Sărbătoarea „Limba noastră cea română” şi Grigore Vieru, din mormânt, ne-au chemat în Basarabia! (IV)

De acolo au început, timp de trei zile, „incursiunile” noastre spre Chişinău. Duminică, 1 septembrie 2019, a fost o zi pe care am petrecut-o însă la Ialoveni, un municipiu aflat doar la o aruncătură de băţ de Capitala Republicii Moldova. Ne aştepta primarul urbei, domnul Sergiu Armaşu. Împreună am plecat la Sfânta Biserică, unde preotul a grăbit terminarea slujbei, pentru a ne saluta. I-a răspuns frumos părintele Gheorghe Nicolae Şincan, aşa cum ştie domnia sa s-o facă, în dulcele grai al preoţilor ardeleni. Poetul Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei pentru Cultură a judeţului Mureş, a rostit, la fel de frumos, câteva poezii cu temă religioasă din volumul său La taclale cu Dumnezeu. De la Biserică am ajuns la Biblioteca Raională, unde a avut loc o frumoasă întâlnire literar-muzicală, un dialog artistic între reprezentanţii Ardealului şi cei ai Basarabiei, la care şi-au dat concursul elevii Şcolii de Arte din Ialoveni, cărora le-au răspuns doamnele: Antonia Socol, Verginia Moldovan, Tatiana Scurtu Munteanu şi domnul profesor Nicolae Suciu. Domnul primar, Sergiu Armaşu, a subliniat cât de importantă este pentru municipiul Ialoveni înfrăţirea cu municipiul Topliţa, cu care vor derula, împreună, mai multe programe economice şi culturale. La sfârşit, nu ştiu de unde şi cum, deodată, mesele s-au umplut de tot felul de bunătăţi culinare, nelipsind, desigur, renumitul vin negru basarabean. Eram doar „în ospeţie”. Iar basarabenii ştiu să-şi cinstească oaspeţii.
A doua zi, întâlnirea cultural-literară a avut loc la Biblioteca „Târgu-Mureş”, de pe Bulevardul Moscova nr. 8, Biblioteca Sectorului Râşcani, Filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Haşdeu”. Întâlnirea a fost onorată de poetul Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. De menţionat importanta donaţie de carte făcută de Nicolae Băciuţ, care a donat Bibliotecii „Târgu-Mureş” din Chişinău volumele, apărute la Editura „Vatra veche” din municipiul Târgu-Mureş, pe care o conduce, în cadrul Programului „100 de cărţi pentru Marea Unire: 1918-2018”.
Ultima „întâmplare” cultural-literară şi artistică a avut loc marţi, 3 septembrie, la Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”. Directorul, domnul Alexandru Bantoş, având-o alături pe soţia sa, doamna conf. univ. dr. Ana Bantoş, au ţinut ca activitatea de la Casa Limbii Române să fie una mai deosebită. Şi a fost! S-au rostit alocuţiuni frumoase, s-au citit şi recitat poezii din creaţiile proprii ale celor prezenţi, s-au ascultat minunatele cântece populare basarabene. Domnul Bantoş a prezentat revista „Limba română”, ajunsă la nr. 3 (253) în 2019, revistă pe care micul dar inimosul colectiv al instituţiei o tipăreşte de mai bine de două decenii, făcând sacrificii deosebite, fiindcă două Ţări româneşti nu sunt capabile - de fapt „uită” - să sprijine tipărirea acestei reviste de ţinută, unică în spaţiul românesc. La sfârşitul activităţii, domnul Alexandru Bantoş ne-a poftit într-o altă sală, unde ne aştepta o masă încărcată cu tot felul de bunătăţi, mai ales cu renumitele plăcinte basarabene. Mi-am amintit de întâmplarea petrecută pe vremea când Dumnezeu, însoţit de Sfântul Petru, umblau la colindat, ajungând la casa bogatului şi la cea a săracului. Ştiţi ce s-a întâmplat. Aşa şi acum: cei mai strâmtoraţi financiar au fost cei care ne-au cinstit cu de toate. Doamna Ana Bantoş mi-a scris pe internet: „Stimate domnule Şandru, să ştiţi că întotdeauna Sărbătoarea Limbii Române petrecută împreună cu Dumneavoastră are o strălucire aparte”. Se referă, desigur, la prezenţa noastră, a românilor din Ţara-mamă.
Ne-am despărţit greu de fraţii noştri din Basarabia. A venit, însă, vremea să ne îndreptăm din nou spre Prut, hotarul nedrept dintre „două ţări”, în realitate una singură, România, şi un singur Popor Român, aşa cum spunea poetul Nicolae Dabija: „Noi, cei de aici, suntem voi, cei de dincolo, iar voi, cei de dincolo, sunteţi noi, cei de aici!”. Ne-am oprit la Iaşi. A doua zi, la Muzeul Municipal de Istorie „Regina Maria” a avut loc un „dialog” cultural-literar şi artistic, regizat de scriitorul Dan Teodorescu, preşedintele Ligii Scriitorilor Români, Filiala Iaşi - Nord-Est. Au luat cuvântul: Aurica Ichim, Mihai Batog-Bujeniţă, Corina Matei-Gherman, Viorica Şerban şi Calistrat Robu (Iaşi); Nicolae Băciuţ, Răzvan Ducan, Darie Ducan, Ilie Şandru, Gheorghe Nicolae Şincan, Tatiana Scurtu-Munteanu (Mureş). Secvenţa artistică a „dialogului” a fost susţinută de: Emil Gnatenco (actor), Nina Muntenu (vioară), Adi Gegiuc (folk), Rodica Ioniţă-Grosu şi Karla Ursu (muzică populară).
Aşa s-a încheiat periplul nostru basarabean, cu un punct terminus la Iaşi, frumoasa capitală culturală a Moldovei, poate chiar a Ţării, dorind astfel să sugerăm ideea că acel act tâlhăresc din 1812, „când muscalu a pus piatră de hotar la Prut şi a rupt biata noastră Moldovă în două”, trebuie să rămână un episod trist în istoria neamului nostru. Iar credinţa în revenirea Basarabiei la sânul mamei sale - România, trebuie să se întâmple odată şi-odată. Cu această credinţă a trăit şi Grigore Vieru: „Nu am nimic împotriva Republicii Moldova pe care am susţinut-o de la bun început şi o susţin, dar nu altfel decât o treaptă spre Reîntregire. (…) Cred în restabilirea hotarelor strămoşeşti şi doresc această legitimă restabilire. (…) Cred, cu toată inima, că reunirea cu Ţara-mamă este inevitabilă”. A plecat, din păcate, prea devreme în lumea nemuririi, cu marea durere în suflet, că nu a avut bucuria de a-şi vedea înfăptuită această credinţă.
Nu pot, însă, încheia aceste rânduri fără a sublinia, încă o dată, rolul important al „căpitanului” Nicolae Băciuţ în iniţierea şi buna desfăşurare a acestei activităţi, pe întregul ei parcurs. Nu pot să închei fără să amintesc şi numele doamnei Maria Borzan, „directorul administrativ şi financiar”, care a pregătit din timp această călătorie şi a avut grijă ca toate să se desfăşoare conform programului stabilit. Trebuie să amintesc numele domnilor Doru Decebal Feldiorean, directorul publicaţiei „Condeiul ardelean”, şi Ilarie Gheorghe Opriş, care s-au achitat cu brio de sarcina pe care şi-au asumat-o, acea de a fi fotoreporterii grupului, imortalizând toate momentele importante din timpul activităţilor care s-au desfăşurat. Nu aş putea s-o uit nici pe doamna Maria Mera, artist plastic, din municipiul Reghin, care a organizat o expoziţie de icoane realizate de dumneaei, la Biblioteca „Târgu-Mureş” şi a dăruit, la fiecare întâlnire avută peste Prut, câte o icoană cu chipul Maicii Domnului gazdelor noastre. După cum nu-l pot uita nici pe tânărul şi simpaticul nostru conducător auto, Marius Crişan, care ne-a dus şi ne-a adus în cea mai deplină siguranţă. Într-un autocar de cinci stele, cu un şofer de nota 10!
(sfârşit)