Primarii din Secuime susţin financiar manifestările extremiste


După ce ani de zile extremiştii maghiari din Transilvania, reuniţi în diverse organizaţii fi nanţate de nostalgici ai „Ungariei Mari” din ţara vecină, au încercat să îşi justifi ce existenţa organizând manifestări pentru marcarea Păcii de la Trianon sau pentru comemorarea criminalului de război Wass Albert, în ultimii doi ani aceştia au demarat, timid, organizarea unor evenimente pentru a reaminti românilor intrarea lui Horthy Miklos în Transilvania, amiralul fără fl otă care şi-a luat în primire, în septembrie 1940, Ardealul de Nord primit de pomană de la Hitler. În acest an, la 13 septembrie, organizaţia extremistă Mişcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM), înregistrată oficial în România sub titulatura de Asociaţia „Szent Laszlo Serege”, a organizat la Poian şi Târgu-Secuiesc, în judeţul Covasna, o astfel de manifestare după o tipologie care nu mai surprinde pe nimeni - depuneri de coroane, discursuri dintre cele mai incitatoare şi un recital din poezii alese pe criteriul urii ce răzbate la adresa naţiunilor cu care maghiarii coabitează în bazinul carpatic.

În timp ce Europa aniversează căderea fascismului, eliberarea de sub ciuma hitleristă, iar popoarele aliate Germaniei în al doilea Război Mondial încearcă să arunce la coşul de gunoi amintirea propriilor conducători care şi-au legat numele de cel al lui Hitler, la Târgu-Secuiesc, în România, HVIM a dezgropat amintirea unui Horthy Miklos sângeros, promovând o conferinţă pe această temă susţinută de aşa-zisul istoric literar, din Ungaria, Tompo Laszlo jr., un pseudocercetător promovat doar de mişcarea extremistă ungară pentru că-i serveşte teoriilor absurde despre superioritatea maghiarilor faţă de celelalte popoare. Î
n „conferinţa” de la Târgu-Secuiesc, Tompo Laszlo a evidenţiat că pe perioada ocupaţiei horthyste, între 1940 şi 1944, românii din Transilvania de Nord au benefi ciat de toate drepturile, inclusiv de cel de a-şi organiza manifestările culturale. „Cercetătorul” ungar a încercat să demonstreze că Tratatul de la Trianon şi, implicit, unirea Transilvaniei cu România s-ar datora cercurilor „masonice şi sioniste”, făcând abstracţie de datele demografi ce şi istorice de la data producerii acestui eveniment.
Discursul lui Tompo Laszlo s-a remarcat prin tonul antisemit promovat, respectivul făcând o serie de afi rmaţii jignitoare cu trimitere la evrei, fără a recunoaşte nici măcar o clipă holocaustul la care această populaţie a fost supusă de trupele lui Horthy. În acest sens, cetăţeanul ungar a evidenţiat că, încă din 1868, evreii „cunoscuţi pentru jafurile lor” ar fi „asediat” Ungaria. Pe acest fond, „hegemonia evreiască” (caracterizată drept „plagă”) ar fi decis în 1903 şi 1917 ca Austria şi Ungaria să fi e trunchiate, fapt pentru care, în 1920, s-ar fi pus în aplicare acest plan („gândit de minţile diabolice şi satanice ale evreilor”) de către puterile occidentale. Tompo Laszlo i-a instigat chiar pe maghiarii din Ardeal să boicoteze, timp de două săptămâni, centrele comerciale multinaţionale cu acţionari evrei şi să nu mai achiziţioneze publicaţiile cu patronat de aceeaşi etnie.
Era lesne de înţeles că un „istoric” care cere revizuirea tratatelor internaţionale astfel încât Ungaria să „redevină imperiu” - cunoscut pentru teoriile sale xenofobe şi antisemite (prezentate şi cu alte ocazii, în localităţi din Transilvania, inclusiv la Târgu-Secuiesc) -, nu va sufl a o vorbă despre atrocităţile ocupaţiei horthyste, despre deportarea în masă a evreilor şi ţiganilor, despre sutele de mii de români cărora li s-a interzis dreptul la muncă, pentru a fi determinaţi să plece din locurile natale, nemaiavând mijloace de subzistenţă.
„Istorici” ca Tompo Laszlo nu realizează că promovarea unor neadevăruri doar pentru a justifi ca teoriile privind „Ungaria Mare”, prezentarea a 4 ani de război, crime şi deportări în termeni elogiativi, pot duce la tensionarea relaţiilor dintre maghiari şi români, cu atât mai mult cu cât audienţa acestor manifestări este formată, în cele mai multe cazuri, din tineri extremişti îndoctrinaţi cu astfel de minciuni.
Extremişti există peste tot în această lume, iar acest gen de manifestări este comun tuturor grupărilor de acest tip. Ceea ce nu se întâmplă în ţările civilizate, dar se întâmplă în judeţul Covasna din România, este susţinerea pe care o acordă autorităţile locale acestor grupări. Adepţii HVIM au primit tot sprijinul primarului din Poian - doamna Jakab Edit, pentru a incita la ură interetnică, în timp ce autorităţile locale din Târgu-Secuiesc au îmbrăţişat ideea promovării xenofobiei punând - gratuit - la dispoziţia grupării extremiste o sală în incinta Casei de Cultură „Vigado”.

Populaţia din Târgu-Secuiesc contribuie financiar la beţiile extremiştilor ungari

O altă acţiune a HVIM care se înscrie în şirul celor cu caracter extremist a fost organizată, în vara aceasta, la Băile Fortyogo din Târgu-Secuiesc, aceasta fi ind denumită pompos „Tabăra Insula Secuiască”. Printre invitaţii din acest an s-au numărat mai mulţi lideri ai extremiştilor maghiari, cum ar fi Toroczkai Laszlo - liderul HVIM, Zagyva Gyorgy Gyula şi Szavay Istvan - parlamentari din partea „Jobbik”, partidul de extremă- dreapta din Ungaria. În discursurile lor, liderii extremişti au încercat să-i convingă pe participanţi cu privire la nedreptăţile făcute poporului maghiar prin Tratatul de la Trianon, Toroczkai Laszlo incitând tinerii maghiari la violenţă „cu armele în mână” pentru a-şi recâştiga o libertate pe care spun că nu o au în acest moment.
Ediţia din acest an a taberei „Insula Secuiască” a fost susţinută oficial de Primăria oraşului Târgu-Secuiesc şi de primarul Racz Karoly. De altfel, acesta a deschis ofi cial „tabăra” printr-un discurs mobilizator şi a luat parte la o dezbatere care a avut loc pe parcursul taberei, vorbind participanţilor despre importanţa autonomiei pentru maghiarii din Covasna şi Harghita. Ceea ce a omis domnul primar să anunţe public a fost că a oferit 5.000 de lei, din banii contribuabililor din Târgu- Secuiesc, pentru a-şi face reclamă la „Insula Secuiască”.
Nu putem aprecia ce efect a avut această tabără la nivelul consolidării spiritului naţional al tinerilor maghiari, dar din cele observate la faţa locului, exceptând puţinele momente „academice” din program, „Insula Secuiască” s-a constituit într-un festival al alcoolului, tinerii HVIM consumând lichidele lui Bachus în cantităţi industriale şi graţie celor 5.000 de lei obţinuţi din bugetul oraşului.
În ce măsură se autosesizează autorităţile cu competenţe în acest domeniu asupra sprijinului pe care îl oferă primarii din Poian şi din Târgu- Secuiesc unei organizaţii extremiste, care încalcă fl agrant ordonanţa 31 din 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob? Nimeni nu poate abuza de dreptul la liberă exprimare pentru a profera în adunări publice jigniri la adresa unor etnii sau a membrilor unei comunităţi religioase, grav fi ind faptul că astfel de afi rmaţii se fac în cadrul unor manifestări care incită tineretul la reînvierea unui pretins trecut glorios, călcând în picioare demnitatea şi sentimentele altor popoare şi etnii.
Dacă primarii şi liderii HVIM nu ştiu ce încalcă sprijinind sau organizând acţiuni de acest gen, le sugerez să arunce un ochi peste articolul 2 din OUG 31/2002, care, printre altele, prevede că „prin organizaţie cu caracter fascist, rasist sau xenofob se înţelege orice grup (...), care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie (...)”, în timp ce articolul 3 din aceeaşi ordonanţă prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare celor care aderă sau sprijină „sub orice formă organizaţii având acest caracter”.
Mihai Roman