Primarul Silviu Ioachim, spre al șaselea mandat!

Silviu Ioachim

- Bună ziua, domnule primar, şi „La Mulţi Ani!”. Iată că şi în Anul Nou 2012 vă găsesc tot după ce parcurg acest tronson anevoios, de la intersecţia cu „europeanul” încoace. Este el peticit, dar tot prost e. Pe când turnaţi un asfalt ca lumea?
- Cea mai sensibilă problemă din Valea-Crişului a fost şi a rămas Drumul Judeţean 121 A. Pentru drumul acesta s-au dat o duzină de războaie, şi tot nu a fost încă reamenajat. Cel mai rău lucru este că Primăria şi Consiliul Local nu se pot implica financiar în refacerea lui, deoarece este, cum spuneam, drum judeţean. Iar cetăţenii nu realizează acest lucru. Toată lumea acuză administraţia locală că în loc să facem drumul acesta, am făcut alte lucrări. Oamenii nu realizează că fiecare execuţie este cu proiectul şi cu banii ei.
- Bine, dar nu le-aţi explicat localnicilor aceste chestiuni?
- Au fost spuse şi mediatizate toate aceste lucruri. Dar, cum apare ceva nou făcut în comună, o sală de sport, un parc, reapare şi ideea că pentru acestea sunt bani, dar pentru drum nu. Totuşi, trebuie să spun că, în ceea ce priveşte refacerea acestui drum, suntem pe un val bun. Săptămânal fac câte o deplasare la ministerele din Bucureşti, şi acolo pun şi problema DJ 121 A, care, avem speranţa că va intra în acest an în programul reabilitării a 10.000 km de drumuri judeţene, al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Suntem pe lista de priorităţi a judeţului Covasna cu cei 5 km de drum judeţean, asta înseamnă porţiunea de la intersecţia cu Drumul European 578 şi până sus la Pensiunea „Casa cu Flori”. Deci, promisiune există, şi dacă se respectă regula priorităţilor, atunci DJ 121 A va fi reamenajat în 2012.
- Eu sunt sigur că veţi găsi deschidere la ministerul doamnei Udrea, că doar sunteţi de la PDL, toată treaba e să nu vă vedeţi fentat chiar de către autorităţile udemeriste de la „judeţ”, care, în acest an, vor şi ele un primar verde la Valea- Crişului - nu-i aşa?
- Dacă era după Consiliul Judeţean, mai mult ca sigur că refacerea acestui drum nu era o prioritate. Spun asta deoarece, dacă chiar vroiau, îl făceau până acum, demult. Nu stătea Consiliul Judeţean Covasna în 5 km de drum. Dar, de data asta nu mai este după ei, pentru că acum finanţarea în cadrul acestui program nu se mai derulează prin CJ, ci vin banii direct de la minister. Inclusiv licitaţiile se fac la Bucureşti, noi doar vom beneficia de lucrare.
- Ce investiţii aţi derulat în anul care tocmai s-a încheiat? Ce proiecte aveţi depuse? - Administraţia noastră locală are depuse la aproape toate ministerele peste 12 proiecte. Am terminat proiectul de alimentare cu apă potabilă în satul Calnic, am început alimentarea cu apă potabilă a satului Valea-Crişului. Acum, în 2012, nu rămâne decât ca, odată ce sunt depuse proiectele pentru canalizare şi staţie de epurare a apei pentru cele două localităţi, la Ministerul Dezvoltării, să se facă şi racordurile la noua reţea de apă la Valea-Crişului; la Calnic, cei care au vrut să se lege la reţeaua nouă de apă, au făcut-o deja. Lucrările au fost finanţate de Guvern prin HG 577, la Calnic suma fiind de 2,1 milioane de lei, iar la Valea-Crişului de 2,7 milioane de lei. În această sumă este inclusă şi refacerea bazinului de 1.000 de metri cubi, care, prin cădere liberă, alimentează cele două sate ale comunei noastre plus comuna Arcuş. De asemenea, am definitivat lucrările la o casă mortuară în Valea-Crişului, ne-am apucat de extindere la şcoala din această localitate, avem depus un proiect de reabilitare a şcolii vechi, care are peste 100 de ani, şi am încheiat prin fondul de mediu execuţia la un parc în centrul civic. Un alt proiect depus şi trecut prin Comisia tehnică este cel de reabilitare a drumurilor de interes local, afectate în urma lucrărilor la introducerea canalizării. Avem, de asemenea, depuse la Compania Naţională de Investiţii două proiecte de reabilitare a căminelor culturale din Valea-Crişului şi Calnic, iar la Ministerul Culturii un proiect care se numeşte „Casa Memorială Dr. Beder Albert”. Nu în ultimul rând, alte proiecte depuse se referă la reamenajarea bazei sportive, a Primăriei Valea-Crişului şi reabilitarea grădiniţei din localitate, dar şi construirea locuinţelor pentru romi.

800 de ţigani, „maghiari” peste noapte

- Conform recensământului de anul trecut, câţi cetăţeni numără comuna Valea- Crişului? Câţi şi de ce etnii?
- La recensământul recent încheiat s-au declarat 27 români, 2.151 maghiari şi 7 romi, deci 2.185 de locuitori.
- Să înţeleg, totuşi, că romii sunt mult mai mulţi decât cei care s-au declarat, că doar de aceea le faceţi case - nu?
- Ei sunt în număr de peste 800, dar s-au declarat doar 7 romi.
- Aveţi probleme deosebite cu ei, de integrare în societate?
- Nu pot spune că nu sunt probleme deosebite. Locuiesc câte 10-13, înghesuiţi într-o cameră. Lucrează la munci ocazionale în agricultură, în pădure, dar, partea bună e că nu se ocupă cu cerşitul. În trecut, majoritatea din cei 800 de romi aveau locuri de muncă, lucrau la CAP, la fabricile din Sfântu- Gheorghe, aveau asigurată pâinea cea de toate zilele. Noi avem un proiect depus pentru ajutorarea tinerilor căsătoriţi care au unu, doi, trei copii ce trebuie să meargă la şcoală. Degeaba le cerem să meargă la şcoală, dacă ei trăiesc într-o cameră peste 10 inşi, o cameră în care îşi trăiesc toată viaţa de zi cu zi. De multe ori, rămân chiar şi fără curent electric, luni de zile, neavând cu ce să plătească facturile. E o situaţie catastrofală cu ei.

Închiderea carierei de lignit, aproape finalizată

- În ce fază mai este investiţia uriaşă de închidere a carierei de lignit de la Valea- Crişului şi de transformare a zonei într-un spaţiu destinat agrementului?
- S-a făcut un proces verbal de pre-recepţie, s-a făcut un tur de orizont al lucrării, tot ce era în proiect a fost realizat, lucrările sunt gata. Firma constructoare va preda lucrarea societăţii Conversim SA, care este beneficiarul lucrărilor pentru că este abilitată să se ocupe de închideri ale fostelor cariere. Urmează ca atunci când se va face predarea investiţiei, Ministerul Economiei şi Industriilor să predea totul celor două administraţii locale, Valea-Crişului şi Arcuş. Pentru a nu avea surprize, noi deja facem toate demersurile la Ministerul Economiei şi Industriilor să se respecte legea, să nu se facă tot felul de jonglerii. Cum am păţit în cazul terenurilor intabulate pe SNC Ploieşti, care a devenit peste noapte proprietar al unor terenuri ce au fost ale cetăţenilor. Acum suntem în instanţă cu SNC şi cerem aceste terenuri care au fost intabulate. E vorba de 5-6 ha, dar situaţia asta constituie un precedent.
- Care este valoarea totală a investiţiei şi de câţi ani e ea demarată?
- E începută de peste 10 ani, mă refer numai la partea de ecologizare. Partea valorică nu o ştiu că a fost derulată prin alte societăţi. Important este că s-a făcut un mare bine, pentru că dacă se continua cu cariera de lignit, care era de calitate inferioară, poate că o parte din Arcuş şi Valea-Crişului nu mai existau pe hartă. E bine că s-a oprit la timp, iar în locul carierei s-a făcut un lac de agrement.
- Când va fi această zonă de agrement frecventabilă de către turişti?
- Recepţia finală se poate face în 2-3 luni. Această lucrare va fi predată Ministerului Economiei şi Industriilor, care o va preda SNC, pentru că acesta a derulat execuţia, iar apoi SNC trebuie s-o predea, cum spuneam, comunelor Valea-Crişului şi Arcuş. Dacă nu se vor face şmecherii, până în vară ar trebui ca administraţiile locale să primească lucrarea. Mă refer aici la lacul de agrement, pentru că terenurile au fost retrocedate prin Legea 18 foştilor proprietari.
- Ce veţi face dacă nu vă vor preda investiţia?
- Dacă vedem că se fac derogări de la lege şi tot felul de mânării, vom merge în instanţă. Dar, din timp facem sesizări acolo unde trebuie să-i sensibilizăm pe unii, ca din start să nu se gândească la altele. Locuitorii din Valea- Crişului au îndurat destul zgomot şi praf atâţia amar de ani de zile cât a fost acolo carieră şi chiar şi după aceea, când s-a făcut ecologizarea, ca acum să merite această lucrare.
- Domnule primar, am păşit într-un an electoral. Candidaţi din nou? Aveţi anunţaţi deja contracandidaţi redutabili? Sau vă gândiţi deja la cel de-al şaselea mandat?
- Sunt pe cale să închei al cincilea mandat. Dacă ceea ce mi-am planificat, adică reabilitarea DJ 121 A, şi încă alte 2-3 treburi pe care le-am promis în campania electorală din 2008 reuşesc să le rezolv în timpul care a mai rămas, normal că o să merg mai departe cu o nouă candidatură din partea PDL. Contracandidaţi voi avea sigur de la UDMR, de la partidul lui Tokes (PPMT - n.r.), de la PCM şi poate chiar şi pe alţii; vor fi mai mulţi ca niciodată.
- Nu aveţi emoţii cu atâţia contracandidaţi? Sunteţi singurul român împotriva atâtor candidaţi maghiari. Şi asta într-o comună cu populaţie majoritar maghiară, chiar dacă s-a trişat din nou şi peste 800 de ţigani au fost „făcuţi” peste noapte maghiari, ca în mai toate comunele covăsnene, de altfel!!
- Aşa se întâmplă lucrurile de 20 de ani şi nu am avut niciodată emoţii. Iar asta chiar dacă în mai mult de jumătate dintre mandate am fost primar independent, fără sprijin politic. Eu dacă văd că ceea ce am promis am şi făcut, atunci candidez şi câştig.

Categorie: