu toate statele sunt aşa de permisive, sunt ţări dintre cele mai democratice în care nici nu se concepe ca un străin să cumpere teren acolo.
„Olanda, Germania, Italia. Au legislaţia în aşa fel încât accesul este liber străinilor, însă condiţiile de aplicare ale legii sunt de aşa natură încât nu se poate cumpăra. Dar pot să spună… la noi vânzarea e liberă…, dar e declarativ, când să cumperi efectiv, vezi că nu se poate”, susţine reprezentantul LAPAR.

Avem ferme mai mari ca în UE

Primele 100 de companii agricole care operează în România au acţionari din Liban, Italia, Litu¬ania, Ţările de Jos, Franţa, SUA, Marea Britanie, Portugalia, Spania şi Austria, potrivit unei analize a Transnational Institute. Mărimea unora dintre aceste agroholdinguri este fără precedent şi în afara proporţiilor europene standard, se mai arată în documentul citat. Una dintre cele mai mari ferme din România, Maria Group, aparţine oamenilor de afaceri libanezi Sarkis Sarkis şi Laoun Youssef şi altor asociaţi minoritari. Are 65.000 ha, majoritatea în judeţul Călăraşi, port propriu, abator de sacrificare şi exportă carne şi cereale, în mare parte în Orientul Mijlociu şi Africa de Est. În mod similar, Bardeau Holding controlează 21.000 de ha, în Arad, Timiş, Caraş-Severin şi Argeş, are propria infrastructură de transport, de depozitare a cerealelor, prelucrare şi comercializare. Este proprietatea contelui austriac von Bardeau, care este unul dintre cei mai mari proprietari de pământ din România. Şi grupul danez de ferme de familie Ingleby controlează, prin intermediul firmei Crosswind, peste 11.130 de hectare. Emiliana West Rom SRL, deţinută de omul de afaceri italian Martini Luciano, administrează circa 10.529 de hectare de teren în judeţul Timiş.
Baza de date Land Matrix, o iniţiativă de monitorizare a terenurilor a Coaliţiei internaţionale pentru terenuri, a înregistrat că România a făcut printre cele mai multe tranzacţii funciare din Europa.

Preţurile pământului sunt ridicol de mici

Terenurile se vând pe nimic în România comparativ cu alte ţări europene. Preţurile medii de tranzacţionare sunt cuprinse între 2.000 euro/ha şi 7.000 euro/ha (în zona de vest a ţării). „Factorii importanţi în determinarea preţurilor de tranzacţionare ţin de gradul de comasare al terenurilor, de situaţia cadastrală a acestora, de existenţa logisticii necesare pentru o agricultură performantă şi, nu în ultimul rând, de calitatea naturală a terenului”, a explicat Marius Schiopotă, Managing Partner al Hitch&Mosher, companie imobiliară care tranzacţionează terenuri agricole. Spre comparaţie, în Germania şi Franţa, un hectar de teren agricol costă, în medie, 30.000 de euro, iar în Olanda, 80.000 de euro.
„Suntem singura ţară din Europa, din cele 28, în care cumpără cine vrea, cât vrea, fără nicio restricţie. Şi a patra sau a cincea din lume care a vândut cel mai mult din pământul său” - Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR.

Bulgarii şi ungurii au spus „NU!”

Vecinii noştri bulgari şi unguri au impus o serie de condiţii care să descurajeze cumpărătorii străini. Investitorul trebuie să aibă cetăţenie şi reşedinţă în ţara respectivă ca să poată achiziţiona tere¬nuri agricole. E drept că pentru aceste iniţiative Comisia Europeană a deschis împotriva lor procedura de infringement, însă reuşesc să câştige timp şi să-şi conserve pământul până ce mai cresc preţurile şi interesul pentru cumpărare se va diminua.

Categorie: