Profesoara Ligia Ghinea - conştiinţă culturală vie a ţinutului covăsnean

Profesoara Ligia Dalila Ghinea este o femeie frumoasă nu numai în exterior, ci şi în interior, fragilă şi puternică în acelaşi timp. Scrutează orizontul cu ochii mari, castanii, luminoşi şi te întâmpină cu un zâmbet larg, prietenos. Olteancă de origine - mai exact, craioveancă (oraş în care a absolvit şi liceul, şi facultatea), dar, prin adopţie, ardeleancă de câteva decenii (odată cu repartiţia guvernamentală din 1988 şi stabilirea în Sfântu-Gheorghe), Ligia Dalila Ghinea este o personalitate a reşedinţei covăsnene de pe malul Oltului, alături de alte distinse profesoare (Luminiţa Cornea, Maria Stoica, Maria Barabas etc.). „Casa mea este aici. Aici am trăit cei mai frumoşi ani, am avut cele mai mari împliniri” - îşi mărturiseşte legătura sufletească cu acest statornic cămin al său şi al familiei sale.
Profesor cu vocaţie pedagogică, dăruit dascăl de limba şi literatura română de aproape trei decenii (din 1995 la prestigiosul Colegiu Naţional „Mihai Viteazul”), Ligia Ghinea este un ferment al vieţii cultural-ştiinţifice din judeţele Covasna şi Harghita, o luptătoare privind turnurile de apărare identitară, implicată activ în viaţa societăţii civile româneşti, colaborator de nădejde al dr. Ioan Lăcătuşu, cel care a creat şi întreţine acest focar cultural şi de spiritualitate românească în zonă. Profesor metodist şi, o perioadă, inspector şcolar general adjunct (2009-2010) la ISJ Covasna, preşedinte al Asociaţiei Pedagogilor Români din judeţul Covasna (2003-2013), ea se află mereu în centrul evenimentelor, fiind amfitrioana, moderatoarea, referenta multora dintre evenimentele culturale, artistice, civice din inima Ţării. Ocupând, de-a lungul timpului, diferite funcţii - secretar general al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, director cultural al Centrului European de Studii Harghita-Covasna, membru al altor societăţi civice şi culturale din Sfântu-Gheorghe (Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, membru în Corul Catedralei „Sfântul Gheorghe”) -, ea este mereu prezentă şi gata să-şi asume cu pasiune şi competenţă responsabilităţi ce vizează istoria şi prezentul comunităţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita. Activistă pe tărâm social şi civic, îşi educă elevii şi militează, în condiţii adesea de-a dreptul ostile, pentru respectarea valorilor naţionale, moştenirii culturale, adevărului, istoriei şi vatrei strămoşeşti. „De la Păunescu am învăţat „Treceţi batalioane românii Carpaţii” (celebrul colind al Ardealului) şi de la învăţătorul din Covasna, bădia Ion Hagiu, celebra baladă „Cu căciulile pe frunte / Stăm de veacuri ca un munte / în Curbura Arcului Carpaţi…” - menţionează ea modelele sub care şi-a format conştiinţa datoriei faţă de meleagurile spre care destinul a condus-o poate nu întâmplător, oferindu-i şansa afirmării. Se apără de etichetele puse („na¬ţio¬nalistă”), afirmând că îşi păstrează reperele şi modelele şi merge înainte pe linia adevărului.
Susţine creaţia şi creativitatea elevilor săi prin fondarea de publicaţii (Revista de literatură „The Albatros”, 2010, editată împreună cu prof. Adriana Barabas), coordonarea unor antologii de versuri ale elevilor Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe („Poeme de suflet / Poems of my soul”, 2010), ale membrilor Clubului „The Albatros” (antologia „Frunze, gânduri”, stihuri, 2009, în colaborare cu prof. Maria Stoica), culegeri de exerciţii de limba şi literatura română (pentru examenul de Capacitate, testarea naţională), antrenarea acestora la diferite evenimente extracurriculare de răsunet ş.a., Clubul şi revista „Albatros” reprezentând, cum aprecia profesorul şi scriitorul braşovean Ion Popescu Topolog, „fila de suflet a profesoarei Ligia Ghinea”.
Colaborator, lector-corector şi coordonator al mai multor volume apărute la diverse edituri („Eurocarpatica” Sfântu-Gheorghe, „Nico” Târgu-Mureş, „Magic Print” Oneşti, „Grai Românesc” Miercurea-Ciuc, „Angvstia” Sfântu-Gheorghe, „Arcuş”), ea şi-a încercat talentul, cu succes, în critica literară, prezentând autori şi cărţi în cadrul Cenaclului „Buna Vestire” din Miercurea-Ciuc, condus de poetul Ionel Simota (cenaclu al cărui membru este), la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” Sfântu-Gheorghe, la Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni Sfântu-Gheorghe, Colegiului Naţional „Octavian Goga” Miercurea-Ciuc, Centrul Cultural „Patriarh Miron Cristea” Miercurea-Ciuc, Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” din Covasna, Biblioteca Judeţeană Braşov ş.a.. „În Covasna şi Harghita limba română e pe cale de dispariţie”; „Slă¬birea autorităţii Statului Român s-a pro¬dus aici cu concursul politi-cienilor de la Bucureşti care (…) au cedat in¬te¬rese uriaşe în zonă, mai exact, interese ale co¬munităţii româneşti, punând în¬săşi existenţa ei în pericol” - afirmă Ligia Ghinea, exprimându-şi îngrijorarea faţă de deteriorarea relaţiilor dintre tinerii cetăţeni români de etnie magiară şi românii din zonă, cauzată în principal de despărţirea învăţământului.
Colaborează la diferite publicaţii din zonă: „Buletinul Ligii Cultural Creştine «Andrei Şaguna»”, revista trimestrială şi almanahul „Grai Românesc”, revista târg-mureşeană „Vatra Veche”, revista „Angustia” din Sfântu-Gheorghe, „Caietele de la Araci”, cotidianul mureşean „Cuvântul liber”, bilunarul regional de atitudine şi cultură „Condeiul ardelean” ş.a..
Publică în volume colective: „Romulus Cioflec. Un ardelean pe drumurile lumii”, 2008 (ediţie îngrijită de Luminiţa Cornea), „Ideea de Eminescu”, volum colectiv de studii şi eseuri, 2000; colecţia „Profesioniştii noştri” (realizată de dr. Ioan Lăcătuşu) - în volumele „Ioan Lăcătuşu”, „Ilie Şandru”, „Ioan Weidner Ciurea”, „Mihai Trifoi”, „Valentin Marica”, „Vilică Munteanu” ş.a..
Este coautore la volume de versuri Florilegiu - antologie (2013, în colaborare cu poetul Ionel Simota), alcătuieşte prefeţe, postfeţe, cronici literare, prezentări ale unor cărţi şi autori din judeţele Covasna, Harghia, Mureş şi Braşov (ex.: „Cântare pământului”, Opere vol. 1-2, de Ionel Simota, ediţii şi prefeţe de Ligia Ghinea).
Abordează, aşa cum afirmă, mai multe genuri, dar s-a oprit la eseuri, face pertinentă analiză literară, comentariu literar bazat pe analiza atentă a textului şi fină observaţie critică, realizează portrete culturale sensibile şi pline de substanţă, critică de întâmpinare, cronică de carte, eseuri despre creaţiile şi activitatea literară a unor autori din judeţele amintite, abordate din perspectiva omului de carte, cu bogate, temeinice, proaspete lecturi şi acut simţ de observaţie, echilibru în aprecierile axiologice, emise cu respect pentru opera şi creatorul despre care vorbeşte ş.a..
Volumele personale Solilocvii - eseuri şi studii, 2012; Pseudojurnal - eseuri, 2014; Poetică şi poietică (studiu literar), 2015; Aniversare, 2016, conturează profilul de cercetător şi inspirat condeier al profesoarei Ligia Ghinea, mânuitor talentat al cuvântului, atent la fiecare expresie, fiecare frază, utilizate cu economie şi discreţie, naturaleţe. Solilocvii - „un mănunchi de idei frumoase”, cum afirmă Ionel Simota, „rod al lecturilor” autoarei, în opinia jurnalistului şi poetului Valentin Marica, reprezintă şi debutul în volum de autor al scriitoarei covăsnene. În cel din urmă volum, Aniversare, se opreşte la câteva chestiuni de teorie şi hermeneurică literară (Despre poezie), curente literare (Postmodernismul), teme diverse (Miscellanea), eseuri despre regretatul scriitor braşovean Daniel Drăgan, despre simbolul generaţiei optzeciste Mircea Cărtărescu, sensibilul şi luminosul poet Ionel Simota, poeta brăileano-covăsneană Anthonia Amatti ş.a.. Aprecierile despre excelentul poem Exod, de Daniel Drăgan, sunt admirative, căci într-adevăr, avem de a face cu un poem sfâşietor prin mesajul şi frumuseţea expresiei lirice („În zori a trosnit un meridian / S-au scuturat Munţii Gurghiului”), din păcate puţin cunoscut, poetul fiind (cât a trăit) prin excelenţă o persoană de o mare discreţie şi rafinament intelectual („este inspirat din drama transilvănenilor de la începutul veacului trecut, din anii Primului Război Mondial, când au fost nevoiţi să-şi părăsească, din cauza condiţiilor istorice, casele şi să ia drumul pribegiei. Desigur, îmbinând planul real cu cel imaginar şi cu viziunea literară a autorului”).
Observaţii pertinente, aprecieri de bun-simţ despre poezie, motive literare (Androginul - mit şi leitmotiv), despre poeţi, prozatori contemporani şi scriitura lor - Mircea Cărtărescu („surprinde prin insolit şi originalitate”), Ionel Simota („un topos al iubirii, al luminii, al purităţii, al limbii suave, este un spaţiu edenic în care ne putem retrage, uitând de urâtul existenţial şi de mercantilismul timpurilor care nu mai au răbdare cu omul”), Daniel Drăgan, despre fascinantul roman „Biedermeier & Mehmed” („Realismul şi fantasticul sunt cele două axe fundamentale şi constante ale prozei lui Daniel Drăgan”) ş.a. Comentariile, analizele pe text, interpretările sunt făcute, cu onestitate, cu dragoste şi respect pentru textul abordat, ele având calitatea de a atrage spre cartea în discuţie, prin oralitatea şi nonşalanţa, formula clară, fără echivocuri, simplitatea şi concizia expresiei, precizia aprecierilor axiologice, provenite din foarte buna cântărire a cuvintelor, formaţia filologică, experienţa didactică, temeinicia lecturilor, bunul-simţ şi buna intenţie. Se poate spune că, intuitiv, Ligia Ghinea urmează îndeaproape „sfaturile” din decalogul criticului literar formulat de Nicolae Manolesu („Între atâtea rosturi pe care le putem concepe pentru critica literară, cel mai important rămâne acela de a trezi cititorul din noi. Lui Călinescu îi plăcea un vers al unui romantic german care se referea la poet: dacă nimereşti cuvântul magic, lumea începe să cânte. Dacă nimereşti cuvântul magic, literatura începe să cânte. Şi cititorul să-i audă cântecul”).
Zonă cu un anumit specific, spaţiu de contact dintre două comunităţi, ţinutul Covasnei şi Harghitei are nevoie de asemenea demersuri critice, iniţiative culturale, civice, ca cele ale profesoarei Ligia Ghinea, pentru a pune în valoare creaţia literară, faptele de cultură ale minunaţilor condeieri, cărturari, scriitori, jurnalişti români patrioţi din acest areal, neglijaţi sau nebăgaţi în seamă de criticii din Ţară, respectaţi şi promovaţi în comunitate pentru problematica complexă, speranţele şi durerile cărora se dăruiesc, în condiţiile unui „dezechilibrului simbolic, sub care se dezvoltă toate cele celelalte dezechilibre din plan administrativ, economic, şcolar, cultural, demografic” din regiune, în care „singurele formule instituţionale care mai protejează viaţa comunitară românească sunt Biserica şi Şcoala”.

Categorie: