S-a stins soarele ASTREI blăjene, doamna profesoară Silvia Pop

Identificarea şi destinul unui popor se constituie din valorile lui eterne, mai ales cele umane, pe care timpul, din păcate, le cerne, le sedimentează, şi de ce nu, câteodată le macină şi le uită. O astfel de valoare umană a fost profesoara Silvia Pop, preşedinta ASTREI Blaj, pe care o pun, fără să greşesc, în şirul acelor bărbaţi puternici şi luminaţi care înfiinţează ASTRA la Sibiu între 23-26 octombrie 1861, în frunte cu nemuritorii Şaguna, Şuluţiu, Bariţiu, Cipariu, binefăcătorul Emanoil Gojdu, Eudoxiu Hurmuzache, Ion Maiorescu şi mulţi alţii. Pentru că în acei ani românii trăiau sub domnia unui absolutism aspru austro-ungar, energia naţională şi-a căutat un alt câmp de acţiune, deoarece în cel politic nu era posibil, şi atunci, acest câmp, nesfârşit şi veşnic roditor, a fost cel al culturii româneşti. Înfiinţarea ASTREI începe să vindece Poporul Român, care, ca un bolnav după o suferinţă îndelungată, după ce bea apa vie a vieţii şi cunoaşterii, se scoală din patul de suferinţă. Desigur că evenimentele care au precedat înfiinţarea ASTREI, dar şi Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918 ne-au demonstrat faptul că ASTRA nu a trăit zadarnic, iar aspiraţiile ei s-au împlinit, însă nu s-au terminat.
După Revoluţia din 1989, profesoara Silvia Pop a simţit acest lucru şi, iată, a reînviat marea Asociaţiune numită ASTRA Blaj, de unde a plecat zborul culturii româneşti spre inimile românilor. A fost o femeie aşa de viguroasă şi de tonifiantă încât nu puteai ca odată ce o cunoşti să nu te încadrezi în aria ei spirituală, care era 100 la sută astristă. La orice manifestare a ASTREI simţeai o mare siguranţă când erai sub protecţia ei olimpică. Această mare „doamnă de fier” a Asociaţiunii ASTRA Blaj, încărcată cu o voinţă ieşită din comun, ne-a determinat şi pe noi, ceilalţi care suntem împreună cu dânsa fondatorii ASTREI, să facem totul, să trecem peste toate obstacolele pentru a dezvolta şi a merge cu ideile Asociaţiunii la cetăţenii zilelor noastre şi, mai ales, la tineri. Dacă atunci, în 1861, a fost timpul înfiinţării şi-al încercărilor crâncene, doamna Silvia Pop ne-a spus că astăzi este timpul muncii sistemice şi conştiente. Profesoara Silvia Pop a îndrăznit şi a făcut fapte măreţe pentru cultura blăjeană şi românească chiar cu preţul încercărilor, umilinţelor, rugăminţilor şi acţiunilor în forţă şi, bineînţeles, a sacrificiului timpului vieţii ei pe altarul culturii. Din păcate societatea actuală ne micşorează sufletul, ni-l sărăceşte şi doar datorită unor personalităţi ca această minunată femeie, profesoara Silvia Pop, ne-am adăpat cu toţii din cultura românească veşnică şi nemuritoare. Nu credeam niciodată că această Doamnă va pleca dintre noi, dar iată că îngerul morţii a coborât şi la ea când nu ne aşteptam, răpind-o cu aripile lui negre şi ducând-o spre stele, spre Dumnezeu.
Dispariţia profesoarei Silvia Pop este o mare pierdere pentru municipiul Blaj, pentru ASTRA blăjeană, pentru noi toţi cei care am cunoscut-o şi am iubit-o. Astăzi este vremea să plângem, mâine vom merge mai departe; însă, vă promitem, scumpă doamnă, că o să ţinem aprinsă flacăra ASTREI şi după plecarea la Cel Atotputernic a Domniei Voastre. Rămas bun, bună Doamnă a ASTREI blăjene! Nu vă vom uita niciodată şi-i vom învăţa pe copiii şi nepoţii noştri vorbele dumneavoastră despre comoara cea mai de preţ a unei naţiuni, care este cultura şi limba naţională! Dumnezeu să vă ierte şi să vă ia în împărăţia Lui veşnică!

Categorie: