Scrisoare deschisă adresată parlamentarilor şi liderilor politici şi civici români din judeţul Covasna

Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), luând act de prevederile proiectului de reamenajare a zonei centrale a municipiului Sfântu-Gheorghe, proiect care include înălţarea unei coline de cinci metri înălţime, 13 lăţime şi 33 lungime amplasată în vecinătatea Prefecturii şi a Consiliului Judeţean Covasna, obiectiv care, în viziunea celor care l-au comandat şi proiectat ar reprezenta, chipurile, „trupul pietrificat al balaurului răpus de Sfântu-Gheorghe, ocrotitorul oraşului”, consideră că, de fapt, această colină care are înălţimea unei construcţii cu două etaje, nu are alt scop decât acela de a obtura vederea Grupului Statuar „Mihai Viteazul”.
FCRCHM consideră că acest demers, pornit din ură faţă de un mare simbol naţional românesc - folosindu-se în mod diabolic de motive religioase creştine -, este o nouă şi gravă impoliteţe, care dovedeşte, încă o dată, dacă mai era cazul, dorinţa liderilor maghiari de ghetoizare a instituţiilor şi simbolurilor româneşti de pe proiectatul purificat etnic „pământul secuiesc”, demers care face parte dintr-o strategie de ocupare simbolică a spaţiului public din judeţele Covasna şi Harghita exclusiv cu monumente şi simboluri maghiare.
Stau mărturie, în acest sens, acţiunile liderilor maghiari din judeţele Covasna şi Harghita de interzicere în spaţiul public a instituţiilor şi simbolurilor româneşti, din al cărui lung şir menţionăm doar: îngrădirea, din toate părţile, cu blocuri de locuinţe, a Catedralei Ortodoxe din Sfântu-Gheorghe (acţiune realizată în timpul regimului comunist şi finalizată după decembrie 1989); demersurile întreprinse, inclusiv cu violenţă, împotriva înfiinţării şi funcţionării Casei de Copii „Sfântul Iosif” din Odorheiu-Secuiesc, aşezământ construit de Asociaţia umanitară elveţiană „Basel Hilft” şi predat Congregaţiei greco-catolice „Inimi Neprihănite”; campania de manipulare prin mass-media împotriva construirii cazărmii de jandarmi din Sfântu-Gheorghe (pentru obţinerea aprobărilor necesare începerii construcţiei a fost nevoie de modificarea legislaţiei în materie); proiectarea unei săli de squas (un fel de tenis la perete) în faţa Jandarmeriei şi Poliţiei judeţului Covasna, pentru a obtura vizibilitatea acestor edificii importante; refuzul de a aproba documentaţia de ridicare a Bisericii „Buna Vestire” din preajma Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Covasna (aprobarea a fost obţinută după intervenţia conducerii Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului); oferirea unor clădiri improprii pentru amenajarea sediului Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe şi boicotarea înfiinţării acestei instituţii; refuzul de a aproba trecerea clădirii în care a funcţionat Prima Şcoală Românească din Sfântu-Gheorghe, din fondul locativ de stat, în administrarea Ministerului Culturii, respectiv a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în scopul amenajării punctului muzeal actual, şi apoi, acordarea unor variante necorespunzătoare de amplasamente pentru construirea locuinţelor în care au fost strămutaţi foştii locatari din clădirea menţionată; menţinerea în paragină, ani de zile, a Pieţei „Mihai Viteazul” din centrul municipiului Sfântu-Gheorghe; tărăgănarea aprobării ridicării monumentului ASTRA, pe locul unde a funcţionat în perioada interbelică sediul Despărţământului Central Judeţean Treiscaune al Asociaţiunii ASTRA, în parcul din faţa blocului în care a funcţionat Sucursala judeţeană a Băncii Naţionale din Sfântu-Gheorghe (aprobarea a fost dată cu anumite condiţii privind mărimea monumentului, după aproape un deceniu, la insistenţele deputatului Petre Străchinaru şi consilierului Ioan Solomon); campania din presa de limbă maghiară împotriva existenţei în Sfântului Gheorghe a statuii Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, campanie coordonată de publicistul Kadar Gyula; organizarea întâlnirii maghiarilor de pretutindeni, originari din judeţul Covasna, din fonduri publice, cu excluderea totală a românilor; schimbarea denumirii a 25 de străzi din municipiu, sub pretextul eliminării denumirilor comuniste, şi înlocuirea lor cu nume maghiare; neacceptarea propunerilor de atribuire a numelor unor personalităţi româneşti unor străzi din municipiul Sfântu-Gheorghe; îndepărtarea drapelului naţional de pe clădirea Casei cu Arcade; refuzul de a denumi liceul din oraşul Covasna Liceul „Korosi Csoma Sandor - Justinian Teculescu” şi Spitalul de Cardiologie „Teculescu - Benedek”; atribuirea de nume exclusiv maghiare unităţilor şcolare mixte; marginalizarea şi umilirea acţiunilor culturale româneşti organizate cu ocazia zilelor localităţilor cu populaţie etnic mixtă etc..
În toate marile oraşe ale lumii, arhitecţii urmăresc proiectarea unor spaţii cu mari deschideri şi largi perspective urbanistice şi nu ridicarea unor „reliefuri artificiale” monstruoase, de fapt bariere simbolice între diferite culturi.
FCRCHM solicită senatorului Marius Obreja şi deputatului Horia Grama, tuturor liderilor politici şi civici români din judeţul Covasna, să facă demersurile necesare la forurile centrale competente pentru stoparea realizării acelei monstruozităţi proiectate pe bani publici în centrul municipiului SfântuGheorghe, care, odată realizat, ar reprezenta o mărturie stânjenitoare pentru generaţiile viitoare.
Facem un apel, totodată, şi cu această ocazie, către liderii politici şi de opinie maghiari să nu se lase antrenaţi în proiecte care duc la segregare interetnică, izvorâte din minţi bolnave de şovinism, ci să caute cele mai luminoase deschideri spre apropiere şi respect al demnităţii celuilalt, aşa cum s-a angajat deja pe acest drum comunitatea europeană de astăzi. Populaţia de rând maghiară din Sfântu-Gheorghe nu trebuie „educată” cu frica faţă de simbolul Mihai Viteazul, care de fapt trebuie să fie o punte de comuniune pe plan istoric; marele domn a condus cu succes împotriva cotropitorilor ţării şi pe secuii care i-au venit în ajutor şi care s-au luptat vitejeşte, iar voievodul i-a răsplătit cu privilegii, în timp ce Bathoreştii maghiari i-au asuprit. A obtura vederea statuii implică, aşadar, şi o obturare ticăloasă a propriei istorii.
Biroul de presă
17 mai 2015