SAMOILĂ MÂRZA ŞI FOTOGRAFIILE SALE UNICE DE LA MAREA UNIRE DIN 1918

- 130 DE ANI DE LA NAŞTERE -

S-a născut la 18 septembrie 1886, în familia ţăranului român, Ştefan şi Ana Mârza din Galtiu, sat în apropierea oraşului Alba-Iulia. În anul 1893, este înscris în clasa I a şcolii primare din sat. După terminarea a şase clase primare, urmează şase ani cursurile liceale în Alba-Iulia. Între anii 1909-1911, se duce la Sibiu, ca ucenic la fotograful Iainek, unde învaţă arta fotografică pe care o practică până la sfârşitul vieţii.
Izbucnirea Primului Război Mondial, 1914-1918, îi întrerupe activitatea civilă, de fotograf. A fost mobilizat în toamna anului 1914 şi trimis pe frontul austriac din Galiţia, ajungând până în ţările baltice, la Riga în Letonia. Din 1916, este transferat pe frontul italian. Meseria de fotograf o practică şi în timpul armatei. Pe teritoriul imperiului austro-ungar, din care făceau parte Transilvania şi Banatul, trăiau aproximativ 4 milioane de români, din care au fost mobilizaţi şi trimişi pe front 800.000. În război au murit sau au fost rănite circa 300.000 de persoane. Samoilă Mârza, la sfârşitul războiului, în toamna anului 1918, se afla la Trieste; de aici, împreună cu alţi soldaţi români ardeleni, pleacă la Viena, unde soseşte la 10 noiembrie 1918. În ziua de 14 noiembrie 1918, la Viena, în cazarma „Ferdinand”, are loc ceremonia constituirii Consiliului Naţional Român Militar, depunerea jurământului militar şi sfinţirea primului steag tricolor al Consiliului, în prezenţa generalului Ioan Boeriu, a locotenentului Iuliu Maniu şi a capelanului militar Iuliu Hossu. Cei prezenţi au întâmpinat cu bucurie evenimentul strigând: „Ura! Trăiască România Mare!”. Militarul fotograf Samoilă Mârza a fost prezent la aceste manifestări, realizând trei imagini fotografice ce constituie pentru el începutul acestei activităţi, care îl va consacra ca fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918, din Alba-Iulia.
De la Viena, soldaţii şi ofiţerii pleacă cu trenul spre casă cu gândul de a participa la Adunarea de la Alba-Iulia, despre care au luat la cunoştinţă.
Tânărul Samoilă Mârza ajunge acasă în satul Galtiu cu patru zile înaintea Marii Adunări de la Alba-Iulia, unde este bine primit. Sătenii se pregăteau de zor pentru a fi prezenţi şi ei la acest eveniment istoric. Femei şi fete au ţesut, în război, un steag mare tricolor şi o pancartă pe care scria: „GALTIU. Trăiască Unirea şi România Mare”, împodobită cu cinci floricele în cele trei culori - roşu, galben şi albastru.
Înainte să plece la Alba-Iulia, face trei fotografii.
Consiliul Naţional Român l-a angajat pe fotograful albaiulian Artur Bach pentru a fotografia serbările Unirii, dar în ziua de 1 Decembrie 1918, acesta nu s-a prezentat să-şi onoreze angajamentul. Salvarea, norocul, vine de la tânărul patriot român, fotograful Samoilă Mârza, care împreună cu delegaţia satului Galtiu, duminică dimineaţa pleacă pe jos, la Alba-Iulia, însoţit de bicicleta pe care avea aparatul fotografic, trepiedul şi geanta cu clişee pe sticlă. Au ajuns pe platoul din jurul cetăţii la orele 11.
Comitetul Naţional Român, în jurul orei 12, aduce la cunoştinţa celor peste 100.000 de participanţi, hotărârile Unirii. În acest timp, Samoilă Mârza realizează 7 (şapte) - după alţi autori 6 (şase) - fotografii cu vorbitorii de la tribuna oficială şi scene cu poporul participant la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia, care consfinţeşte pe vecie Unirea Transilvaniei cu Ţara-mamă, România.
Aniversând 130 de ani de la naşterea lui Samoilă Mârza şi ajunul centenarului Marii Uniri, se cuvine să prezentăm aceste fotografii unicat publicului larg românesc. Privitor la numărul de fotografii 7 sau 6, unii cercetători susţin că fotografiile 3 şi 4, cu episcopii Miron Elie Cristea şi Iuliu Hossu, ar fi una singură, care ulterior a fost retuşată pentru a se vedea crucea şi lănţişorul din mâna înaltului cleric ortodox.
Samoilă Mârza, la începutul anului 1919, întocmeşte un album intitulat „Marea Adunare de la Alba-Iulia în chipuri”, care a fost înmânat sau trimis Maiestăţii Sale Regele Ferdinand, generalului francez Henri Berthelot, primului ministru I.C. Brătianu, preşedintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, Episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, istoricului Nicolae Iorga, altor personalităţi şi instituţii, fiind bine primit şi apreciat. Albumul a fost inclus şi în documentele prezentate de România la tratativele de pace de la Versailles şi Trianon.
Profesia de fotograf a practicat-o cu pasiune. A fost un om modest şi cu bun simţ. După Marea Unire este întâlnit la toate evenimentele şi serbările naţionale din Transilvania, în viaţa satelor şi oraşelor, unde peste tot a lăsat cel puţin o fotografie spre bucuria românilor. S-a stins din viaţă la 19 decembrie 1967, fiind înmormântat la Alba-Iulia, în cimitirul Maieri.