„Sântilia” - Nedeia Mocănească din Voineştii Covasnei. Trecut şi prezent

Sâmbătă şi duminică, 21-22 iulie 2018, în organizarea Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu” şi cu sprijinul autorităţilor locale, în Poiana Nedeii din Voineştii Covasnei a avut loc ediţia anuală a Sântiliei, manifestare câmpenească a mocanilor ce are loc, din timpuri străvechi, în preajma sărbătorii Sfântului Ilie.
Evenimentul s-a întins pe durata a două zile, ca de fiecare dată în ultimii ani, însă ziua principală a fost duminica, cu atât mai mult cu cât sâmbăta trecută Sfântul Ilie a ţinut să ne arate, şi aici la poalele Carpaţilor, că el este prorocul care aduce ploaia. Totuşi, în ciuda vremii nefavorabile, care nu semăna deloc cu o zi din luna lui Cuptor, s-au desfăşurat mai multe activităţi, precum Şezătoarea făcutului de flori, iar pe scenă au evoluat Ansamblul „Oltul” (Hăghig, judeţul Covasna), Ansamblul Comunităţii Elene din Braşov, Ansamblul „Florile Zagonului” (Zagon, judeţul Covasna), Grupul Folcloric „Răzeşii” (Tupilaţi, judeţul Neamţ) şi Corul Bărbătesc „Voievozii Munţilor” (Vâlcele, judeţul Covasna). Tot în prima seară, nu a lipsit din program nici tradiţionalul foc de tabără, la care se strâng cu interes şi bucurie atât localnicii cât şi invitaţii lor, din comunele aflate în împrejurimile oraşului celor o mie de izvoare - Covasna, dar şi turişti veniţi în staţiune din întreaga Ţară.
În cea de-a doua zi, conform tradiţiei locului, alaiului nunţii a pornit spre Poiana Nedeii din faţa Bisericii Ortodoxe cu hramul „Înălţarea Domnului”, acolo unde părintele paroh Ioan Ovidiu Măciucă i-a binecuvântat pe participanţi.
Odată ajunşi în Poiana Nedeii din Valea Zânelor, participanţii la obiceiul străvechi Nunta tradiţională la românii voineşteni, dimpreună cu numerosul public venit să vadă tradiţia în desfăşurare la mocanii covăsneni, au pus în scenă, la Casa Nedeii, festivul moment, la finalul căruia, ca în fiecare an, s-au jucat concursurile ciobăneşti - luptele şi ridicatului bolovanului.
A urmat salutul primarului oraşului Covasna, Gyero Jozsef, către participanţi şi apoi a debutat programul manifestării din această zi de duminică, oricum parcă ceva mai prietenoasă decât cea precedentă. Aşa încât, rând pe rând, scena a fost ocupată de: Sceneta „Mioriţa”, Grupul Instrumental „Muguraşii” (oraşul Covasna), Elena Istrate, Ansamblul „Românaşul” (oraşul Covasna), Grupul Vocal Bărbătesc din Voineşti, Ansamblul „Junii Covăsneni”, Ansamblul „Junii Braşovului” şi Ansamblul „Ştefan Vodă” (Căpriana, Republica Moldova).
Ziua de cântec popular şi voie bună a fost încheiată de recitalurile „capetelor de afiş” Nineta Popa, Nicoleta Voica şi Sava Negrean Brudaşcu.

Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

În fiecare vară, în preajma prăznuirii Sfântului Proroc Ilie, are loc la Voineşti - Covasna, Sântilia, numită şi Nedeia mocănească, aşa cum este cunoscută în zonă această sărbătoare pastorală străveche, care dovedeşte vechimea şi statornicia oierilor români în sud-estul Transilvaniei, în zona Arcului intracarpatic. În trecut, Sântilia se întindea pe mai multe zile (între trei şi cinci), concentrate în jurul datei de 2 august, atunci când se sărbătorea Sfântul Ilie pe stil vechi.
Între anii 1979-1983, în judeţul Covasna s-a desfăşurat o amplă acţiune de cercetare şi de identificare a repertoriului etnologic şi etnografic, realizată de către unii dintre specialiştii Institutului de Cercetări Etnologice şi Dialectologice din Bucureşti (veche denumire a actualului Institut de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române). Au fost aplicate chestionare şi s-au înregistrat câteva zeci de piese folclorice - oraţii de nuntă, cântece şi melodii de joc. Câteva dintre răspunsurile la chestionarele specialiştilor se regăsesc în cele cinci volume ale Atlasului Etnografic Român, dar şi în corpusurile de documente care au stat la baza documentării acestei lucrări enciclopedice de o imensă valoare culturală şi identitară. Despre Nedeia Mocănească din Voineştii Covasnei (ca şi despre alte nedei similare ale oierilor români din zona montană a sud-estului Transilvaniei) găsim puţine, dar interesante menţiuni, în volumul Sărbători şi obiceiuri. Răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român, vol. III, Transilvania (Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003, p. 379): „La Întorsura-Buzăului şi Covasna era nedeie ciobănească, ca şi acum”; „Se organiza şi Hora Sântiliei, în prima duminică din august, când veneau ciobanii de la munte” etc..
Ca mai toate nedeile oierilor români din întregul lanţ carpatic, Sântilia marca jumătatea verii şi a sezonului pastoral, moment în care tinerii ciobani aveau dreptul să coboare prin satele aşezate la poalele munţilor, unde aveau să-şi întâlnească drăguţele, să le dăruiască „păpuşile” de caş, în schimbul cărora aveau să primească, în chip de acceptare, un bucheţel de busuioc, pe care-l purtau la piept, la brâu sau la pălărie, pe tot timpul desfăşurării nedeii, la fel cum şi fetele purtau acele „păpuşi” la loc vizibil, la piept sau la cingătoare. Despre semnificaţiile, simbolistica şi tipurile modelelor ornamentale ale acestor daruri simbolice, am mai povestit în paginile găzduite de „Condeiul ardelean”, în articolul „Poveştile păpuşilor de caş din Voineşti, Covasna” („Condeiul ardelean”, nr. 278, 23 august - 5 septembrie 2013). Despre locurile în care se desfăşurau nedeile mocăneşti, trebuie spus că, dacă în alte zone pastorale româneşti acestea se ţineau sus în munte, pe „plai”, aproape de golurile alpine, în schimb, la Voineştii Covasnei memoria colectivă a reţinut că Sântilia s-a desfăşurat dintotdeauna doar în vatra satului. Important este faptul că Nedeia Mocănească a voineştenilor a constituit una dintre etapele prenupţiale importante, poate cea mai importantă dintre acestea. Jocul satului, cândva una dintre „instituţiile” fundamentale din cadrul societăţii rurale tradiţionale (mai ales sub aspectul contextualizărilor şi ritualizărilor prenupţiale, prin care tinerii îşi uneau destinele), a dispărut astăzi lăsând loc unor noi paradigme sociale, total schematizate şi lipsite de acea încărcătură semantică şi simbolică pe care omul tradiţional o păstra nestrămutat.
„Spectacolul” Sântiliei de astăzi îmbină o serie de elemente diferite, de la cele ale unei serbări populare câmpeneşti până la cele de promovare a unui tip de festival folcloric şi (sub alt aspect) de la modul de exprimare a identităţii locale până la un anume tip de marketing turistic. Aceste valenţe festivaliere se înscriu, în contextul actual, într-un mod firesc de revitalizare a unor obiceiuri care nu se mai practică în mod spontan. Ele au început să fie descoperite încă din anul 1968, atunci când a fost iniţiată prima ediţie de acest tip a Sântiliei, la Voineşti, în Poiana Nedeii din Valea Zânelor. În acest context, de atunci şi până în prezent, aproape fără întrerupere, în fiecare an este prezentată o transpunere „scenică” a secvenţelor principale care constituiau, cândva, pilonii de bază ai ritualului nupţial voineştean.
Nunta tradiţională din Voineşti, integrată în spectacolul Sântiliei, reprezintă o suită de elemente de cultură tradiţională apte să demonstreze, în primul rând (în ciuda tendinţelor de modernizare, a celor interculturale, a împrumuturilor din cultura urbană şi a folosirii cadrului scenic pentru perpetuarea obiceiurilor), forţa şi perenitatea identităţii româneşti din zona Arcului intracarpatic. În subsidiar, Sântilia constituie, în prezent, un prilej de etalare a unor manifestări (artistice, gastronomice, de târg şi de serbare câmpenească), dar şi o bună ocazie de exprimare a identităţii naţionale şi culturale româneşti.

Nota redacţiei:
Mai multe articole despre „Sântilia” de la Voineşti, Covasna, semnate de distinsul colaborator al ziarului nostru, cercetătorul dr. Constantin Secară, din Bucureşti, au fost tipărite în ultimii ani, în paginile din „Condeiul ardelean” şi pot fi recitite consultând colecţia publicaţiei sau accesând pagina electronică (http://www.condeiulardelean.ro): Sântilia (Nedeia mocănească) de la Zăbala şi Voineşti, Covasna (iulie 2013); „Sântilia” - nedeia mocănească a voineştenilor, între tradiţie locală, identitate culturală şi permanenţă românească (nr. 327, 24 iulie - 6 august 2015, accesibil pe http://www.condeiulardelean.ro/articol/santilia-voinestenilor-intre-trad...); Nedeia mocănească de la Voineşti, Covasna - model de păstrare a tradiţiei şi definirii identităţii şi spiritualităţii româneşti (nr. 373, 28 iulie - 10 august 2017, accesibil pe http://www.condeiulardelean.ro/articol/nedeia-mocaneasca-de-la-voinesti-...).

dr. Constantin Secară
(Bucureşti)

Categorie: