Prezentarea anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei - „Acta Carpatica” nr. IV/2017, în date statistice

Pentru început, ţin să subliniez o schimbare începând cu cel de-al IV-lea număr: pentru prima dată pe coperta anuarului şi frontispiciul lui apare în fruntea instituţiilor care colaborează la elaborarea acestei reviste ştiinţifice de cercetare a istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti din sud-estul Transilvaniei cel mai înalt for ştiinţific românesc: ACADEMIA ROMÂNĂ. Astfel, tipărit la Editura „Eurocarpatica” din Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, acest număr IV/2017, apare sub egida Academiei Române, Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi a Asociaţiei „Ştefadina” din Bucureşti.
Mai ţin să reamintesc şi faptul că „Acta Carpatica” este urmaşa anuarului „Angvstia” (care prin nume reflecta mai corect zona de cercetare etno-geografică a S-E Transilvaniei decât actuala denumire), astfel că acest număr, ca anuar al cercetării din zonă ar fi trebuit să aibă numărul XX. Nu întâmplător primul număr al „Actei” începe cu sublinierea acestei continuităţi şi cu articolul care redă, în ordine cronologică, pe nu mai puţin de 55 de pagini, „Studiile, articolele, cronicile, recenziile şi notele apărute în anuarul ANGVSTIA nr. 1/1996 - 16/2012”, din domeniul Istoriei, Etnografiei, Sociologiei şi Culturii, care reprezentau şi reprezintă obiectivele majore ale cercetării din această zonă transilvană. Este însă şi un fapt pozitiv: la ora actuală avem două reviste ştiinţifice româneşti la Sfântu-Gheorghe, prin individualizarea revistei ştiinţifice a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni - „Angvstia”, în cercetarea domeniilor arheologie şi muzeistică, care constituie activităţile sale principale.
Structural, anuarul, într-un spaţiu tipografic de 650 de pagini (A5), cuprinde 6 capitole. Studii de Istorie; Studii de Etnografie, Sociologie şi Cultură; In memoriam; In honorem; Recenzii şi Cronica activităţii CESCH şi CEDMNC, pe anul 2017.
Capitolul „Istorie” cuprinde 37 de studii, reprezentând 84% din totalitatea studiilor şi 408 pagini (62,86%) din spaţiul tipografic.
Tematic şi cronologic,
5 studii se referă la fenomene şi evenimente istorice din secolele XVIII-XIX, precum: Războaiele ruso-austro-turce din secolul al XVIII-lea; Teoria capitulaţiilor în gândirea lui Dimitrie Cantemir; Aspecte organizatorice şi financiare ale Bisericii Ortodoxe din Transilvania;
28 de studii (75,67%) din studii tratează probleme diplomatice, politice, militare şi de spionaj privind desfăşurarea Primului Război Mondial (1914-1918), a celui de Reîntregire Naţională (1916-1919) şi probleme privind Marea Unire de la 1918 şi urmările sale în perioada interbelică;
4 teme privesc probleme din perioada comunistă şi a zilelor noastre. De exemplu, de mare actualitate este tema „Erori şi abuzuri în reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere din Transilvania”, autor Tiberiu Medeanu.
Capitolul „Etnografie - Sociologie - Cultură” cuprinde 7 teme (16% din tematică şi 14,32% , 93 de pagini, din spaţiul cărţii). Din cele şapte, două sunt din domeniul Etnografiei - elaborate de dr. Nicolae Bucur şi dr. Dorel Marc; două în domeniul culturii - interesantă fiind „Mihai Eminescu şi idealul naţional de Unire”, semnată dr. Catinca Agache, şi trei din domeniul sociologiei, scrise de Liliana Trofin, Ioan Weidner-Ciurea şi un colectiv de trei autori: Ovidiu Solomon, Augustin Poenaru şi Alin Aursulesei, intitulat „La limita legii: Autonomia «Ţinutului Secuiesc»”.
In memoriam este dedicat celor dispăruţi din rândurile noastre în anii 2016 şi 2017, academicianul Horia Colan (1926-2017); academicianul Nicolae Edroiu (?-2017), istoricul dr. Gelu Neamţu (1939-2017), Pr. conf. univ. dr. Dorel Man (1953-2016), prof. muzeograf Nicolae Moldovan (1921-2017).
In honorem este un material scris spre cunoaşterea de către publicul cititor a ce înseamnă Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei. Aici se vorbeşte despre obiectivele acestuia, „pentru instituţionalizarea activităţii de cercetare desfăşurată de ani de zile de un grup de specialişti din principalele centre culturale ale Ţării şi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi valorificată editorial, în principal, în paginile publicaţiilor „Angvstia” şi „Acta Carpatica”, cât şi pentru formarea unei baze de date cu utilizatori multipli, referitoare la arealul sud-est transilvan”. De asemenea, se arată şi că unul dintre principalele obiective este atragerea sprijinului Academiei Române. Se scrie despre analizele anuale desfăşurate de la înfiinţare, în anul 2008, precum şi despre Premiile I.I. Russu acordate nominal, în fiecare din cele 9 ediţii desfăşurate între anii 2009-2017: 45 de Diplome de Excelenţă.
Capitolul Recenzii, al treilea ca mărime, cuprinde, pe întinderea celor 73 de pagini afectate, 15 recenzii de carte, dintre care remarc: Lumini pe calea slujirii pastorale, de Preasfinţitul Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei; „Profesioniştii noştri”, nr. 21 şi 22 dedicate dr. Mihai Suciu şi dr. Ioan Lăcătuşu; Subcetate-Mureş. Prezentare monografică, de Doina şi Vasile Dobreanu; Tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita, de Nicolae Bucur şi Constantin Catrina; Spiritul Europei alături de o cronologie, de Octavian Căpăţână; Viaţa publică din Sfântu-Gheorghe - Covasna, de Ioan Lăcătuşu; Din Covasna, inima ţării, de Florentina Teacă, precum şi trei reviste, două ştiinţifice: Acta Carpatica, nr. III, şi Acta Bacoviensia, nr. XII, anuarul Arhivelor Naţionale din Bacău, şi Clepsidra de cristal, revistă de cultură şi spiritualitate românească din Tăuţii-Măgheruş, judeţul Maramureş. Se remarcă în acest sens autorii de recenzii: dr. Ioan Lăcătuşu (4), Vasile Stancu (3), Vasile Lechinţan (2), Mihai Trifoi (2), Florentina Teacă (2), Valentin Marica, Milandolina-Beatrice Dobozi, Dan Prisecaru, Dragoş şi Daniela Curelea.
Capitolul Cronica activităţii Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” încheie prezentul anuar cu numărul IV/2017, aducând în faţa cititorului, pe nu mai puţin de 34 de pagini, o variată şi vastă activitate desfăşurată, în anul 2017, de patru persoane: dr. Ioan Lăcătuşu, Pr. dr. Sebastian Pârvu, prof. Florentina Teacă şi documentaristul Eric Broanăr.
AUTORI: Volumul, de 650 de pagini, este rezultatul cercetărilor şi efortului a 49 de autori, dintre care 28 doctori în ştiinţe (57,14%), 3 doctoranzi (6,12%), 8 profesori (16,32%), 5 cercetători (10,20%) şi câte un autor de monografii, muzeograf, inginer, documentarist şi un consilier CNSAS, fiecare dintre ei reprezentând 2,04% din numărul celor implicaţi în elaborarea volumului. Au debutat în paginile anuarului „Acta Carpatica” 12 autori: muzeograful Nicolae Blaj, Braşov; dr. Ion Constantin, Bucureşti; prof. Daniela Curele, Sibiu; prof. Vasile Dobreanu, Subcetate; dr. Mihai D. Drecin, Oradea; dr. Valentin Marica, Târgu-Mureş; dr. Tiberiu Medeanu, Târgu-Mureş; consilierul CNSAS Adrian Nicolae Petcu, Bucureşti; dr. Marian Stroia, Bucureşti; dr. Felician Suciu, Târgu-Mureş; dr. Vasile Şt. Tutula, Cluj-Napoca şi cercetătoarea Elena Zîrnă, Piteşti. Le urăm un călduros BUN VENIT în rândurile „Grupului I.I. Russu” şi obţinerea premiilor acordate de acesta!
Având în vedere că actualul volum constituie, împreună cu cele trei apărute în anii 2014, 2015 şi 2016, o nouă contribuţie la cunoaşterea istoriei, civilizaţiei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul transilvan, amintesc doar datele generale ale acestui proiect care poartă numele generos de „Arta Carpatica”:
Total studii ştiinţifice publicate în cele patru volume se ridică la 197, din care 147 de istorie şi 50 de etnografie, sociologie şi cultură, la care se adaugă 40 de recenzii de carte şi reviste, elaborate de 110 autori, tipografiate pe 2.968 pagini.
În cele două reviste, „Angvstia” şi „Acta Carpatica”, începând din 1996 când apare primul număr al „Angvstiei”, Centrul Ecleziastic şi de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita au publicat 721 de studii (524 „Angvstia” + 197 „Acta Carpatica”), din care 457 de istorie (310+147), 140 de etnografie, sociologie şi cultură (90+50) şi 132 de recenzii de carte şi reviste ştiinţifice (92+40), toate acestea publicate în 9.537 de pagini (6569+2968), media/volum „Angvstia” - 386; media/volum „Acta Carpatica” - 742 de pagini; numărul autorilor „Angvstia” - 306; numărul autorilor „Acta Carpatica” - 110, în total aproximativ 350-360 de autori.
Să nu uităm, însă, a mulţumi organizaţiei non-guvernamentale căreia îi datorăm prezenţa acestui anuar în faţa noastră - Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti (director general, Mihai Nicolae).