ROMÂNII ARDELENI „TOLERAŢI” ŞI DISCRIMINAŢI, ATUNCI ŞI-ACUM! PÂNĂ CÂND?

Motto: «Autointitulatul „Ţinut Secuiesc” are astăzi, de facto, o largă autonomie, în vreme ce comunitatea românească de acolo este cvasi ignorată… Vorbim, de fapt, de discriminarea unei minorităţi, căci asta sunt românii în Harghita-Covasna. Dacă instituţia „Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării” şi-ar face vreme să analizeze aşezat, conform legii, această chestiune, ar descoperi că românii sunt discriminaţi negativ în această zonă. … Începuturile actualei situaţii sunt seculare.»
(prof. univ. dr. Radu Baltasiu, „Formula As”, nr. 1221/2016)

Întrebări pentru parlamentari, guvernanţi, instituţii abilitate:
1. Dacă în România este prevăzută în vreo lege în vigoare definiţia „minorităţii naţionale”, care este acea lege, cum este formulată definiţia? Dacă Legea electorală actuală din România are definită clar noţiunea de „minoritate naţională”, iar în caz contrar, această lege îndeplineşte condiţia de a fi constituţională?
2. Dacă definiţia minorităţilor naţionale şi grupurilor/minorităţilor etnice din Polonia ar trebui aplicată, cu sau fără adaptări, şi în România? După Legea lor, nr. 6/2005, românii nu sunt consideraţi minoritate etnică sau naţională recunoscută în Polonia, deoarece nu îndeplinesc criteriile privind numărul de cetăţeni, vechimea etc.).
3. Referindu-se la minorităţi, preşedintele României, Klaus Johannis, în cartea sa „Pas cu pas”, pag. 33, spune: „… Trebuie spus din capul locului că Forumul Democrat al Germanilor din România nu este un partid politic, iar aceasta este o subliniere pe care presupun că va trebui s-o reiau multă vreme de acum înainte. Forumul Democrat al Germanilor este organizaţia germanilor din România. Există 18 astfel de formaţiuni ale minorităţilor din România, care sunt reprezentate în Parlamentul României după aceeaşi schemă de discriminare pozitivă. În plus, există mai multe formaţiuni ale minorităţilor maghiare, care, prin numărul mare de etnici maghiari, ajung în Parlament prin mecanismele simple de vot, şi nu prin mecanismele de discriminare pozitivă. Astfel de formaţiuni nu sunt partide politice, ci sunt definite ca organizaţii nonguvernamentale de interes public. Însă, în conformitate cu legislaţia românească, ele pot prezenta în alegeri candidaţi şi liste de candidaţi la fel ca partidele politice. Fără ca acest lucru să le transforme în partide politice. Toate aceste formaţiuni - evident, şi FDGR - apără interesele minorităţii respective în raport cu orice alte entităţi cu care intră legal în contact. Este o situaţie foarte specială, constituindu-se într-o discriminare pozitivă a statului român faţă de minorităţi, şi reprezintă un exemplu foarte bun în Europa despre cum poate un stat să-şi trateze minorităţile…”. Dacă minoritatea chineză din România, care numără peste 2.000 de cetăţeni români de etnie chineză, consideraţi că este discriminată prin faptul că nu are reprezentanţi în Camera Deputaţilor? Care este (sau ar trebui să fie) criteriul/regulamentul/legea/hotărârea prin care un grup/asociaţie/minoritate etnică sau naţională (spre exemplu, cea chineză) poate fi primită în Camera Deputaţilor din România şi respectiv, în Consiliul Minorităţilor Naţionale? Nu cumva şi aici există o discriminare generată de definiţii şi reguli/legi neclare, poate chiar neconstituţionale? Dacă s-a analizat sau veţi analiza situaţia grupurilor compacte de români transilvăneni care ocupă zone etnografice distincte (maramureşeni, moţi pe Arieş, moţi pe Crişuri, români din judeţele Covasna şi Harghita, pădureni, momârlani ş.a.m.d.), constituiţi în asociaţii/fundaţii cu personalitate juridică (a căror înaintaşi, între 1437 şi 1918, au fost consideraţi „toleraţi”, minoritari în drepturi deşi majoritari ca număr) şi dacă aceste grupuri sunt sau nu discriminate sau neglijate astăzi (?!), din următoarele motive:
a) Absenţa acestor grupuri etnice româneşti susmenţionate în Camera Deputaţilor. E de precizat că aceste grupuri sunt constituite în asociaţii/fundaţii după aceleaşi legi ca Forumul German, sau ca şi Uniunea Culturală a Rutenilor din România. Numai că, la ultimul recensământ, erau în România sub 300 de ruteni cetăţeni români şi, totuşi, etnia ruteană are un reprezentant în Camera Deputaţilor; asta în vreme ce grupurile etnice româneşti susmenţionate nu au niciunul vreun reprezentant în forul legislativ al Ţării, fapt care dăunează identităţii lor. La fel nu au un reprezentant în Camera Deputaţilor nici românii organizaţi în Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), nici românii persecutaţi etnic (FNRPE), nici românii din Diaspora (FADERE) ş.a.m.d.. Este spre binele Ţării? Oare se respectă, în acest caz, art. 6 alin. 2 din Constituţia României, care prevede că „măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români”?;
b) Inexistenţa unor emisiuni la TVR1 pentru fiecare grup etnic român în parte la o anumită zi şi oră, aşa cum sunt pentru toate celelalte minorităţi naţionale, pentru că Naţiunea Română în general, este formată dintr-o multitudine de grupuri etnice, fiecare cu specific de port, obiceiuri, limbă/dialect (iile din toate colţurile Ţării vorbesc de la sine în acest sens). Cum se păstrează identitatea acestora dacă nu se promovează fiecare cu particularităţile sale în acest tot mare şi unit - Poporul Român care aspiră la o armonie deplină?
c) Fondurile alocate grupurilor etnice româneşti pentru păstrarea identităţii lor sunt insuficiente şi nerepartizate proporţional cu numărul membrilor acestora din totalul grupurilor etnice din România, şi nu sunt evidenţiate special, pe fiecare grup în parte.
d) Nu există un program naţional şi european special atât pentru evidenţierea politicii de deznaţionalizare şi înrobire a românilor ardeleni (care a fost practicată, după anul 1437, prin legea rasistă „Uniom Trium Nationum” şi prin genocidul antiromânesc care a culminat, în anii 1848-1849, cu uciderea a 40.000 de români), cât şi prevederea unor măsuri complexe, cu fonduri, pentru lichidarea urmărilor tiranizării, exploatării, opreliştilor de tot felul şi sărăcirii românilor din Ardeal, inclusiv restituiri de bunuri şi valori de multe miliarde de euro (vezi detalii şi pe www.taraiancului.ro şi în revista „Ţara Iancului”), începând cu moştenirea Gojdu şi bisericile ortodoxe distruse de tunurile lui Bukow şi până la restituirile nelegale de sate întregi româneşti, pământuri, păduri şi averi din zilele noastre.

ing. Ioan Paul Mărginean,
preşedinte fondator al Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea” Deva

Notă: Răspunsurile sunt aşteptate pe noua adresă a e-mail a redacţiei noastre: condeiulardelean@yahoo.com.

Categorie: