România la răscruce (III) de Maria Cobianu-Băcanu

O treime din spaţiul tipografic al cărţii este destinat ultimului capitol al volumului, Relaţiile interetnice româno-maghiare, cuprinzând 18 studii şi patru Anexe care întregesc tema pusă în dezbaterea acestuia. Articole precum: Trocul electoral; Coaliţia tripartită împotriva României; Prăpastia dintre încrâncenarea maghiarilor şi speranţa de normalitate a românilor; Cărţile dezinformării „Călătorind prin Ţinutul Trei Scaune”; Ministat maghiar în inima României; Ziua drapelului - antiromânism şi sfidare a simbolurilor naţionale; Nemulţumirile maghiarilor obişnuiţi cu participarea la dirijarea României; Adevăratul factor de subminare a securităţii naţionale - bombardamentul mediatic maghiar; „Potera” maghiară la Sesiunea ONU - paroxism al paranoiei liderilor extremişti; Incitarea la ură; Spiritul demolator al guvernării maghiare, sunt câteva dintre titlurile care ne pot sugera complexitatea relaţiilor şi problemelor cu care se confruntă românii în Har-cov. Toate acestea o îndreptăţesc pe dr. Maria Cobianu-Băcanu să caracterizeze astfel climatul instaurat în judeţele Harghita şi Covasna: „Atitudinea tot mai ostilă şi agresivă a maghiarilor, satisfăcuţi de obţinerea tuturor privilegiilor ce-i apropie de obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice şi nemulţumirea românilor faţă de politica trădătoare a tuturor guvernelor, care coalizându-se cu ei, i-au dispreţuit, i-au tratat pe „pierderi colaterale” şi i-au lăsat la discreţia autorităţilor statale locale maghiare, sfidătoare şi profund şovine... Legea Educaţiei, proiectele Legii Statutului minorităţilor şi a Regionalizării (8+2), gândite de mintea bolnavă a unui „preşedinte jucător”, sunt ultimii paşi spre destrămarea ţării, în vederea realizării fantasmei Ţinutului Secuiesc autonom şi autoguvernat de ei însuşi, în afara Statului Român şi împotriva românilor”.
Anexele reflectă răspunsurile românilor la pretenţiile liderilor maghiari, prin pana dr. Ioan Lăcătuşu, din Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, şi Cezar Lupu, din Dusseldorf, Germania, la argumentele „istorice” ale maghiarilor privind dreptul primului venit asupra teritoriului transilvan, prin articolul dr. Ioan Coja şi... alocuţiunea preşedintelui României, Traian Băsescu, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, din 27 ianuarie 2011, cu trimiteri şi la relaţiile româno-maghiare şi a problemelor minorităţilor din România, fără însă a ridica problema privilegiilor majorităţii maghiare în raporturile de convieţuire româno-maghiare în judeţele Covasna-Harghita. O astfel de abordare a relaţiilor românomaghiare, din partea Preşedintelui ţării încurajează, odată mai mult, politica agresivă a liderilor maghiari pentru atingerea obiectivelor lor şi consolidează statutul de „tolerat” al românilor din zonă, statut din ce în ce mai vizibil în ultimele două decenii. Astfel, scrierile dr. Maria Cobianu-Băcanu, realizate cu „dorinţa sinceră ca problema românilor din Covasna şi Harghita să iasă din îngustul perimetru local în care o ţin de 20 de ani guvernanţii români apatrizi şi s-o sintetizez ca pe „o problemă de stat, de interes general şi naţional”, cum spunea Aurel Nistor (foto), eruditul protopop născut în Araci, judeţul Covasna”, sunt cu atât mai necesare cu cât autorităţile Statului Român şi-au abandonat propriul popor din regiunea Arcului Intracarpatic.
Calitatea şi realismul scrierilor sale sunt cu atât mai importante cu cât autoarea nu se rezumă la simple constatări teoretice a faptelor şi fenomenelor din zonă sau la o simplă semnalizare a acestora atenţiei opiniei publice naţionale şi a celor care ar trebui să se implice în rezolvarea problemelor complexe ale convieţuirii interetnice, ci, în majoritatea cazurilor, vine cu soluţii concrete ale rezolvării lor de care factorii de răspundere naţionali, care ar trebui să ţină seama de aceste soluţii, realiste şi viabile, până nu este prea târziu. În concluzie, dr. Maria Cobianu- Băcanu trage un ultim, hotărât şi clar, semnal de alarmă asupra evaluării reale, de către instituţiile responsabile ale Statului Român, a momentelor dificile şi tulburi pe care le parcurge ţara şi poporul său la ora actuală: „Fără îndoială că suntem în faţa unui moment critic de răscruce, în care naţiunea română nu poate rămâne indiferentă, ci trebuie să-şi propună, prin toate mijloacele paşnice şi înţelepte, prin dialog şi înţelegere, să-şi păstreze unitatea şi integritatea statului şi teritoriului... În acest sens se impune realizarea solidarităţii tuturor românilor pentru instaurarea la conducerea statului a unei formaţiuni politice, cu spirit naţional, profund ataşată cauzei tuturor cetăţenilor ce pot trăi pe pământul românesc, în unitate şi armonie”.
Vă mulţumim, doamnă dr. Maria Cobianu-Băcanu, pentru interesul şi grija pe care ni le purtaţi, pentru angajarea dumneavoastră alături de liderii comunităţii româneşti în această luptă inegală cu guvernanţii actuali şi acoliţii lor, vă mulţumim că puneţi erudiţia şi experienţa pe care le aveţi în slujba poporului român a cărei fiică vă mândriţi că sunteţi!
Cartea dumneavoastră nu înseamnă numai un semnal viguros la adresa guvernanţilor, ci reprezintă, în acelaşi timp, un document-mărturie lăsat generaţiilor viitoare pentru a cunoaşte zbaterile oamenilor de ştiinţă, intelectualilor conştienţi de misiunea şi datoriile pe care le au faţă de naţia lor, pentru promovarea existenţei, valorilor şi drepturilor sale în această lume supusă tăvălugului globalizării.
Recomand cu căldură volumul „România la răscruce”, ca de altfel şi volumul „Românii în faţa provocărilor secolului XXI”, tuturor celor care iubesc această ţară şi sunt interesaţi de viitorul ei.

Categorie: