Românii au sărbătorit Ziua Armatei în Cimitirul Internaţional de la Valea Uzului

Autor:

Aproximativ 600 de oameni din toată Ţara au sărbătorit, vineri după-amiază (25 octombrie 2019 - n.n.), Ziua Armatei Române în Cimitirul Internaţional de la Valea Uzului şi au adus un omagiu militarilor români care au murit în zonă, cu precădere în timpul Primului Război Mondial.
Participanţii au venit din mai multe judeţe ale Ţării şi au fost de toate vârstele, de la copii de câţiva ani, la persoane în vârstă, foarte mulţi îmbrăcaţi în costum naţional şi purtând steaguri tricolore în mâini. Pe un banner roşu-galben-albastru, prins pe gardul cimitirului, era scris că, potrivit Constituţiei, limba oficială în România este Limba Română, dar şi că românii din Harghita şi Covasna au, pretutindeni, „20 de milioane de fraţi şi surori”.
Printre cei prezenţi la manifestarea de la Valea Uzului s-a numărat şi un bărbat din Bucureşti, care a spus că simte o emoţie extraordinară, pentru că „Valea Uzului este un simbol al dăinurii noastre pe acest pământ”, dar şi o elevă din Ploieşti, care a arătat că o încearcă sentimente de bucurie, pentru că „am avut aşa eroi în istoria noastră şi de mândrie că suntem un popor atât de puternic, care a putut trece peste foarte multe greutăţi”.
Un număr de 150 de persoane au purtat în mâini torţe aprinse, câte una pentru cei 149 de eroi căzuţi în zonă, iar cea de-a 150-a, pentru un soldat din Primul Război Mondial ale cărui rămăşiţe au fost găsite recent.
Manifestarea a început cu intonarea Imnului Naţional şi cu o slujbă religioasă, oficiată de un sobor de preoţi, în memoria ostaşilor români care şi-au sacrificat viaţa în cele două conflagraţii mondiale.
După acest moment, mai multe persoane, inclusiv copii şi adolescenţi, au citit numele celor 149 de eroi români căzuţi în zonă, după fiecare nume, participanţii rostind: „Prezent!”. În timpul citirii numelor eroilor, cei care purtau torţe au venit lângă crucile ridicate de Primăria Dărmăneşti, judeţul Bacău, în memoria soldaţilor români şi au stat de veghe pe toată perioada derulării evenimentului.
Primarul oraşului Dărmăneşti, Constantin Toma, s-a adresat celor prezenţi, purtând pe piept eşarfa tricoloră, şi le-a mulţumit pentru că au venit „la porţile de fier ale Moldovei”, pentru a cinsti eroii români.
„Acum 100 de ani, aceşti oameni s-au jertfit pentru libertatea noastră. Mulţumesc fiecăruia dintre voi şi vă sunt veşnic dator pentru că aţi ales să vă rupeţi din timpul vostru şi să veniţi aici, alături de cei de pe Valea Trotuşului, de pe Valea Uzului, de pe Valea Tazlăului, să cinstim împreună eroii români. Nu am încercat, prin ceea ce am făcut noi, decât să cinstim memoria eroilor români, n-am vrut şi nu dorim să stricăm pacea şi liniştea din Ţara românească. Dar nu am putut să stăm impasibili la ceea ce s-a întâmplat în acest cimitir, timp de mai bine de 50 ani. Faptul că noi am pus aici câteva cruci simbolice, în memoria celor care au apărat acest ţinut, nu cred că este un lucru greşit. Faptul că am ridicat acest monument, în memoria tuturor eroilor care sunt înhumaţi aici, cred că este un lucru absolut normal în anul 2019. Astăzi, aici, în Cimitirul Internaţional de la Valea Uzului, ne-am strâns să aducem o rugăciune, o mulţumire şi un crez celor care au luptat pentru a apăra acest ţinut”, a spus primarul din Dărmăneşti.
Acesta şi-a exprimat stima şi consideraţia pentru toţii eroii înhumaţi la Valea Uzului, indiferent de naţionalitate.
„Dacă nu aş fi iubit eroii, de orice naţionalitate ar fi fost ei, astăzi, aici, pe acest monument, nu vedeaţi înscris numele tuturor eroilor. Am scris acolo: „În memoria eroilor români, maghiari, germani, austrieci, ruşi, italieni, sârbi”. Pe toţi îi iubim la fel, sunt eroii noştri. Şi dacă nu aş fi fost de acord cu acest lucru, nu aţi fi văzut aici steagurile celor şapte naţii care au înhumaţi eroi aici. Toţi trebuie să dăm dovadă de înţelepciune, de înţelegere şi chiar şi în al 100-lea ceas, să ne întindem mâna, să fim fraţi, pentru că, vrem sau nu vrem, trăim în graniţele aceluiaşi stat”, a afirmat Constantin Toma.
Primarul din Dărmăneşti a înmânat distincţii de „Fii ai Văii Uzului” mai multor persoane, printre care şi un copil care, în data de 6 iunie, cu ocazia Zilei Eroilor, când cimitirul era închis cu lacăt, în urma unei hotărâri a Consiliului Local Sânmartin, judeţul Harghita, a fost primul care a reuşit să intre în incintă, purtând un steag tricolor în mână. După ce a intrat acest copil, şi ceilalţi români veniţi la Valea Uzului pentru a sărbători Ziua Eroilor au pătruns în cimitir, după ce mai multe persoane au forţat şi au rupt poarta.
Organizatorul evenimentului de marcare a Zilei Armatei Române, de la Valea Uzului, medicul Mihai Târnoveanu, preşedintele Asociaţiei „Calea Neamului”, a declarat presei că mesajul pe care participanţii doresc să îl transmită este acela că monumentul şi crucile amplasate în memoria eroilor români nu trebuie să fie îndepărtate.
„Am venit aici, la Cimitirul Internaţional al eroilor Valea Uzului, români din toate colţurile Ţării, pentru ca, alături cu fraţii noştri din Dărmăneşti, Dofteana, Oneşti, Comăneşti, să sărbătorim Ziua Armatei Române şi să transmitem un mesaj puternic, să transmitem mesajul unei voinţe naţionale care spune următorul lucru: monumentul eroilor români şi crucile eroilor români instalate de Primăria Dărmăneşti rămân aici, în Cimitirul de la Valea Uzului. Monumentul şi crucile nu se dărâmă, chiar dacă pentru acest lucru fac presiuni atât statul ungar, cât şi UDMR. Aici este România, aici sunt Dărmăneşti, Comăneşti, Dofteana, Valea Uzului, linia de fier a Moldovei, care nu a fost niciodată înfrântă şi nici nu va fi”, a spus Mihai Târnoveanu.
Acesta a explicat că ziua de 25 octombrie are o dublă semnificaţie, „eliberarea ultimei palme de pământ românesc, eliberarea oraşului Carei de sub ocupaţia maghiară”, dar şi faptul că în luna octombrie, inclusiv în data de 25, pe Valea Uzului s-au purtat bătălii crâncene în Primul Război Mondial, „care au făcut posibile, apoi, marile victorii de la Mărăşeşti şi Oituz”.
În zonă s-au aflat numeroase forţe de ordine şi echipaje de pompieri, dar nu au fost înregistrate incidente.
Cimitirul de la Valea Uzului, cel mai mare din judeţul Harghita, se află în centrul unei dispute între autorităţile din comuna Sânmartin, judeţul Harghita, şi liderii UDMR, pe de o parte, şi autorităţile din Dărmăneşti, judeţul Bacău, pe de altă parte.
Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, la finalul celei de-a doua conflagraţii mondiale, în necropola de război de la Valea Uzului erau înhumaţi peste 1.300 de militari de mai multe naţionalităţi - români, unguri, germani, ruşi, austrieci, italieni şi sârbi.
În ultimii ani, Consiliul Local Sânmartin a împrejmuit incinta şi a amplasat câteva sute de cruci în memoria soldaţilor ungari căzuţi în luptele care au avut loc în zonă.
Autorităţile locale din oraşul Dărmăneşti, judeţul Bacău, au decis, recent, să ridice în incintă mai multe cruci în memoria soldaţilor români căzuţi în Primul şi Al Doilea Război Mondial, şi un monument pentru eroii care şi-au dat viaţa acolo, indiferent de naţionalitate, dar autorităţile din Sânmartin şi liderii UDMR susţin că demersul este ilegal, întrucât cimitirul se află în domeniul public al comunei harghitene, iar crucile ar fi amplasate pe locul unor potenţiale morminte nedescoperite ale soldaţilor ungari.
Pe de altă parte, autorităţile din Dărmăneşti susţin că au autorizaţiile necesare pentru ridicarea crucilor şi că cimitirul se află pe teritoriul acestei localităţi.
În zonă au avut loc, în acest an, mai multe incidente: crucile amplasate în memoria eroilor români şi monumentul din incintă au fost acoperite cu saci negri de plastic, iar mai mulţi activişti români au susţinut că au fost agresaţi de extremişti maghiari.
În urma acestor incidente, patru bărbaţi, printre care se numără şi viceprimarul din Sânmartin, au fost duşi la audieri la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Harghita, într-un dosar instrumentat de poliţiştii din Bacău. În aceeaşi zi, Consiliul Local Sânmartin a votat o hotărâre prin care s-a interzis accesul în cimitir pentru 30 zile, iar o săptămână mai târziu, primarul din Sânmartin, Gergely Andras, şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, au închis uşa cimitirului cu un lanţ şi trei lacăte.
Hotărârea de interzicere a accesului în cimitir a fost atacată în instanţă de Instituţia Prefectului - Judeţul Harghita, pentru că ar încălca mai multe legi, inclusiv Constituţia României.
În data de 6 iunie, mai mulţi membri ai comunităţii maghiare din Harghita şi Covasna, alături de liderii lor politici, au format un lanţ viu la Cimitirul Internaţional de la Valea Uzului, în aceeaşi zi în care membrii mai multor organizaţii româneşti, dar şi persoane din judeţul Bacău sau din alte zone ale Ţării au venit în număr mare la cimitir, pentru a participa la o manifestare comemorativă, cu ocazia Zilei Eroilor.
Întrucât românilor nu li s-a permis accesul în zonă, câţiva dintre aceştia au forţat şi au rupt poarta închisă cu lacăt, au avut loc îmbrânceli cu jandarmii, după care maghiarii s-au retras, iar manifestarea s-a desfăşurat în interiorul cimitirului.
După acest moment, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Cimitirul Internaţional de la Valea Uzului ar putea fi preluat în administrare de Ministerul Apărării Naţionale, propunere respinsă de liderii maghiari, iar experţi din partea României şi Ungariei au avut mai multe întâlniri, pentru a găsi o soluţie de rezolvare a problemei, fiind subliniată, de ambele părţi, importanţa dialogului bilateral pe această temă.
Nota redacţiei: Faptul că românii, prin lideri ai lor şi împreună cu ei, s-au hotărât să nu se mai lase călcaţi în picioare şi să arate că Cimitirul Internaţional de la Valea Uzului, indiferent că este situat pe raza Harghitei sau Bacăului (de parcă judeţul ar conta), tot în Ţara Românească se află, reprezintă un gest necesar, de demnitate şi absolut salutar. Ceea ce este trist, este indolenţa şi complicitatea autorităţilor Statului Român cu UDMR-ul şi Budapesta, fapt care se întâmplă a „n”-a oară de la lovitura de stat din Decembrie 1989 încoace. Pentru că este inadmisibil ca niciun înalt demnitar al Ţării să nu aibă curaj să păşească la faţa locului în astfel de situaţii critice şi tensionate, din ticăloşie şi trădare, desigur. Ba mai mult, este inadmisibil ca statul (a se citi, politicienii de la cel mai înalt nivel) să interzică şi Armatei Române să meargă de ziua ei în Cimitirul Internaţional de la Valea Uzului, unde românii au sărbătorit oastea Ţării, fără oaste.

Categorie: