Profesorul Nicolae Cristea, la 75 de ani

Profesorul Nicolae Cristea, fiu al satului, s-a născut la 6 decembrie 1941, de sărbătoarea Sfântului Nicolae, în Ţebea, judeţul Hunedoara. A copilărit în sat, împreună cu părinţii, Valeria şi Teodor Cristea, şi bunicii Iustina şi Nicolae Trifan. Primele taine ale învăţăturii le-a primit la Şcoala Primară din sat (1948-1952), şcoală cu tradiţie istorică, fiind una din cele cinci şcoli româneşti construite după Revoluţia de la 1848. A continuat învăţătura la Şcoala Elementară din Baia de Criş (1952-1955), tot clădire veche, fostă jandarmerie austro-ungară. A urmat, apoi, liceul la Brad (1955-1959), care atunci se numea Şcoala Medie „Avram Iancu” şi şi-a definitivat studiile la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geologie-Geografie (1959-1964).
Ca profesor de geografie a activat în judeţul Hunedoara la Liceul din Certeju de Sus (1964-1966), Şcoala Generală Vaţa de Jos (1966-1977 şi 1999-2004), precum şi la Şcoala Generală Baia de Criş (1977-2004), comună în care a avut domiciliul stabil din 1966. În 1971, s-a căsătorit cu Mărioara Lazăr, profesoară de ştiinţe naturale şi agricole, originară din satul Tătărăşti de Criş. În 1974, s-a născut fiica lor, Daciana, întregind o frumoasă şi onorabilă familie de dascăli. După pensionare, a fost ghid-custode la Casa-Muzeu „Avram Iancu” din Baia de Criş timp de 5 ani, până în 2008, când s-a mutat la Arad, alături de fiica sa, Daciana, unde se află şi în prezent.
În cei 40 de ani de activitate didactică, a instruit şi educat generaţii de elevi însumând peste 4.000 de elevi din trei comune ale judeţului Hunedoara. Învăţarea geografiei a prestat-o în cabinete de specialitate din şcolile respective, îmbogăţindu-le mereu cu dotări şi materiale noi, sprijinind şi realizarea de cabinete noi, ca de exemplu istorie, biologie, română. A fost solicitat în comisii ale examenului de capacitate şi bacalaureat (în municipiul Brad, judeţul Hunedoara).
În sprijinul elevilor a desfăşurat lecţii atrăgătoare, geografia fiind un obiect de cultură generală aparte, iar sub deviza proprie „nu merg la clasă cu mâna goală”, a folosit permanent un material didactic bogat şi variat, constând în hărţi, planşe, mape, colecţii, bibliografie, audio-vizual etc.. A efectuat demonstraţii şi lecţii practice pe terenul geografic al şcolilor, îndeosebi la staţia meteo şcolară de la Baia de Criş (realizată prin mijloace proprii) sau aplicaţie la Criş, Dealul Mogoş, Dealul Mare, Meteo Ţebea, Valea Căraciului, Podul Grohot ş.a..
Toate acestea le-a realizat printr-o perfecţionare continuă, constând în luarea gradelor didactice la timp: definitivat (1967), gradul doi (1974), gradul întâi (1980). Fiind apreciat în colectivul didactic al şcolilor, a fost ales ca şef de catedră al ştiinţelor reale şi responsabil al comisiei diriginţilor, apoi director la Baia de Criş. Deşi a avut numai un mandat, realizările au fost remarcabile: a crescut promovabilitatea elevilor, treapta I liceu a obţinut profilul silvic (adecvat comunei), s-a amenajat prima sală de sport, s-a îmbunătăţit activitatea grădiniţei de copii în două săli (de studiu şi de joacă), iar în colaborare cu soţia, Maria, profesor de biologie, a dezvoltat micro-ferma agricolă, a realizat livada de meri şi adiacent, pruni şi duzi, rondurile de flori şi arbuşti ornamentali - întreţinute până la pensionarea din 2004, fiind şi membru în consiliul de administraţie al şcolii.
A ridicat prestigiul şcolii participând anual la sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice ale cadrelor didactice cu teme şi cercetări interesante, cei mai fructuoşi ani fiind 1982-1985, în municipiul Deva. A fost membru al Societăţii de Geografie, filiala judeţului Hunedoara, aducându-şi contribuţia prin cercetările proprii publicate în revistele Terra (Bucureşti) şi Geis (Deva). A participat la simpozioanele naţionale „Geografia în şcoală” de la Craiova (1973), Simeria (2000), Deva (1983, 1993, 2003), precum şi la cele organizate de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în anii 2007 şi 2008.
Pentru acestea, profesorul Nicolae Cristea a primit Diploma de Merit (2000) şi Diploma Omagială (2003), ambele ale Societăţii de Geografie Deva. Profesorul Nicolae Cristea a fost distins chiar în prima parte a carierei sale cu Medalia „Meritul Cultural” (1974). Ca apreciere finală a muncii depuse de-a lungul anilor, în 2005, i s-a acordat Diploma de Excelenţă în învăţământ.
Pe lângă activitatea de instrucţie, profesorul Nicolae Cristea a desfăşurat şi o activitate educativă, ocupând şi diverse funcţii pe plan local, judeţean şi naţional în cadrul organizaţiilor de elevi-pionieri, fiind distins de cinci ori cu Diploma de Onoare pe plan naţional. S-au bucurat de succes iniţiativele sale personale ca: „Întâlnire la hotarul judeţului”, „Prieteni de pe Criş” (din 1972), „Zarand 1848”, tabere şcolare anuale, excursii tematice, simpozioane ş.a..
Ca fiu al satului, s-a implicat activ şi în activitatea obştească, obicei din moşi-strămoşi: responsabil al Staţiei de radioficare Baia de Criş, a iniţiat şi coordonat amenajarea şi întreţinerea parcurilor din staţiunea Vaţa şi Baia de Criş, realizarea unei cruci monument la Izvor (1993), amenajarea unor puncte muzeale la Căminul Cultural. A participat la organizarea Casei-Muzeu „Avram Iancu” din comuna Baia de Criş, unde a contribuit cu donaţii proprii istorice şi artizanale; aici a fost şi primul custode, timp de 5 ani, fiind şi ghid suplinitor la Pantheonul Naţional Ţebea.
Ca muzeograf a susţinut desfăşurarea unor simpozioane dedicate lui Avram Iancu în zilele premergătoare Serbărilor Naţionale (cu mare efect educativ-emoţional), iar în 2006 a iniţiat un memoriu propus şi aprobat de Consiliul Local, prin constituirea „Complexului monumental şi arhitectural Avram Iancu”, cuprinzând obiectivele istorice din centrul Băii de Criş, şi tot cu această ocazie, la propunerea sa, s-a instituit Ziua comunei, cu activităţi specifice an de an.
Pentru acestea şi altele, profesorului Cristea Nicolae i s-au atribuit: Diploma de Onoare a Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu” Cluj-Napoca (2007), Diploma de Excelenţă a Companiei Judeţene de Turism (2010), Diploma de Excelenţă a Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea” (2011), precum şi alte diplome sau insigne jubiliare.
Remarcabilă este şi activitatea publicistică a profesorului ţebean: la concursul corespondenţilor voluntari din judeţ, a obţinut locul III în 1978; a editat revista şcolară „Plaiuri zărăndene”, care a primit menţiune la concursul republican din 1985. După stabilira domiciului la Arad a publicat peste 200 de articole şi note informative grupate în seriale (Locuri şi monumente, Pagini din istoria Zarandului, Să ne amintim trecutul, File de monografie, Aniversări istorice, Personalităţi) în periodicele judeţene şi naţionale: „Cuvântul liber”, „Hunedoreanul”, „Servus Hunedoara”, „Vox Libri”, „Aradul”, „Glasul Aradului”, „Condeiul ardelean”, „Ţara Iancului”, „Iancule Mare” şi ziarul local „Zarandul” din municipiul Brad.
A scris 10 cărţi în colecţii tematice: Locuri, fapte, monumente (4), Micromonografii locale (3), Să laşi ceva în urma ta (3) şi 10 pliante (5 color) - valoroase îndreptare istorico-turistice, făcând o inventariere, clasificare şi descriere a tuturor monumentelor şi obiectivelor istorice din Ţebea şi Baia de Criş.
Personalitatea sa a fost înscrisă în cărţi de către autorii lor: I. Lazăr, G. Haşa, D. Rus, D. Petresc, A. Pârva, I.P. Mărginean, R. Urs, D. Leucean, L. Mut, M. Lupulescu, A. şi M. Vuzdugan, S. Selagea. A dat interviuri la Radio Timişoara şi Bucureşti, TVR Cluj, West TV Regional Arad, a fost inclus în CD-uri şi DVD-uri cu tematică locală. A participat activ la acţiuni cultural-patriotice ca membru al Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea” din Deva şi al Uniunii „Vatra Românească” Arad.
La Mulţi Ani cu sănătate şi bucurii, domnule profesor!

Categorie: