Revista Presei Maghiare Nr. 12 / 15-30.06.2017, Nr. 13 / 01-15.07.2017, Nr. 14 / 15-31.07.2017

Centrul European de Studii Covasna - Harghita

Conform preşedintelui PCM Trei Scaune, Kulcsar Terza Jozsef, o eventuală intrare la guvernare trebuie să aibă preţul ei. Declaraţia a fost făcută în contextul în care liderul PSD Liviu Dragnea a adus din nou în discuţie problema invitării UDMR la guvernare. Răspunzând solicitării noastre, deputatul Kulcsar Terza Jozsef, care îşi desfăşoară activitatea în fracţiunea UDMR din camera deputaţilor, a subliniat că o eventuală intrare la guvernare trebuie să aibă preţul ei, deoarece sunt lucruri peste care nu se poate trece. A notat că în 2018 va fi sărbătorit în România centenarul marii uniri, însă promisiunile formulate la 1918 nu sunt respectate nici în ziua de azi, ba mai mult, politicienii români nu vor nici măcar să discute pe această temă. Acesta ar putea fi un punct de pornire în negocieri - a precizat Kulcsar Terza, care a mai menţionat că nu ştie deocamdată să se fi purtat discuţii cu privire la asumarea de către UDMR a unui rol la guvernare.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 109, 13.06.2017; Titlu: Intrarea la guvernare are un preţ / Ce se întâmplă cu promisiunile?, Semnează: Kiss Edit

Propunând încetarea procedurii penale, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Secuiesc a închis ancheta demarată împotriva consilierilor locali în cazul conferirii numelui lui Wass Albert unei străzi din oraş - a anunţat ieri, primarul Bokor Tibor. După cum a precizat edilul, adresa datată pe 7 iunie, semnată de procurorul de caz Simona Codruţa Chindea, i-a fost înmânată zilele acestea. Potrivit primarului, procurorul a invocat, în linii mari, aceleaşi argumente pe care le-a prezentat şi el la vremea respectivă, când a explicat că este vorba de un proces bazat pe născociri, demarat în scopul intimidării, având în vedere că hotărârea de consiliu vizând numele de stradă Wass Albert, atacată de prefect, nu fusese de fapt aplicată niciodată. Tocmai din acest motiv a decis şi instanţa să renunţe la ancheta penală. Bokor Tibor speră că prefectul se va potoli şi nu va face recurs, nu va genera alte tensiuni artificiale între comunitatea maghiară şi cea românească.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.122, 15.06.2017; Titlu: Denumirea de stradă Wass Albert de la Târgu-Secuiesc / Instanţa a închis cazul, Semnează: Iochom Istvan

Nu depunem contestaţie doar de dragul de a o face - a precizat prefectul Sebastian Cucu referindu-se la faptul că procuratura a pus punct cercetărilor demarate în cazul denumirii de stradă Wass Albert din Târgu-Secuiesc. Răspunzând solicitării noastre, prefectul de Covasna ne-a declarat că însă nu există o decizie cu privire la modul în care va acţiona prefectura în caz. A subliniat însă că până vineri, 16 iunie, nu primise nici o înştiinţare oficială în caz. Vom depune contestaţie doar în cazul în care vor exista argumente solide să procedăm ca atare - a afirmat prefectul Sebastian Cucu.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 113, 19.06.2017; Titlu: Wass Albert nu s-a încheiat încă / Prefectul aşteaptă, Semnează: Kiss Edit

Prefectul de Covasna nu a avut suficiente date la dispoziţie şi din acest motiv nu a semnat proiectul de hotărâre de guvern care ar face posibilă trecerea în proprietatea oraşului Sfântu-Gheorghe a bazei sportive administrate de Clubul Sportiv Municipal. Răspunzând solicitării noastre, Sebastian Cucu ne-a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că a cerut opinia ministerului tineretului şi sportului cu privire la oportunitatea schimbului de proprietate, însă nu a primit încă un răspuns, iar acesta este motivul pentru care nu şi-a pus semnătura pe proiectul de hotărâre de guvern iniţiat de către autoguvernarea locală. Prefectul a subliniat că opinia sa personală nu contează, iar în lipsa unui răspuns, prefectura nu şi-a format încă un punct de vedere. Acest lucru nu înseamnă că nu consideră importantă dezvoltarea infrastructurii sportive - a subliniat prefectul. La auzul acestei explicaţii, l-am întrebat, nedumeriţi, de ce este nevoie de poziţia ministerului sportului, care oricum este cel care va decide în final în cazul de faţă, însă nu ne-a dat un răspuns satisfăcător. Autoguvernarea Sfântu-Gheorghe încearcă de 8 ani să treacă din nou în proprietatea oraşului Sala de Sport Szabo Kati şi baza care include hotelul sportiv şi terenul de fotbal şi de atletism, iar primarul Antal Arpad a avut chiar şi o propunere de compromis: pentru început, măcar terenul de fotbal să intre în proprietatea oraşului, pentru a se putea investi în el.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 114, 20.06.2017; Titlu: Nu are un punct de vedere conturat / Însărcinatul guvernului trage de timp, Semnează: Kiss Edit

România este în pericol, interesele naţionale române, ordinea constituţională au fost trădate, Transilvania a fost vândută - de aceste strigăte de durere răsună, de o zi şi jumătate, ţara şi parlamentul, acestea sunt trâmbiţate de posturi de televiziune, publicaţii, indiferent de tabăra politică pe care o susţine fiecare. Pericolul maghiar a luat proporţii serioase, ca atare, criza guvernamentală abia mai constituie o temă de discuţii. De ce se întâmplă toate acestea? Deoarece UDMR a stabilit drept condiţii pentru câştigarea susţinerii sale adoptarea anumitor norme juridice care figurează în programul, inclusiv printre promisiunile uniunii. Nu a cerut autonomie teritorială pentru Ţinutul Secuiesc, şi-a dorit doar extinderea drepturilor lingvistice, ca arborarea drapelului secuiesc să nu reprezinte un delict, iar 15 martie să devină o zi de sărbătoare oficială pentru maghiari. Lucruri care se conformează cu angajamentele internaţionale asumate de România, şi care sunt de fapt absolut fireşti în orice ţară normală. Ura izbucnise într-o formă atât de diversă, cu atâta furie elementară, încât ar fi devenit invidios chiar şi naţionalist-comunistul Ceauşescu. Panglici tricolore apăruseră în parlament, cântece patriotice fuseseră intonate în sala de şedinţe, iar alţii dăduseră dovadă, pe reţelele de socializare, de sentimentul lor profund de dragoste faţă de ţară, ca să vadă ţara şi lumea întreagă că ei nu aparţin de cercul trădătorilor. Fuseseră răspândite din ce în ce mai multe minciuni despre cei sute de mii de români executaţi pe vremea revoluţiei din 1848, despre faptul că, în cazul în care va trece propunerea UDMR, cunoaşterea limbii maghiare va deveni obligatorie şi la Bucureşti. Nu s-a găsit nicio voce raţională care să explice care este de fapt esenţa normelor juridice incriminate. Nimeni nu a îndrăznit să rişte să poarte stigmatul de mercenar al maghiarilor. UDMR a încercat să îndeplinească ceea ce şi-a asumat: să extindă într-o oarecare măsură, prin mijloace parlamentare, drepturile - destul de ştirbite - ale maghiarimii din Transilvania. Pe lângă cele două norme juridice amintite, a fost scoasă şi legea privind minorităţile. Toate sunt nişte dispoziţii care nu privează pe nimeni de nimic, însă datorită lor ţara asta ar fi putut deveni mai viabilă şi pentru maghiari. Pentru români însă este inacceptabil chiar şi acest lucru. Suntem aici, în România din 2017, unde situaţia minorităţilor a fost soluţionată în mod atât de exemplar. Poate fi generat, doar în câteva ore, un antimaghiarism care evocă sumbra epocă medievală, şi care împinge UDMR-ul din poziţia câştigătoare în cea a pierzătorului absolut, transformă comunitatea noastră în duşmanul public numărul unu. Este clar deja că, în viitorul apropiat, nu va exista nicio şansă pentru adoptarea proiectelor aflate acum pe ordinea de zi, politica paşilor mici a ajuns în impas. Şi unde sunt încă obiectivele cu adevărat importante, indispensabile în privinţa dăinuirii noastre? Ar fi timpul să se reflecteze puţin asupra problemei: merită urmărită calea respectivă sau ar trebui experimentată în sfârşit aplicarea unei politici mai radicale, bazată pe proteste, nesupunere civică? Oricum nu prea vom mai avea ce să pierdem.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.127, 21.06.2017; Titlu: Triumful forţelor sumbre, Semnează: Farkas Reka

Conform sentinţei definitive pronunţate de Curtea de Apel Târgu-Mureş, drapelul secuiesc şi simbolul propriu al oraşului trebuie îndepărtate de pe faţada primăriei din Gheorgheni - a comunicat ieri, cotidianul Kronika. Procesul a fost intentat de Dan Tanasă, bloggerul devenit faimos pentru denunţurile sale antimaghiare, respectiv de Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa, formaţiunea condusă de acesta. Nagy Zoltan, primarul din Gheorgheni, a calificat drept regretabil faptul că se derulează o adevărată vânătoare împotriva simbolurilor secuieşti. Prin faptul că drapelul secuiesc este înlăturat de pe frontispiciul sediului primăriei, nu se schimbă în esenţă nimic. Ţinutul Secuiesc continuă să existe, iar Gheorgheni va rămâne un oraş locuit în procent de 85% de secui, maghiari - a formulat edilul. Acesta consideră că singura consecinţă a înlăturării drapelelor ar putea fi generarea de tensiuni între comunitatea maghiară şi cea românească, ceea ce - în opinia edilului - nu a fost până acum o caracteristică a oraşului din judeţul Harghita, oamenii au convieţuit paşnic. Nagy Zoltan a precizat: drapelele vor rămâne deocamdată la locul lor, nu le-a fost încă înmânată nici măcar motivarea oficială a sentinţei.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.130, 24.06.2017; Titlu: Cazul drapelului / Tanasă a avut câştig de cauză şi la Gheorgheni, Semnează: Nagy D. Istvan

În ultimele zile, atmosfera antimaghiară şi discursurile xenofobe au căpătat în România dimensiuni îngrijorătoare. În toiul unei crize politice naţionale, elita politică română apelează din nou, cu aportul semnificativ al presei, la cartea maghiară şi întoarce opinia publică împotriva comunităţii maghiare din România. În loc să se concentreze pe criza din interiorul celui mai mare partid parlamentar, PSD, şi pe potenţialele consecinţe ale acesteia, presa a distras foarte rapid atenţia opiniei publice de la acest lucru prin răspândirea unor minciuni şi atacarea comunităţii maghiare prin îndemnări xenofobe. În mesajul său de pe Facebook, presărat cu minciuni şi exagerări, Băsescu afirma că ziua de 15 martie este jignitoare pentru români.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 118, 26.06.2017; Titlu: Xenofobie şi isterie, Semnează: Serviciul de Asistenţă Juridică Miko Imre

Pericolul reformei administrative antimaghiare nu a fost înlăturat - este titlul comunicatului emis de biroul de presă al Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), care prezintă sentinţa judecătorească definitivă în procesul intentat de Izsak Balazs, liderul CNS, din cauza caracterului discriminatoriu al declaraţiilor făcute pe marginea planurilor de regionalizare. Se aminteşte că procesul a fost intentat împotriva Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, premierului de pe vremea respectivă, Victor Ponta, respectiv împotriva lui Crin Antonescu şi a lui Liviu Dragnea, învinuindu-i de afirmaţii, referitoare la reorganizarea administrativă a României, care îi discriminează în mod negativ pe maghiari. Mai exact, respectivii conducători ai ţării au promis că după reforma administrativă, nu va exista în România o regiune populată de majoritari maghiari. Având în vedere că, pe teritoriul României există mai multe regiuni cu tradiţii istorice şi culturale, în care maghiarii formează majoritatea, afirmaţia respectivă a reprezentanţilor de rang înalt ai puterii de stat a prevestit discriminarea negativă a comunităţii maghiare - se precizează în comunicat. Tocmai pentru acest motiv, preşedintele CNS (Reclamantul - n.r.) a sesizat CNCD, care însă a încercat să ascundă în spatele libertăţii cuvântului manifestarea discriminatorie a autorităţilor puterii de stat. Reclamantul a contestat la Curtea de Apel Bucureşti hotărârea adoptată de CNCD în data de 2 octombrie 2013. Cu ocazia dezbaterii din 2 octombrie 2014, instanţa a respins acţiunea intentată, iar în luna mai a.c. - prin sentinţă definitivă - şi recursul. Atât consiliul pentru combaterea discriminării, cât şi instanţa au trecut cu vederea faptul că drepturile fundamentale ale omului, cum este şi libertatea cuvântului, li se cuvin persoanelor şi nu autorităţilor puterii de stat. Instanţa a respins şi solicitarea reclamantului ca acest caz să fie transferat spre deliberare către Curtea Europeană de Justiţie. Dreptul comunitar oferă posibilitate pentru acest lucru, dacă instanţa dintr-o ţară-membră dezbate un caz care necesită o interpretare juridică europeană. CNS a atras atenţia CNCD şi Curţii de Apel Bucureşti asupra faptului că reprezentanţii în funcţii de conducere ai puterii de stat din România au promis nu numai discriminarea negativă a comunităţii maghiare, influenţând instituţiile reorganizării administrative, ci prin această atitudine au lezat grav şi angajamentele asumate de România la nivel internaţional. Răspunsurile transmise de reclamaţi, respectiv sentinţa definitivă - a cărei motivare nu fusese înmânată deocamdată - semnalează clar că România nu a renunţat la o formă a reorganizării administrative care urmăreşte o politică de asimilare şi care este una în mod deschis antimaghiară - este concluzia. În comunicatul emis de biroul de presă al CNS se evidenţiază: hotărârea judecătorească este un avertisment pentru fiecare dintre noi că, folosindu-ne de toate mijloacele care ne stau la dispoziţie, trebuie să ne pregătim de o astfel de situaţie.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.131, 26.06.2017; Titlu: Pericolul regionalizării nu a fost înlăturat

Marţi (27.06) a avut loc o înfăţişare extraordinară în procesul PPMT vs. primăria Sfântu-Gheorghe, care are ca miză comasarea Grupului Şcolar Kos Karoly cu Liceul Puskas Tivadar. Instanţa din Sfântu-Gheorghe se va pronunţa vineri (30.06) în cazul suspendării hotărârii de consiliu în cauză. Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a atacat, în 30 martie, în contencios administrativ, hotărârile consiliului local privind desfiinţarea Grupului Şcolar Kos Karoly şi comasarea acestuia cu Liceul Puskas Tivadar. Pentru ca procesul să nu devină ireversibil, formaţiunea insistă ca instanţa să pronunţe încă în cursul acestui an şcolar suspendarea hotărârii în cauză a consiliului din Sfântu-Gheorghe. Prima înfăţişare în caz a avut loc vinerea trecută (16 iunie), ocazie cu care s-a stabilit disjungerea cauzei suspendării de cea a legitimităţii hotărârii de consiliu, fiind stabilită astfel o înfăţişare extraordinară pentru ziua de 27 iunie. Marţi au apărut la tribunalul din Sfântu-Gheorghe peste 100 de persoane, printre care conducători, profesori ai Grupului Şcolar Kos Karoly, elevi şi părinţi ai acestora. Preşedintele scăunal Kolcza Istvan, prezent în calitate de reprezentant din partea PPMT, a declarat: - Judecătorul l-a audiat, în calitate de martor, pe preşedintele comitetului de părinţi al şcolii Kos Karoly, care a arătat de ce consideră imperios necesar ca şcoala să funcţioneze în continuare ca instituţie independentă. Kolcza Istvan a adăugat că instanţa urmează să se pronunţe vineri (30 iunie), când va stabili dacă va suspenda sau nu hotărârea. Judecarea pe fond a cazului va avea loc în 5 septembrie. Balint Jozsef a afirmat că sentinţa care va fi pronunţată vineri este extrem de importantă pentru deznodământul cazului. - Dacă hotărârea de consiliu va fi suspendată, va fi restabilită situaţia de dinainte de 18 ianuarie, adică Grupul Scolar Kos Karoly va funcţiona ca instituţie independentă. Dacă însă hotărârea de consiliu nu va fi suspendată, noul an şcolar va debuta comasat, iar acest lucru va fi foarte greu de remediat, chiar dacă ulterior am câştiga procesul - a declarat preşedintele filialei judeţene a PPMT. Balint a mai declarat că deşi legea nu prevede această obligativitate, au strâns şi semnături de susţinere. S-au strâns 1.500 de semnături, care însă nu au fost anexate la dosar.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 121, 29.06.2017; Titlu: A avut loc o înfăţişare extraordinară, Semnează: Erdely Andras

În ultimii 25 de ani, conducătorii comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita au urmat o anumită strategie pentru păstrarea istoriei, culturii, identităţii naţionale şi religiei ortodoxe, însă ar fi nevoie de mai mult sprijin din partea statului român - a declarat Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea Ligii Cultural-Creştine Andrei Şaguna. După 25 de ani, ne confruntăm cu scăderea populaţiei de naţionalitate română, lipsa profesorilor români, probleme în învăţământ, însă cea mai mare problemă este lipsa egalităţii de şanse în ceea ce priveşte finanţarea proiectelor culturale. Suntem discriminaţi şi este o diferenţă uriaşă între ceea ce face statul ungar pentru aceste judeţe şi ceea ce face, sau mai bine zis nu face statul român pentru aceste zone - a declarat Ioan Lăcătuşu, adăugând: Nu pot fi discriminaţi la nesfârşit aproximativ 100.000 de români care trăiesc în mijlocul României, deoarece acest lucru ar putea avea urmări pe termen lung.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.142, 08.07.2017; Titlu: Românii care trăiesc în minoritate solicită ajutor

Pe măsură ce învăţământul maghiar s-a extins în satele ceangăieşti din Moldova, tot mai mulţi tineri din Ţinutul Secuiesc şi din zonă au lucrat la acest program, în prezent ei reprezentând două treimi din cei 45 de profesori. Pentru învăţământul after school încă mai există persoane interesate din Ungaria - a informat Marton Attila, coordonatorul programului de studiu al ceangăilor maghiari din Moldova. Pentru următorul an de învăţământ, Uniunea Pedagogilor Maghiari din România (UPMR) scoate la concurs opt locuri rămase libere. Anul acesta vor absolvi primii bursieri ai liceului pedagogic, care au contract pe şase ani cu Uniunea Pedagogilor Maghiari din România (UPMR). Timp de trei ani, tineri din Moldova au primit sprijin pentru a obţine o diplomă în cadrul secţiei din Odorheiu-Secuiesc a Universităţii de Ştiinţe „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Aceştia vor trebui, pentru alţi trei ani, să predea în învăţământul cu predare în limba maghiară. În prezent, programul de învăţământ în limba maghiară funcţionează în 29 de sate ceangăieşti din Moldova, prin Uniunea Pedagogilor Maghiari din România (UPMR), cu sprijin oferit de statul ungar. La acest program participă aproximativ 2.000 de elevi.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.142, 08.07.2017; Titlu: Pedagogii sunt aşteptaţi pe Pământul Ceangăiesc, Semnează: Fekete Reka

Semnele arată că prefectul Sebastian Cucu este foarte supărat pe sportul din Sfântu-Gheorghe, dat fiind faptul că, în ultima perioadă, a întreprins mai multe măsuri prin care urmăreşte incapacitarea fotbalului şi a baschetului - a constatat primarul Antal Arpad. Potrivit edilului, prefectul face tot posibilul să împiedice ajungerea în proprietatea oraşului a terenului de fotbal, cel puţin, dacă nu a întreg complexului sportiv - aparţinător clubului sportiv municipal. Prefectul frânează acest proces doar prin simplul fapt că nu a semnat proiectul de ordonanţă guvernamentală aferent. În ceea ce priveşte echipa feminină de baschet, prefectul a atacat nu demult o hotărâre a administraţiei locale, adoptată încă în 2015, respectiv una din 2016, prin care oraşul i-a acordat bani echipei. Nu se ştie ce urmăreşte exact prefectul prin astfel de demersuri, însă un lucru este cert: vrea să obstrucţioneze lucrurile care prezintă importanţă pentru administraţia şi comunitatea locală - a opinat Antal Arpad.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.144, 11.07.2017; Titlu: Prefectul se pune de-a curmezişul

Preşedintele Klaus Johannis va efectua, în data de 18 iulie, o vizită în judeţele Harghita şi Covasna - a anunţat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei. Întrebarea este din ce considerente efectuează această vizită. Ar dori să se informeze la faţa locului cu privire la problemele locuitorilor de aici, sau vrea să îmbunătăţească imaginea externă a ţării? Nu este indiferent nici cu cine va sta de vorbă aici. Prefecţii nu-i vor prezenta situaţia reală, după cum nu o vor face nici instigatorii la ură, autointitulaţi reprezentanţi ai românilor din Ţinutul Secuiesc. Şi, să recunoaştem, nici despre aleşii noştri nu se poate spune că toţi reprezintă cu adevărat interesele comunităţii care i-a mandatat. Este inutil să avem speranţe exagerate în legătură cu această vizită, deoarece nici Johannis nu dă dovadă de mai multă înţelegere sau sensibilitate faţă de noi decât predecesorii lui. Vizita preşedintelui în Ţinutul Secuiesc are, în schimb, un aport pentru noi, dacă vom şti să profităm de această oportunitate. Prezenţa lui ne asigură ocazia de a ne exprima opinia, ideile şi propunerile vizând viitorul nostru. Trebuie să formulăm clar şi ferm, pentru ca nu numai el, ci şi slugile secrete, demnitarii şi consilierii care se învârt în jurul lui să înţeleagă că noi ţinem neclintiţi şi cu orice preţ la pământul nostru natal şi la identitatea noastră de maghiari-secui.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 131, 13.07.2017; Titlu: Şef de stat în Ţinutul Secuiesc, Semnează: Bedo Zoltan

Consiliul Secuiesc din Sfântu-Gheorghe şi Consiliul Secuiesc din scaunul Sepsi şi-au reales conducătorii aflaţi în funcţie şi până acum. Şedinţele pentru reînnoirea conducerii au avut loc miercuri după-amiază. În fruntea Consiliului Secuiesc din Sfântu Gheorghe îşi vor continua munca Csinta Samu, în calitate de preşedinte, şi Petho Istvan, în funcţia de vicepreşedinte. Din cei 18 delegaţi unul s-a retras pe motive medicale, în locul acestuia fiind ales Palffy Bela. Preşedinte al Consiliului Secuiesc din scaunul Sepsi va fi, şi în anii următori, tot Gazda Zoltan, munca acestuia fiind sprijinită de un nou vicepreşedinte în persoana lui Babos Zoltan. Membrii din scaunul Sepsi ai Comisiei Permanente vor fi şi pe viitor Csinta Samu, Ferencz Csaba şi Tulit Attila. La unul din punctele raportului prezentat de Gazda Zoltan s-a generat o dispută mai mică. Mai mulţi i-au cerut socoteală deputatului Kulcsar-Terza Jozsef, delegat CNS din scaunul Sepsi, despre înaintarea în parlament a statutului de autonomie. În final, acesta a primit o nouă amânare până în toamnă pentru a-şi înfăptui promisiunea. A reieşit şi faptul că CNS se confruntă cu probleme financiare serioase, motiv pentru care s-a propus înfiinţarea unei reţele interioare, care să ajute la crearea bazei materiale necesare. Conform ideii lansate, această reţea ar putea ajunge la un număr mare de membri ai comunităţilor secuieşti, care să vrea să contribuie cu sume nesemnificative - oferind în mod sistematic donaţii chiar şi în valoare de doar 1 leu - la funcţionarea CNS, la organizarea manifestărilor formaţiunii. Această posibilitate este asigurată şi de Fondul Autonomia din Ţinutul Secuiesc, un sistem transparent, care îi promovează pe susţinători şi care dă publicităţii în permanenţă modul în care sunt cheltuiţi banii - s-a precizat.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.147, 14.07.2017; Titlu: Desemnarea noilor conduceri ale scaunelor secuieşti, Semnează: Fekete Reka

Reprezentanţii MINTA - organizaţia de tineret a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) - au lansat un apel în care le solicită secuilor să arboreze drapelul secuiesc pe zidul caselor cu prilejul vizitei preşedintelui Klaus Iohannis, preconizată a avea loc marţi. Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, printr-un astfel de gest, pe de o parte, i-ar putea transmite şefului statului spiritul ospitalier al secuilor, iar pe de altă parte, ar putea arăta că Ţinutul Secuiesc există cu adevărat, şi secuii vor să-şi clădească, în calitate de comunitate autonomă, un viitor pe propriul pământ natal. Drapelul secuiesc nu este doar simbolul nostru naţional, ci întruchipează ideea de autonomie, faptul că vrem să rămânem aici, acasă, şi aici vrem să ne creăm mediul în care să ne afirmăm şi edificăm - a afirmat Toke Ervin, preşedintele MINTA. Acesta a adăugat: mulţi politicieni români consideră că scopul sloganului autonomiei îl reprezintă obţinerea de voturi în Ţinutul Secuiesc de către liderii maghiari, fără să existe însă o reală pretenţie socială în acest sens. Prin arborarea drapelelor am putea semnala că şi locuitorii acestei regiuni aspiră la autonomie - a precizat politicianul care activează şi în calitate de consilier local în Miercurea-Ciuc. Toke Ervin a menţionat: în apel a scris în limba germană Bine aţi venit în Ţinutul Secuiesc!, ca să-i amintească lui Iohannis de identitatea sa germană, minoritară. În mai multe cazuri, Iohannis a dorit să demonstreze, prin manifestări antimaghiare, cât de puternică este identitatea sa de român - a mai adăugat preşedintele MINTA.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.148, 15.07.2017; Titlu: Iohannis în Ţinutul Secuiesc / Şeful statului, salutat în propria limbă maternă

Nemeth Zsolt, unul din fondatorii Tusvanyos, aşteaptă, în fiecare an, cu emoţii pozitive, apropierea universităţii libere şi taberei studenţeşti. Am discutat cu politicianul despre riscuri şi pretenţii, respectiv despre tentativa UDMR de a reveni în lumea dialogului maghiaro-ungar.
- După 27 de ani, ce sentiment vă cuprinde în această perioadă a anului?
- Un fel de emoţie: dacă manifestarea va reuşi sau nu să se ridice la nivelul pretenţiilor ce se manifestă în Bazinul Carpatic faţă de această tabără.
- Organizatorii diverselor manifestări aşteaptă de obicei ziua de după ultima zi, când au trecut deja peste greutăţi. Dumneavoastră când vă liniştiţi?
- Din acest punct de vedere, nu mă deosebesc nici eu de majoritatea organizatorilor. Îmi place în special dimineaţa de duminică, atunci când putem spune că am trecut peste această săptămână fără incidente mai deosebite. În cazul Tusvanyos, cel mai important este să evităm riscurile caracteristice manifestărilor în masă.
- Poate reprezenta un factor de risc şi asigurarea calităţii şi profunzimii temelor abordate în cadrul discuţiilor.
- În evitarea riscurilor de acest gen ne ajută mult faptul că trăim într-o lume nesigură. Am putut constata, în special în ultimii câţiva ani, că împrejurările create în urma schimbării de regim trec prin schimbări decisive, şi nu greşim dacă spunem că începe să se formeze o nouă situaţie în politica mondială, europeană, regională, dar şi în politica naţională. Aşa simt că am reuşit şi anul acesta să ne alegem un slogan potrivit - Tusvanyos, punctul sigur -, având în vedere că avem mare nevoie să obţinem noi certitudini în lumea asta schimbătoare. Acest slogan sugerează siguranţa în sine că politica maghiară, noi, cei care ne adunăm la Tusvanyos, suntem capabili de evaluarea obiectivă a situaţiei, de identificarea unor soluţii reale.
- Ce viziuni, planuri urmăresc temele preconizate pentru ediţia din acest an a taberei?
- Poate cel mai important lucru este ca noi, maghiarii, cetăţenii din Europa Centrală, să stăm pe propriile picioare. La evaluarea noţiunii suveranităţii, este vorba nu de un principiu de filosofie juridică sau de sistemul ideatic politico-filosofic al reformei Uniunii Europene, ci despre faptul că trebuie să găsim răspunsurile care ni se adresează nouă şi care prezintă cea mai mare importanţă în privinţa noastră. Este important şi pentru maghiarimea din Transilvania că se poate baza pe o ţară, pe o comunitate naţională care îşi urmează propria cale. Dacă vom reuşi să ajungem la un numitor comun în această privinţă, vom deveni cu toţii beneficiarii acestei situaţii. Dacă una din caracteristicile noastre va fi şi pe viitor decizia independentă, suverană, bazată nu pe adaptarea necondiţionată, ci pe evaluarea reală a situaţiei, avem şansa să rămânem pe propriile picioare.
- Care este pentru dumneavoastră principalul eveniment al constituirii taberei?
- Merită să ne întoarcem până la rădăcini, adică până în noaptea cea lungă, în care s-a lansat ideea universităţii libere. Pe 29 decembrie 1989, într-un apartament din Târgu-Secuiesc, am plănuit viitorul. Preconizăm să organizăm în ziua de deschidere a ediţiei din acest an a taberei, luni, o întâlnire a veteranilor, la care vom fi prezenţi cu toţii, noi, semnatarii: Torok Sandor, devenit ulterior primar al oraşului Târgu-Secuiesc, David Campanale, jurnalist BBC, Szabo Miklos, medic pediatru, şi eu însumi. Este o mare satisfacţie pentru mine că rezultatul atmosferei, acţiunii din noaptea respectivă este acela că suntem şi acum împreună, lucru care nu înseamnă că nu s-ar fi schimbat multe în noi şi în jurul nostru. Este cert însă că avansăm spre scopul propus, care poate fi formulat ca programul unificării naţiunii. Un scop, de care ne apropiem din ce în ce mai mult.
- După absentarea instituţională, constatată în ultimii ani, UDMR pare să revină în programul taberei.
- Trebuie să menţionez că intenţia organizatorilor taberei o reprezenta mereu susţinerea dialogului în cadrul maghiarimii din Transilvania. Nu am aplicat niciodată o politică de partid, politica naţională nu poate fi subordonată acesteia. Doar cine nu vrea nu observă că raporturile de forţă în cadrul UDMR trec printr-o schimbare. Se pare că, în cadrul UDMR, cei care au făcut politică sub semnul conţinutului ideatic al taberei Tusvanyos - vreau să atrag atenţia în special asupra tinerei generaţii de politicieni din Ţinutul Secuiesc -, şi-au întărit forţele în cadrul organizaţiei. Influenţa lor a crescut, şi acestui lucru i se datorează faptul că UDMR pare să-şi dorească să revină la Tusvanyos. Din considerentul marii politici, nu-i deloc neglijabil faptul că, în ultimul timp, s-au găsit răspunsuri la principalele dileme de politică naţională existente între ţara-mamă şi maghiarimea din Transilvania. S-a consolidat gândirea conform căreia trebuie să înţelegem şi punctul de vedere al celuilalt. Totodată, mă bucur că pare să se sfârşească perioada în care relaţiile ungaro-române au fost caracterizate de dialogul surzilor, sunt convins că am reuşit să ieşim din impas. Pot să constat, în pofida ieşirilor antimaghiare din trecutul apropiat, acele posibilităţi din actuala politică românească, care ne ajută să revenim pe calea dialogului raţional.
- Cutreierarea Transilvaniei le-a stârnit multora interesul faţă de teritoriile rupte. Aţi intenţionat o educare conştientă a poporului?
- Nu a existat o astfel de intenţie. Pe 22 decembrie 1989, am fost printre primii care l-am întâlnit la Mineu pe Tokes Laszlo, vechi prieten de familie, tatăl lui era bun prieten cu tatăl meu, tot preot reformat. După acest moment a început redescoperirea Transilvaniei de către cei din ţara-mamă, procesul integrării naţionale. Dacă există un lucru care a caracterizat Fidesz-ul în ultimii 28 de ani, acela a fost admiraţia cu care s-a uitat la forţa solidarităţii naţionale maghiare, la importanţa unificării naţiunii. Sunt recunoscător că am putut participa şi eu la aceasta.
- Interesul dumneavoastră faţă de maghiari, ceangăi, se manifestă în ultimul timp şi sub forma expoziţiilor artistice. Este o nouă dimensiune a unificării naţiunii?
- Fenomenul solidarităţii naţionale este deosebit de complex. Eu, personal, sunt, pe de o parte, politician, iar pe de altă parte, şi intelectual care reacţionează în mod sensibil inclusiv la compoziţia culturală a identităţii naţionale. În aprecierea mea, este foarte promiţător că s-au înfiinţat instituţiile fundamentale naţionale care slujesc imposibilitatea de a ignora ştiinţa, cultura, educaţia. Interesul pe care-l manifest faţă de arte este unul important, iar familia mea dispune de o colecţie de artă plastică însemnată, prin a cărei prezentare am dorit să demonstrez cât de puternice sunt firele solidarităţii noastre.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.148, 15.07.2017; Titlu: Forţa de menţinere a conţinutului ideatic al taberei Tusvanyos / Interviu cu Nemeth Zsolt, unul din fondatorii Tusvanyos, Semnează: Csinta Samu

Preşedintele din partea FIDESZ al comisiei de politică externă din cadrul Parlamentului, Nemeth Zsolt, a subliniat în cadrul unei conferinţe de presă de vineri (14.07), de la Budapesta, că programele de la cea de-a XXVIII-a ediţie a Tusvanyos se vor derula în 28 de corturi. Tusvanyos este cel mai serios festival transilvan, universitatea liberă a universităţilor libere - a adăugat el. Referindu-se la motto-ul manifestării, a declarat că Tusvanyos este un punct singur ca universitate liberă, deoarece este vorba despre o instituţie de 28 de ani. Şi este un punct sigur şi pentru că politica naţională ungară se întrepătrunde cu Tusvanyos, acolo se nasc idei foarte însemnate. A făcut referire şi la conceptele de autonomie şi unificare naţională transfrontalieră, subliniind că drumul până la aceasta din urmă este încă destul de lung. Motto-ul înseamnă - a mai arătat politicianul - faptul că Tusvanyos reprezintă inclusiv o lume de valori politice, iar într-o perioadă schimbătoare, importanţa acesteia creşte. Referindu-se la declaraţia făcută de preşedintele american Donald Trump la Varşovia, care a afirmat că înnoirea Occidentului trebuie să se bazeze pe valori, politicianul a arătat că universitatea liberă este o extraordinară ocazie de a reacţiona la această afirmaţie. A mai arătat că în calitate de preşedinte al V4, Ungaria va încerca să-şi împărtăşească valorile şi cu Slovacia, Cehia şi Polonia, şi să creeze o platformă comună.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 133, 17.07.2017; Titlu: Sâmbătă va lua cuvântul şi Orban Viktor / Tusvanyos punct sigur

După vizita de la Miercurea-Ciuc, Klaus Iohannis a sosit la Sfântu-Gheorghe. Preşedintele a fost întâmpinat, în piaţa centrală, cu aplauzele sporadice ale celor câţiva pietoni, apoi a traversat piaţa fiind însoţit de Antal Arpad şi Tamas Sandor. La sediul consiliului judeţean, şeful statului a participat la o consfătuire cu uşile închise cu preşedinţii administraţiilor judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş, respectiv cu primarii din cinci oraşe cu rang de municipiu, urmând o întâlnire cu reprezentanţii clusterelor. În urma evenimentului, apreciind vizita şefului statului, Antal Arpad a precizat: i-au spus clar preşedintelui că se confruntă cu multe probleme comunitatea transilvăneană, printre care sunt şi unele specifice, pentru care soluţii de fond pot fi găsite doar prin înfăptuirea autonomiei teritoriale. Aceasta nu înseamnă hotare, separare, având în vedere că ţara este nu numai a românilor. Este nevoie de garanţii că, în ţara asta, comunitatea îşi va putea menţine identitatea etnică. S-a pomenit - în prezentarea susţinută de Peter Ferenc, preşedintele administraţiei judeţene Mureş - şi de cazul, devenit deja intolerabil, al şcolii romano-catolice din Târgu-Mureş, totodată, s-a reproşat şi faptul că România a adoptat poziţie împotriva iniţiativei pentru protecţia minorităţilor Minority Safe Pack. Cu ocazia plimbării în piaţa centrală, Antal Arpad a atras atenţia preşedintelui şi asupra cazului privind renaţionalizarea Colegiului Szekely Miko, respectiv asupra obstrucţionărilor - cum este, de exemplu, problema vizând denumirea străzilor - venite din partea prefectului. Şeful statului a fost atenţionat şi asupra faptului că, în urma aderării la NATO şi UE, a început ştirbirea drepturilor minoritare. Antal Arpad a constatat sinceritate şi atitudine deschisă din partea preşedintelui, şi speră că ar putea demara şi dialogul pentru care nu s-a dovedit să fie până acum partener. Tamas Sandor a apreciat faptul că Klaus Iohannis este primul preşedinte care, în cadrul unei vizite oficiale, a tratat cele două judeţe ca pe unul singur, mai mult de atât, fusese inclus şi judeţul Mureş. Tamas a apreciat ca fiind un aspect pozitiv şi acela că Iohannis este primul preşedinte care a acceptat să primească drapelul secuiesc. În ceea ce priveşte posibilele beneficii ale vizitei preşedintelui, Tamas a menţionat: şeful statului a fost în mod vizibil pus pe gânduri de anumite probleme ridicate, şi crede că există speranţă pentru continuarea dialogului.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.151, 19.07.2017; Titlu: Klaus Iohannis, în Ţinutul Secuiesc / Speranţă pentru dialog, Semnează: Nagy D. Istvan

Tusvanyos este un simbol al dăinuirii maghiare, pentru că aceasta este o întâlnire nu numai a maghiarilor transilvani, ci a întreg Bazinului Carpatic - ne-a declarat vicepremierul ungar Semjen Zsolt la Tusvanyos. În opinia sa, Tusvanyos este o bună ocazie pentru inventarierea celor mai importante probleme de politică naţională şi tot aici se derulează la un oarecare nivel şi un dialog româno-maghiar. În planul politicii naţionale există rezultate uriaşe - a notat Semjen. De exemplu, comparativ cu anul 2010, sprijinul în domeniu este de 10 ori mai mare, iar în privinţa naturalizării, zilele trecute a fost depusă cererea cu numărul un milion pentru acordarea cetăţeniei. Asta înseamnă că 845.000 de maghiari au depus deja în Bazinul Carpatic jurământul pentru cetăţenie, alţi 120.000 şi-au recăpătat cetăţenia în diasporă, iar 35.000 de cereri au fost respinse. În legătură cu vizita preşedintelui român Klaus Johannis în Ţinutul Secuiesc, Semjen Zsolt a spus că tot ceea ce merge în direcţia autonomiei este bine, iar ceea ce vine să i se opună, este prost. A fost un schimb de drapele. Este un lucru mare că preşedintele a folosit cuvântul schimb: el a primit un drapel secuiesc şi a dat unul românesc - acest lucru este un fel de acceptare. Pe de altă parte, a ascultat în picioare imnul secuiesc - lucru pe care noi îl apreciem - şi, ceea ce este cel mai important - deşi unii au comentat spunând că respinge autonomia etnică -, a afirmat că sprijină autonomia regională şi autonomia autoguvernamentală - a subliniat vicepremierul ungar. Semjen a precizat că locuitorii din Ţinutul Secuiesc nu cer autonomie etnică, ci teritorială, iar dacă preşedintele român acceptă autonomia regională şi autodeterminarea autoguvernamentală prin care localnicii să spună cu cine să fie împreună într-o regiune, deja am ajuns la autonomia teritorială. Cred că a fost demarată o discuţie pe această temă şi există deja un concept de autonomie pe care românii nu îl resping şi care este sprijinit de către preşedintele statului. Iar dacă într-adevăr el sprijină autonomia regională, nu mai este decât un pas până la sprijinirea autonomiei teritoriale. Pentru noi, tot ce merge în direcţia dialogului este ceva bun. Cred că nu ne putem face iluzii exagerate cu privire la vizita de aici a preşedintelui Johannis, însă ceea ce a ieşit din toată această vizită este pozitiv - a concluzionat Semjen Zsolt.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 136, 20.07.2017; Titlu: În opinia lui Semjen Zsolt, a demarat un oarecare dialog / La un pas de autonomie, Semnează: Kiss Edit

Benedek Erika, preşedinta organizaţiei din Bazinul Baraolt a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), consideră că vizita lui Klaus Iohannis în Ţinutul Secuiesc a fost una benefică, şi şi-a exprimat speranţa că şeful statului ne-a vizitat nu numai în speranţa voturilor din partea comunităţii noastre, ci vrea într-adevăr să ne cunoască problemele. Politicianul sub culorile partidului popular şi-a exprimat satisfacţia cu privire la faptul că edilii, cărora li s-a acordat cuvântul cu ocazia întâlnirii, nu au bătut câmpii, ci au precizat că pe membrii comunităţii noastre îi doare faptul că statul aplică faţă de noi un dublu etalon, nu ni se cuvin aceleaşi drepturi de care dispun membrii naţiunii majoritare, se poate remarca faptul că suntem cetăţenii de cine ştie al câtelea rang ai ţării. Mă bucur că, de data aceasta, pe lângă nemulţumirile exprimate cu privire la faptul că suntem împinşi în plan secund din punct de vedere economic, iar investiţiile infrastructurale ne ocolesc, reprezentanţii din Ţinutul Secuiesc ai UDMR au afirmat limpede că pentru noi nu există altă cale decât cea a înfăptuirii autodeterminării depline - a declarat Benko.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.152, 20.07.2017; Titlu: Trebuie afirmat că este nevoie de autonomie, Semnează: Hecser Laszlo

În cadrul discuţiilor purtate miercuri, la Tusvanyos, sub titlul Bilingvism legat fedeleş, au fost abordate teme cum ar fi bilingvismul la nivel autoguvernamental şi în comunicarea între diferite instituţii, utilizarea limbii materne, dar şi lezarea drepturilor. Concluzia conferenţiarilor a fost aceea că soluţia ar fi ca limba maghiară să devină limbă oficială regională, iar acest lucru să fie prevăzut şi în constituţie. Primul care a luat cuvântul a fost Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, care a menţionat că au constituit o echipă de lucru pentru promovarea, răspândirea posibilităţii utilizării în scris a limbii materne, au tradus formulare, iar în cazul în care primarii i-au adresat scrisori în limba română, el le-a răspuns în maghiară, ca atare, s-a ajuns treptat ca între instituţii, comunicarea să se deruleze în limba maghiară, şi încearcă să facă acest lucru şi cu locuitorii, precum şi cu alte instituţii. În opinia lui Borboly, circul generat de politicienii şi presa din Bucureşti, dar şi fondurile restrânse, frânează înfăptuirea bilingvismului. Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a atras atenţia că în timp ce legea administraţiei publice locale asigură posibilitatea utilizării limbii materne, acest lucru nu este valabil şi la nivelul administraţiei publice centrale. Există posibilitatea de a se adresa în limba maghiară către consiliul local, dar nu şi către direcţia de sănătate publică - a arătat edilul, subliniind că sunt şi dintre aceia care aplică legile cu rea-intenţie, cum sunt prefectura, curtea de conturi. Se confruntă cu plângeri de ordinul milioanelor - a spus Tamas -, se află în procese care durează ani întregi şi din cauza cărora au umblat şi la consiliul pentru combaterea discriminării sau la direcţia anticorupţie. În ceea ce priveşte problemele interne, Tamas a precizat: 95% din angajaţii administraţiei judeţene din Trei Scaune sunt de etnie maghiară, însă nimeni nu cunoaşte perfect limbajul de specialitate în maghiară şi română - lucru pe care-l recunoaşte şi personalul. Bilingvismul presupune cheltuieli în plus, însă degeaba au solicitat, nu a fost asigurată baza materială necesară în acest sens - a adăugat edilul. Soluţia ar fi ca pe lângă limba română, să devină limbă oficială şi maghiara în Ţinutul Secuiesc, respectiv în cadrul unităţilor administrative în care procentul comunităţii maghiare depăşeşte 20%. Nu este un răspuns acela că legea fundamentală nu asigură posibilităţi în acest sens. Constituţia şi legile trebuie adaptate la traiul nostru, nu invers. Reprezintă parte din sistemul juridic intern al României şi convenţiile internaţionale care recomandă clar soluţia introducerii limbii minoritare regionale - a conchis Tamas Sandor. Mulţimea problemelor vizând utilizarea limbii minoritare cu care se poate confrunta zi de zi, este inimaginabilă pentru unul din Europa Occidentală - a fost replica lui Magyar Anna, vicepreşedinta Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, la prezentările susţinute de liderii autoguvernamentali. În calitate de raportor, monitorizează modul în care sunt respectate cele prevăzute în Carta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare, ratificată şi de România, şi a putut constata că, în cazul ţării noastre, în ceea ce priveşte utilizarea limbii maghiare, există o diferenţă serioasă între abordarea de principiu şi punerea în practică.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.153, 21.07.2017; Titlu: Utilizarea limbii materne: favoare sau drept?, Semnează: Demeter Virag Katalin

În Cortul Kos Karoly de la Universitatea Liberă de Vară de la Balvanyos s-a desfăşurat ieri (20.07) dezbaterea intitulată Şcolile noastre maghiare în pericol - lipsa efectivelor sau a strategiei?. Dezbaterea pe teme de învăţământ, care promitea multe, a fost moderată de Csiky Csengele, reprezentantă a comunităţii părinţilor elevilor Gimnaziului Romano-Catolic din Târgu-Mureş, conducătoare a grupului de părinţi Civili pentru Şcoala Catolică. În opinia sa, legea învăţământului din România este confuză şi contradictorie. După cum a mai spus, validarea drepturilor ar avea nevoie de o solidarizare mult mai mare decât cea de acum. A propus ca participanţii la dezbatere să formuleze o declaraţie de intenţie, un fel de proclamaţie pentru remedierea situaţiei învăţământului în limba maghiară. Conferenţiarii invitaţi s-au plâns că au fost elaborate o grămadă de strategii educaţionale, însă nu au fost transpuse în practică, şi că lipsesc proiectele pe termen mediu şi lung. Burus-Siklodi Botond, preşedintele Uniunii Pedagogilor Maghiari din România (UPMR), a fost singurul care a spus deschis că proiecte şi strategii există, însă lipseşte coordonarea unitară, în care fiecare parte vizată să îşi asume răspunderea şi să şi întreprindă demersurile necesare în domeniul dat. Csaky Csongor, secretarul general al Asociaţiei Rakoczi din Ungaria, a spus că mulţumită programelor asociaţiei, în anii care au trecut a crescut numărul celor care aleg şcoli cu predare maghiară în Bazinul Carpatic. Andrasi Benedek, consilierul pe probleme de învăţământ al Bisericii Unitariene Maghiare, a declarat că legea învăţământului nu se concentrează pe conţinutul educaţional, ci pe buget, banii fiind cei care definesc strategiile centrale, nu îmbunătăţirea calităţii învăţământului. Erdei Ildiko, directoarea Liceului Teoretic Bartok Bela din Timişoara, unul dintre membrii de bază ai programului diaspora din judeţul Timiş, a afirmat că nu este bine ca în domeniul educaţiei, strategiile să fie gândite separat pentru maghiarii din zone compacte şi separat pentru cei din diasporă. Ferencz S. Alpar, directorul Şcolii generale Jozsef Attila din Miercurea-Ciuc, membru al grupului de propuneri strategice al UPMR, a fost de părere că ministerul educaţiei este prea mult preocupat de posibilităţile de ordin financiar ale educaţiei şi mai puţin de conţinutul educaţional. Pentru dezvoltarea învăţământului în limba maghiară este nevoie de voinţă politică şi mijloace economice, pe care nu le putem aştepta de la naţiunea majoritară, deoarece ea nu are interesul ca învăţământul în limba maghiară să se dezvolte - a subliniat Orosz Ildiko, preşedinta Uniunii Pedagogilor Maghiari din Ucraina Subcarpatică, rector al Şcolii Superioare Maghiare din Ucraina Subcarpatică Rakoczi Ferenc al II-lea. Participanţii la dezbaterea din Cortul Kos Karoly nu au lămurit dacă proiectele strategice sunt cele care lipsesc sau programele de acţiune, motiv pentru care am discutat cu preşedintele UPMR. Burus Siklodi Botond: Ar fi nevoie de un consiliu al învăţământului public, în care să se regăsească toate părţile vizate. Ar trebui înfiinţate ateliere ale acestuia, echipe de lucru, care să se ocupe de finanţare, de eventualele variante pentru modificarea legii, de conţinutul învăţământului. Capitolul despre învăţământul minorităţilor din legea învăţământului din 2011 a fost o piatră de hotar, însă nu trebuie să renunţăm la el, conţinutul lui nu trebuie să sufere modificări cu preţul niciunui pact politic. Mă tem că se pregăteşte eliminarea lui, sunt semnale că vor lua naştere nişte înţelegeri politice, însă nu suntem informaţi. Pentru a avea sentimentul că suntem cooptaţi în luarea deciziilor, ar trebui să fim întrebaţi şi noi, numai că nu prea se întâmplă acest lucru.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.153, 21.07.2017; Titlu: Şcoli maghiare în pericol / Strategii există, trebuie să se acţioneze, Semnează: Fekete Reka

Concluzia dezbaterii susţinute ieri, 21 iulie, la Tusvanyos, de către preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, şi preşedintele executiv al UDMR, Porcsalmi Balint, este că între cele două formaţiuni politice este nevoie de dialog, de un fel de diviziune a muncii, fiind importantă şi înfiinţarea unui grup de acţiune care să colaboreze în probleme importante, deoarece unitatea organizatorică din anii ’90 nu poate fi reînviată. Aceasta a fost prima ocazie în care liderii celor două formaţiuni politice au purtat o dezbatere publică. Un beneficiu concret al dezbaterii a fost acela că alături de EFA, Alianţa Liberă Europeană, PPMT sprijină campania de semnături demarată de curând pentru iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack. Cei doi politicieni au fost abordaţi de trei jurnalişti: Kozan Istvan, Cseke Peter Tamas şi Makkai Jozsef. Printre primele întrebări adresate a fost cea referitoare la motivul prezenţei masive a UDMR la ediţia din acest an a Tusvanyos. Toro T. Tibor a subliniat că tabăra a fost întotdeauna o tabără deschisă şi le-au trimis invitaţii conducătorilor UDMR, însă, aceştia nu le-au onorat de fiecare dată. În opinia lui Porcsalmi Balint, şi clarificarea relaţiilor dintre UDMR şi FIDESZ a avut o contribuţie la prezenţa mai puternică a UDMR la Tusvanyos. Poate exista un dialog la nivel instituţional între cele două partide? În opinia lui Toro T. Tibor, unitatea organizatorică specifică odinioară vieţii publice maghiare din Transilvania nu poate fi reînviată, însă, va trebui să se străduiască în scopul înfiinţării unui grup de acţiune, pentru împărţirea sarcinilor - amintind, ca exemplu, vizita preşedintelui Klaus Johannis în Ţinutul Secuiesc, făcând referire şi la scrisoarea deschisă a preşedintelui PPMT, Szilagyi Zsolt, precum şi la problemele regiunii, ridicate de edili. Porcsalmi Balint susţine că ar trebui stabilite convenţii clare, împărţind astfel sarcinile - amintind de iniţiativa Minority SafePack şi solicitând sprijinul PPMT în campania de strângere de semnături. Reacţia lui Toro T. Tibor a fost imediată, şi a afirmat, după cum subliniase anterior, că într-un fel, iniţiativa este un produs spiritual al Taberei Tusvanyos, deoarece problema a fost abordată în cadrul Universităţii Libere de Vară chiar în momentul posibilităţii lansării iniţiativelor europene, astfel că vor sprijini iniţiativa, câştigând şi susţinerea Alianţei Libere Europene EFA. Opiniile lor au fost diferite în ceea ce vizează instituţionalizarea dialogului. În soarta Forumului Maghiar de Mediere, Porcsalmi Balint a spus că este nevoie de dialog, însă, trebuie clarificat scopul, iar accentul va trebui pus pe colaborare. În schimb, Toro T. Tibor a subliniat importanţa dialogului, deoarece în privinţa problemelor serioase, căruţa nu ar trebui trasă în două direcţii, aşa cum se întâmplă în problema autonomiei. Numitorul comun ar trebui să fie un grup de acţiune, pentru care ar fi necesară o colaborare, care se poate realiza printr-o relaţie de parteneriat. Toro T. Tibor a amintit programul din campania PPMT, forma federativă bazată pe regiuni istorice, susţinând că, în cazul UDMR, sloganul nu se intersectează cu fapte. Porcsalmi a afirmat că programul lor conţine măsuri concrete, care au ca scop revigorarea Transilvaniei, şi a atras atenţia asupra importanţei comunicării cu partea română, amintind că ultima isterie antimaghiară a venit tocmai din partea deputaţilor români transilvani. Toro i-a răspuns că alianţa nu cu partidele româneşti trebuie realizată, acestea vor centralizare, urmăresc interesele de la Bucureşti, ci trebuie căutaţi parteneri în sfera regionaliştilor români din Transilvania - recunoscând însă, că aceştia sunt destul de puţini la număr. Porcsalmi Balint a spus că înfiinţarea unui partid transilvănean regional cu care să se poată alia este o utopie. Cei doi politicieni au fost însă de acord că anul 2018 - când în România se vor desfăşura ample festivităţi de stat centenare - reprezintă noi provocări pentru comunitatea maghiară din Transilvania, pentru care sfera politică va trebui să se pregătească din timp. Porcsalmi Balint susţine că din moment ce nu există un proiect naţional serios, care să domine centenarul, golul va fi umplut cu sloganuri patriotice, eventual cu retorică antimaghiară. Toro T. Tibor vede la fel problema şi a propus ca partidele maghiare, elita spirituală şi cei din Ungaria să elaboreze o strategie comună concentrându-se pe faptul că centenarul poate fi nu doar o sursă de pericol, ci şi o şansă: un nou început - pentru că presiunea mare poate consolida şi rezistenţa, solidarizarea.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.154, 22.07.2017; Titlu: Va exista diviziunea muncii între partidele maghiare transilvane? / Dezbatere Toro-Porcsalmi, la Tusvanyos, Semnează: Farcadi Botond

În cadrul şedinţei sale de ieri, Comisia Electorală Naţională din Ungaria a validat iniţiativa organizării unui referendum pentru declararea secuilor drept grup etnic indigen. Conform legii privind drepturile minorităţilor naţionale, minoritate este, între altele, orice grup etnic - indigen de cel puţin 100 de ani pe teritoriul Ungariei - care se află în minoritate numerică în rândul locuitorilor ţării şi dispune de limbă, cultură şi tradiţii proprii. În momentul de faţă, în Ungaria există 13 minorităţi recunoscute de către stat.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 141, 27.07.2017; Titlu: Secuii pot deveni grup etnic indigen

Are vreo şansă regionalizarea în România din moment ce observăm zilnic existenţa unui curent contrar, iar conceptul de Europă a regiunilor pare să se uzeze în UE din cauza noilor provocări? Care este situaţia mişcărilor regionaliste din România, ce consecinţe are în România politica de omogenizare-uniformizare dusă de 100 de ani, ce şanse are autonomia din Ţinutul Secuiesc, din Banat, cea transilvană? Acestea şi altele asemănătoare au fost chestiunile abordate de participanţii la dezbaterea intitulată Regionalism în consolidare, România regiunilor, desfăşurată în Cortul Kos Karoly. Nu a fost omisă nici analizarea vizitei efectuate de preşedintele Klaus Iohannis în Ţinutul Secuiesc. Participanţii la dezbaterea moderată de redactorul-şef al portalului clujean Foter, Papp Attila Zsolt, au fost buni cunoscători ai mişcărilor regionaliste sau poate chiar portavocile acestora: politologul Bakk Miklos, Florian Răzvan Mihalcea - preşedintele Societăţii Timişoara, şi Fancsali Erno, preşedintele PPMT Cluj. Conferenţiarii au convenit că regionalizarea este condamnată la succes şi în România, însă nu se ştie când anume se va întâmpla acest lucru. Papp Attila Zsolt a atras atenţia asupra faptului că în UE se polemizează azi despre două concepte: Uniunea federativă şi alianţa statelor naţionale, iar în toiul acestei lupte, conceptul de Europă a regiunilor pare să se uzeze. Florian Răzvan Mihalcea a schiţat consecinţele nefaste ale centralizării şi omogenizării care durează de 100 de ani şi strădaniile de descentralizare. Fancsali Erno a afirmat că regionalizarea este condamnată la succes şi în România, azi se poate vorbi mult mai deschis pe această temă şi până şi preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, cu ocazia vizitei sale în Ţinutul Secuiesc, importanţa acesteia. Despre mişcările regionaliste din România a reieşit că aceste strădanii încă mai trebuie să îşi întărească forţele. Mişcări civile există în Transilvania şi Banat, în schimb nu există un partid regional, un partid transilvan. Mişcarea autonomistă a regiunilor multietnice este abia la începuturile sale, iar în acest context, mişcarea autonomistă din Ţinutul Secuiesc este mult mai avansată. Vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Ţinutul Secuiesc şi afirmaţia acestuia, cum că autonomia etnică este inacceptabilă, a iscat o mică dispută printre conferenţiari. Dacă Fancsali Erno a apreciat faptul că preşedintele a vorbit despre importanţa regionalizării, Florian Răzvan Mihalcea a subliniat că din cauza respingerii conceptului de autonomie, preşedintele nici nu ar fi putut spune altceva, pentru că ar fi fost desfiinţat. Bakk Miklos a fost de părere că prin trâmbiţarea conceptului de autonomie etnică, Iohannis refuză de fapt dialogul printr-un şiretlic retoric.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 8.160, 29.07.2017; Titlu: Devine regionalismul mai puternic în România?, Semnează: Farcadi Botond

Numele lui Beke Istvan şi Szocs Zoltan au devenit cunoscute în contextul acuzaţiei de terorism secuiesc. Sâmbătă (29.07), la cea de-a XIII-a ediţie a Taberei EMI, tinerii au informat cu privire la stadiul cazului şi la posibilul deznodământ al acestuia. Am aflat că în urma înfăţişărilor în caz, Beke Istvan nu poate fi administrator al propriei sale firme, deoarece a fost declarat pericol public. În cadrul expunerii pe care au susţinut-o şi care s-a bucurat de o largă audienţă, au relatat, între altele, despre percheziţii şi despre perioada petrecută în închisoare. În închisoare nu puteam folosi orice cuvinte: printre gardieni erau şi mai buni, şi mai răi. Colegii ne respectau, ca oameni. Când ne-au băgat în maşină, gratiile, măştile, cătuşele au dat naştere la o stare sufletească de neimaginat. Faptul că nu poţi vorbi, nu-ţi poţi vedea familia, este insuportabil - au relatat cei doi. Despre instituţiile care se ocupă de arestul preventiv şi despre condiţiile din închisoare a vorbit pe scurt şi avocata Kis Julia. Şi ea este de părere că aceste instituţii, care îi pun la încercare până şi pe cei mai rezistenţi, nu asigură condiţii corespunzătoare, iar din acest punct de vedere, arestul preventiv poate fi şi o intimidare. Întrebaţi fiind când şi cum se va termina acest caz, nu au putut oferi un răspuns exact, deoarece sunt multe care depind de înfăţişări. Este greu să decizi când se va termina, poate peste şase luni, poate peste un an, deoarece nu se ştie când vor avea loc înfăţişările - a spus Beke Istvan.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 143, 31.07.2017; Titlu: Teroriştii secui au fost invitaţii taberei EMI / În ce stadiu este cazul Beke?