Profesoara Corina Bărăgan Sporea şi una din creaţiile sale, revista „ASTRA - Buzăul Ardelean”, în prag de sărbătoare

Revenirea, în anul 2004, pe plaiurile natale a profesorului de istorie Corina Bărăgan Sporea (foto) a însemnat un adevărat reviriment al vieţii cultural-ştiinţifice a fostei unităţi teritorial-administrative interbelice a Buzăului Ardelean. Şi nu cred că exagerez cu nimic când fac asemenea afirmaţii, dimpotrivă. Pentru cei care nu o cunosc, reamintesc faptul că viitorul director al revistei „ASTRA - Buzăul Ardelean” vede lumina zilei la 18 iunie 1943, în localitatea Vama-Buzăului, satul Acriş, în renumita familie din „bazinul buzaielor” - Sporea, pomenită odată cu primele atestări documentare ale aşezărilor de la izvoarele Buzăului fiind nepoata renumitului memorialist Constantin Sporea. Crescută în atmosfera încărcată de istorie a strămoşilor săi şi în cultul familiei pentru învăţătură, Corina urmează cu succes cursurile şcolii primare în satul natal, Acriş, şi cele gimnaziale la şcolile din Vama-Buzăului şi Întorsura-Buzăului. Potrivit tradiţiei familiei, liceul îl va urma la Braşov, continuând cursurile superioare la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, pe care le absolvă în anul 1965. Profesorul Corina Bărăgan Sporea îşi începe cariera didactică în comuna natală, Vama-Buzăului şi satul vecin Acrişului, Brădet, unde va funcţiona timp de trei ani. În perioada 1968-1978, este profesor titular la catedra de istorie a Şcolii Generale nr. 2 din oraşul Săcele, în paralel deţinând şi o jumătate de normă la Şcoala Tehnică Sanitară Postliceală şi Liceul Sanitar Braşov, unde predă discipline socio-umane. În anul 1977, obţine gradul didactic I şi în anul următor, prin concurs, obţine titularizarea la Liceul CF Braşov, unde funcţionează până la pensionarea sa în anul 2000. În anii 1983-1989, în paralel cu desfăşurarea orelor la liceul titular, a fost profesor asociat, cu o jumătate de normă, la Universitatea Transilvania Braşov, unde a predat Istoria Mişcării Muncitoreşti din România. Activitatea didactică o completează armonios cu cercetarea istorică publicând rezultatele obţinute în revistele de specialitate (Cumidava - Braşov, Angvstia, Acta Carpatica, Origini - Buzău, Sangidava - Topliţa, Plaiuri Secelene, Ţara Bârsei - Braşov, Claviaturi - Braşov, Ritmuri Braşovene) şi în presa locală (Drum nou, Gazeta de Transilvania, ambele din Braşov, Condeiul ardelean şi Mesagerul de Covasna, ambele din Sfântu-Gheorghe). Demne de remarcat sunt şi comunicările ştiinţifice susţinute de profesoara Corina Bărăgan Sporea la Lectoratele de Vară ale Societăţii Istorice braşovene, la Sesiunile Naţionale de comunicări ştiinţifice ,,Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie” de la Miercurea-Ciuc, Covasna, Izvorul-Mureşului sau Sfântu-Gheorghe, la Sesiunea Internaţională de comunicări ştiinţifice de la Topliţa, la Colocviul Naţional al Grupului de Cercetare ,,Ioan I. Russu’’ pentru studiul sud-estului Transilvaniei şi la Simpozioanele Muzeului de Istorie din municipiul Braşov. De la revenirea pe plaiurile natale, Corina Bărăgan Sporea a transpus în viaţă concepţia sa despre datoriile sfinte pe care le are un „fiu al satului”, pe care o reproduc în continuare: „Dascălul, preotul, medicul ridicat dintr-o comunitate trebuie să întoarcă acelei comunităţi seva care i-a dat-o. Întotdeauna am avut această convingere că „la ţară”, cei care s-au ridicat trebuie să-şi întoarcă privirea spre rădăcinile care i-au produs. De copil am învăţat să preţuiesc satul românesc, tradiţiile, biserica. Ori pe unde am umblat, pentru că ştiam că provin dintr-o parohie, dintr-o biserică în care am fost botezată, cu toate că am ascultat oameni cu har deosebit, ierarhi deosebiţi, cu cultură deosebită, dar totdeauna până a trăit părintele Iosif Popica, plecam cu ideea că „nu-i ca popa nost”, vorba ardeleanului. Eu vedeam întotdeauna în faţa altarului pe preotul de care ascultam de mic copil. Asta însemna deja satul nostru, comunitatea noastră. Iar ASTRA, am găsit că este organismul de cultură, de spiritualitate cel mai potrivit să protejeze, să tezaurizeze valorile satului. Şi în viitor mă voi străduii să merg pe aceste principii şi atât timp cât dumneavoastră mi-aţi acordat această încredere, să nu o înşel. Sper să fiu o bună colegă şi mai sper, pentru folosul comunităţii noastre, că ne vom înţelege bine. Încă odată vă mulţumesc pentru încrederea acordată!”. Şi această concepţie a respectat-o cu sfinţenie. Împreună cu o mână de intelectuali din Vama, Întorsura şi Sita au considerat ca un prim pas, strict necesar, de a crea un cadrul organizatoric unitar, normal şi necesar în condiţiile divizării Ţării Buzaielor, în 1968, între judeţele Braşov şi Covasna. În acest sens, au fost reînnodate legăturile tradiţionale atât între neamurile de sânge, cât mai ales între fraţii de Neam, din Vama-Buzăului cu cei din celelalte localităţi buzăiene prin reînfiinţarea Despărţământului ASTRA „Buzăul Ardelean”. Asemenea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), noul Despărţământ, reînfiinţat la 7 iunie 2013, având în fruntea sa ca preşedinte ales pe Corina Bărăgan Sporea, şi-a propus să facă un front comun în apărarea şi perpetuarea valorilor româneşti - tradiţiile populare şi spirituale, istoria şi limba română -, adică tot ceea ce înseamnă cultura şi civilizaţia sa, în condiţiile îmbrăţişării „modelului european”. Prin primirea înaltei funcţii astriste, s-a angajat astfel într-o trudnică şi minuţioasă activitate de proiectare, organizare şi realizare a manifestărilor cultural-artistice, dar şi de cercetare ştiinţifică a istoriei locale, în scurt timp devenind un model demn de urmat pentru intelectualitatea buzăiană. În mai puţin de trei ani, au văzut lumina tiparului „trei bijuterii ale cunoaşterii” scrise cu acribie ştiinţifică, cu pasiune, dăruire şi iubire faţă de locurile natale şi a oamenilor lor, şi anume volumele: Cronica învăţământului din Vama-Buzăului (2012); Preoţi şi învăţători din Buzăul Ardelean implicaţi în făurirea României Mari (2013); Primarii comunei Vama-Buzăului (2014). Ca un pas înainte în extinderea cercetării la nivelul „Ţării Buzaielor”, a cuprinderii tuturor resursele umane care pot aduce un valoros aport la cercetarea şi aprofundarea istoriei locale, perseverenta cercetătoare Corina Bărăgan Sporea, împreună cu edilii locali, profesorul de istorie Leca Băncilă (Întorsura-Buzăului) şi inginerul Tiberiu Nicolae Chirilaş (Vama-Buzăului), au iniţiat şi organizat, în anul 2014, Simpozionul Naţional ,,Ţara Buzaielor în inima pământului românesc”, iar în anul 2015, Simpozionul Naţional „Vama Buzăului - 240 de ani de la prima atestare documentară (1775-2015)”, asigurând astfel cadrul instituţional de stimulare a cercetării istoriei şi culturii locale, colaborarea cu cercetătorii din principalele centre ştiinţifice ale Ţării, identificarea altor instituţii şi asociaţii, viitoare partenere, care pot contribui la atingerea dezideratelor propuse de Despărţământul ASTRA „Buzăul Ardelean”.
Şi tot prin iniţiativa şi eforturile profesorilor de istorie, Corina Bărăgan Sporea şi Leca Băncilă, s-au pus temeliile apariţiei revistei trimestriale de ştiinţă şi cultură, „ASTRA Buzăul Ardelean”, al cărei director este distinsa profesoară. Pusă sub egida Despărţământului ,,Buzăul Ardelean” al Asociaţiunii ASTRA, primul număr al acesteia a fost editat în decembrie 2014, iar următoarele patru numere, în două duble reviste, în anul 2015. Programul revistei, redactat şi supus spre cunoaştere publicului cititor în chiar prima pagină a numărului inaugural de dr. Ioan Lăcătuşu, trasează principalele obiective şi modalităţi de acţiune ale noii publicaţii: continuarea tradiţiilor presei astriste sud-est transilvane din perioada interbelică, precum şi a operei unor cărturari şi publicişti născuţi pe plaiurile Buzăului Ardelean; orientarea, cu precădere, a tematicii abordate pe cercetarea şi valorificarea istoriei, literaturii, artei, tradiţiilor folclorice şi spirituale locale racordate, desigur, la „pulsul” vremurilor actuale; atragerea unui colectiv de colaboratori format din rândul intelectualilor care îşi desfăşoară activitatea în zonă, cât şi a unor cercetători de valoare din principalele centre universitare din Ţară prin stabilirea unor parteneriate cu instituţii ştiinţifice, asociaţii şi publicaţii de cultură cu preocupări asemănătoare; transformarea revistei într-o adevărată „cronică vie” a vieţii culturale româneşti din Curbura Carpaţilor prin promovarea şi încurajarea proiectelor, iniţiativelor şi manifestărilor organizate de instituţiile, asociaţiile şi şcolile din localităţile Depresiunii Buzaielor şi a relaţiilor acestora cu Ţara şi lumea. Credincios acestor obiective, Colectivul de redacţie al revistei „ASTRA Buzăul Ardelean”, format din: prof. Corina Bărăgan Sporea - director; dr. Ioan Lăcătuşu - senior-editor; prof. Iosif Radu - redactor-şef şi prof. Mircea Haas - tehnoredactor, împreună cu cei 27 de colaboratori care au contribuit la apariţia celor cinci numere ale revistei, au reuşit să facă din noua publicaţie astristă o revistă căutată şi citită de publicul buzăian şi, în acelaşi timp, cerută şi trecută în bibliografia unor instituţii cultural-ştiinţifice şi spirituale nu numai din Episcopia Covasnei şi Harghitei, ci şi din Ţară sau Republica Moldova.
Structural, revista are două principale capitole: primul cuprinde studii şi articole de istorie (arhivistică, etnografie, muzicologie, economie, bibliografie istorică), iar cel de-al doilea îl formează prezentarea activităţilor Despărţământului ASTRA - Buzăul Ardelean, adică, aşa cum numea dr. Ioan Lăcătuşu în „prefaţa” revistei, „cronica vieţii culturale româneşti din curbura Carpaţilor”. Dintr-un număr total de 88 de materiale, publicate în toate cele cinci numere apărute până în prezent, primul capitol cuprinde un număr de 26 de studii şi 11 articole (47,34% din totalul titlurilor publicate), vizând istoria locală (peste 70%), naţională şi universală sau ştiinţele auxiliare ale istoriei, desfăşurate pe un spaţiu tipografic de 125 de pagini reprezentând 76,21% (107,5 pagini de studii şi 17,5 pagini de articole) dintr-un total de 164 de pagini (cât cuprind numerele revistei), iniţiatorii şi colectivul de redacţie dovedind perseverenţa în atingerea obiectivelor propuse şi importanţa acordată studierii şi cercetării istorice. Dintre studiile şi articolele privitoare la istoria locală, enumerăm următoarele teme care reflectă modul de a fi al oamenilor locului, faptele lor şi evenimente prin care au trecut de-a lungul unei perioade de mai mult de trei secole de existenţă dovedită documentar: Vestigii istorice la Vama-Buzăului; Constantin Brâncoveanu - campania din 1690 şi valorificarea trecătorii Tabla Buţii; Emigrarea populaţiei româneşti din bazinul Buzăului Ardelean, în localitatea Ceraşu - Ţara Românească, în prima jumătate a secolului al XIX-lea; Rădăcini astriste în Buzăul Ardelean; Meşteşugarii; Folclor muzical din Depresiunea Întorsura-Buzăului, colindatul şi colinda, aspecte evolutive; Gărzile Naţionale româneşti în comunele Buzăului Ardelean, în perioada 1918-1919; Calea ferată forestieră Întorsura-Buzăului - Crasna (1928-1966); Surse edite şi inedite pentru elaborarea monografiei Buzăului Ardelean; Scurtă privire introductivă asupra unor surse documentare privind istoria Buzăului Ardelean; Pagini de monografie a satului Buzăiel; Un pedagog care şi-a îndeplinit cu devoţiune datoria faţă de şcoală şi ţară, profesorul Constantin Sporea; Jurnalul unui dezertor; Gheorghe Bocârnea, prizonier în Rusia acum 100 de ani; Oameni de seamă ai acestor meleaguri - Cecilia Tohăneanu, Emilian Tohăneanu, Fraţii Barbu; Un refugiat de acum 75 de ani, din Ardealul ocupat, Marcu Gavril, adoptat de comuna Vama-Buzăului; Modele de viaţă; Victor Lupşa şi rezistenţa anticomunistă; Nicolae Stroie din Sita-Buzăului luptător în rezistenţa anticomunistă. Aceeaşi perseverenţă a dovedit redacţia revistei în a promova tratarea unor evenimente de importanţă ale istoriei naţionale sau universale care au influenţat puternic şi profund viaţa locuitorilor din zonă, fapt reflectat în tematica publicată: Relaţiile voievodului Constantin Brâncoveanu cu Ardealul; Rădăcini ardelene în Dobrogea; Despre mocanii săceleni şi nevestele lor; Dr. Elie Miron Cristea - Patriarhul reîntregirii spirituale a neamului; Nicolae Titulescu şi problematica agrară din România la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea; Consideraţii la apropierea centenarului Marii Uniri de la Alba-Iulia; Recunoaşterea internaţională a unirii Transilvaniei cu România, prin Tratatul de la Trianon, reflectată în presa franceză; Câteva pagini din istoria Transilvaniei şi a atrocităţilor maghiare din 1940, în documente de arhivă. Interesantă mi s-a părut şi rubrica cercetătoarei Laura Maria Savu, intitulată „Din memoria timpului”, care aduce în faţa cititorului curiozităţi şi informaţii din arhivele şi presa timpului despre români, fragmente din corespondenţa poetului Vasile Alecsandri, şcolile ţărăneşti ale ASTREI şi multe altele. Confesiunea profesoarei Corina Bărăgan Sporea privind „Inima Reginei Maria”, care deschide paginile de studii ale celui mai recent număr al revistei, dar închide paginile de istorie contemporană a României, este de o mare sensibilitate şi valoare documentară, şi se impune a fi citită de toţi cei în mâna cărora ajunge această minunată revistă astristă. Informaţiile ştiinţifice din studiile şi articolele publicate sunt mai deplin valorificate şi, în majoritatea cazurilor, fericit completate de 9 tabele şi 78 de imagini, din care: 3 sunt reproduceri de pictură; 16 sunt facsimile reprezentând documente de arhivă şi coperţi de carte veche, iar 59 sunt fotografii înfăţişând portrete individuale, fotografii de grup, monumente funerare, ruine, clădiri şi peisaje.
Cel de al doilea capitol, desfăşurat în spaţiul a 39 de pagini (23,79% din cele 164 pagini), cuprinde 51 de titluri din care 17 articole de prezentare a diferite activităţi desfăşurate sub conducerea Despărţământului ASTRA „Buzăul Ardelean”, 28 de poezii, 3 eseuri şi câte un cuvânt introductiv la apariţia primului număr al revistei, un mesaj şi un cuvânt de deschidere al simpozionului de la Vama-Buzăului. Din cronica acţiunilor organizate şi desfăşurate de despărţământul buzăiean s-au remarcat manifestările complexe prilejuite de desfăşurarea celor două simpozioane naţionale, „Ţara Buzaielor în inima pământului românesc” şi „Vama-Buzăului - 240 de ani de la prima atestare documentară (1775-2015)”, la care au participat, alături de intelectualii zonei, personalităţi ştiinţifice din Ţară şi Republica Moldova; activităţile şcolilor de vară „Oliviu Bobeş” de la Întorsura-Buzăului şi a celei de la Acriş (Vama-Buzăului), coordonată de Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” din Întorsura-Buzăului prin prof. Rodica Bularca şi Alemănuţa Lihor; corespondenţa Despărţământului „Iulia Hasdeu” de la Cahul (Republica Moldova); evenimentele culturale de la Sita-Buzăului; dialogul tradiţiilor populare de la Vama-Buzăului, Zilele Limbii Române şi multe altele. Cultivarea poeziei patriotice, cât şi promovarea ei în rândul tineretului şcolar este bine reflectată prin publicarea în paginile revistei a unor poeţi consacraţi, precum Viorica Popescu, Nicoleta Drăgan-Bucşa, George Echim (Braşov), Theodor Echim (Germania), Ghiţă Baciu şi Victor Manole (Întorsura-Buzăului), cât şi a tinerelor talente Delia Barbu, Denisa Băilă, Darius Ioan Bularca, Victor Minea, Răzvan Trandabur şi Ştefan Zbarcea de la şcoala „Gheorghe Zaharia”din Brădet, conduse de către prof. Lavinia Oagă. O mare parte a acestor activităţi sunt reflectate în 44 de imagini reprezentând fotografii de la aceste manifestaţii cultural-artistice de o mare varietate. Pentru merite deosebite în ilustrarea grafică a revistei trebuie aduse laude profesorilor Ciprian Popica şi Silviu Popica, care au contribuit din plin la realizarea celor cinci numere apărute până în prezent.
Pentru a putea aprecia valoarea ştiinţifică a revistei se impune a vorbi şi de autorii celor 88 de materiale. Numărul acestora se ridică la 46, din care 9 sunt doctori în ştiinţe (19,56% din totalul autorilor), un doctorand, 18 profesori (39,13%), 12 specialişti în diverse domenii (istorici, etno-muzicologi, arhitecţi, jurişti, ingineri, tehnician CF, artişti plastici, poeţi) şi 6 elevi, toţi adepţi ai muzei Euterpe, elevi ai Şcolii Gimnaziale „Gheorghe Zaharia” din satul Brădet. 23 dintre autori provin din zona buzaielor (50,00%) - Întorsura, Vama şi Sita, 19 din 8 localităţi din Ţară (41,30%) - Bucureşti, Braşov, Constanţa, Buzău, Sibiu, Sfântu-Gheorghe, Topliţa, Ceraşu, 3 (reprezentând 6,52%) din Republica Moldova şi 1 din Germania.
Faţă de multe alte publicaţii de acest gen, colectivul redacţional valorifică din plin cele patru pagini de copertă ale fiecărui exemplar: prima pagină, pe fondul unor fotografii color semnificative sau reproduceri picturale, publică şi un scurt sumar al conţinutului revistei, iar următoarea, cel mai judicios alcătuită, publică un număr impresionant de date: cuprinsul numărului, paginaţia acestuia, colaboratorii, ISSN, colectivul de redacţie, adresa redacţiei şi cele 6 norme obligatorii de redactare a textelor în vederea publicării. Coperta finală, faţă-verso, publică fotografii color din activităţile astriste şi imagini din activitatea celor mai importanţi sponsori ai revistei: SC Comerţ-Sandu SRL Întorsura-Buzăului; Restaurantul „Pasul Buzăului” BRĂDET; SC Colomade Construct - Sebastian Munteanu; la care se mai pot adăuga Ion Muscalu - SC Vama Trans SRL, Vasile Ardelean - Pescărie Vama-Buzăului şi Niculina Bularca - Restaurantul „La Fănel” Întorsura-Buzăului.
Aspectul exterior atrăgător, grafica deosebită şi conţinutul bogat şi variat în informaţii, în multe cazuri inedite, din domeniul istoriei locale şi naţionale, înalta calificare a autorilor, specializaţi în diverse domenii de activitate, fac din revista „ASTRA - Buzăul Ardelean” o publicaţie foarte interesantă şi dorită de locuitorii zonei, dar şi necesară atât pentru ei cât şi pentru istoricii şi iubitorii de istorie din întreaga Ţară interesaţi în cunoaşterea istoriei reale a acestor meleaguri.
Felicitări pentru toate acestea Colegiului de redacţie, felicitări, sănătate, bucurii alături de cei dragi, de la soţ până la frumoasa nepoţică, şi cât mai multe împliniri viitoare pe linia cercetării, doamnă director al revistei, prof. Corina Bărăgan Sporea!
Distinsă doamnă profesoară Corina Bărăgan Sporea, alături de autorul rândurilor de mai sus, Colectivul de redacţie şi colaboratorii publicaţiei „Condeiul ardelean” Vă urează cu prilejul zilei de naştere „La mulţi ani rodnici, binecuvântaţi şi o colaborare viitoare deosebit de fructuoasă!”.

Categorie: