SCRISOARE DESCHISĂ

Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea” Deva
Nr. 9012/25.01.2016

Către Domnul Prim-Ministru al României, Dacian Cioloş

Ne adresăm prin prezenta cu unele propuneri simple - pe care le-am mai făcut, fără rezultat, guvernelor şi forurilor decizionale anterioare (vezi site-ul nostru: www.taraiancului.ro) - care pot genera într-un timp scurt cca. 1.000-2.000 de locuri de muncă în zona Munţilor Apuseni, prin reluarea unor meserii tradiţionale, fără investiţii din partea Statului Român, dar care presupun unele măsuri legislative şi facilităţi atractive pentru aceşti cetăţeni, păzitori credincioşi şi destoinici, ei şi înaintaşii lor, ai bogăţiilor din munţii pe care îi locuiesc. Ne adresăm cu rugămintea ca prin ordine ministeriale, ordonanţe de urgenţă şi/sau iniţiative legislative, să întreprindeţi ceva concret, efectiv şi neîntârziat, pentru a rezolva următoarele propuneri:
1) Meseria (ocupaţia) de aurar aluvionar tradiţional să fie introdusă în Nomenclatorul Naţional prin iniţiativa şi efortul Guvernului României.
Menţionăm că Asociaţia noastră a iniţiat şi instruit, în sistem de voluntariat, teoretic şi practic, zeci de copii şi localnici în această ocupaţie străveche, care e pe cale de dispariţie, dar complicaţiile şi costurile impuse prin Legea minelor (şi nu numai) fac în aşa fel încât cei instruiţi, sau potenţialii aurari aluvionari, să nu poată practica în sistem individual privat, pe scară largă, această meserie (ocupaţie), care de mii de ani a fost una de bază şi, de cele mai multe ori, profitabilă în Apuseni.
2) Acordarea de facilităţi locuitorilor din Munţii Apuseni care practică meseria de aurar aluvionar tradiţonal prin autorizare la nivel de Primărie sau C.N. Minvest S.A. Deva. Acest lucru nu ar perturba activitatea altor proiecte ce se preconizează a se realiza aici. Menţionăm că şi RMGC a obţinut în anul 2009, la Roşia Montană, o performanţă înscrisă în Cartea Recordurilor prin extragerea simultană a aurului de către 115 aurari aluvionari tradiţionali (cu şaitrocul).
3) Acordarea gratuită sau atractivă, spre administrare şi exploatare, foştilor mineri, localnici din Munţii Apuseni, a unor mine, perimetre sau cariere părăsite. Menţionăm că, în anul 1948, localnicilor minieri din Munţii Apuseni le-au fost naţionalizate minele şi şteampurile fără a le mai fi restituite vreodată, pricinuindu-se un seism economic şi social cu urmări catastrofale pentru localnici (numai pe Valea Roşiei funcţionau atunci peste 300 de şteampuri care însemnau ca investiţie o valoare totală de cca. 1.000 kg de aur… Amintim că minerul Mihăilă Gritta din Roşia Montană a construit pentru comunitate, din aurul extras în mina proprie, 7 biserici şi 7 şcoli pe teritoriul judeţelor Alba şi Hunedoara, unele existând şi astăzi). A nu facilita localnicilor din Munţii Apuseni să poată extrage aur aluvionar sau din mine proprii, este similar cu a nu facilita unui localnic din Delta Dunării să poată pescui cu undiţa proprie, pe bază de permis, în apele care îl înconjoară.
4) Implicarea Băncii Naţionale a României pentru preluarea în centre specializate a aurului extras prin mijloace tradiţionale de către particulari.
Cu stimă, speranţă şi aleasă consideraţie,
Preşedinte fondator,
ing. Ioan Paul Mărginean

Notă: În răspuns (vezi facsimilul), ni s-a comunicat că scrisoarea a fost repartizată spre analiză şi rezolvare ministerelor de resort. Le aşteptăm.

Categorie: