SCRISOARE DESCHISĂ Către Români, Forţa Străzii, Societatea Civilă

Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea” Deva

Motto:
a) Vox populi, Vox Dei
b) Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla, bateţi şi vi se va deschide (Matei 7, 7)
c) Flămânzii s-au săturat de vorbe, ei vor pâine! (Traian Dorz)

1. Tragedia şi victimele de la Club Colectiv - Bucureşti a fost picătura care a declanşat energii contra-sistem, contra-mafie, contra-politicieni corupţi şi neapărat pentru SCHIMBARE!
2. Exprimăm sincere condoleanţe pentru cei dispăruţi, compasiune pentru cei îndureraţi, fiind înmărmuriţi de dezastrul uman şi carnagiul produs din cauza corupţiei, nepăsării şi atâtor nereguli!
3. Ne închinăm cu respect şi aleasă consideraţie în faţa Forţei Lucide a Străzii şi a tuturor celor care au constituit-o, singura FORŢĂ care a fost în stare să dărâme Guvernul, singura Forţă de care politicienii - de la cel mai mic la cel mai mare - se tem cu adevărat.
4. Problemele Cetăţeanului - care acum doreşte să fie reprezentat de Forţa Străzii, de o adevărată şi necoruptă Societate Civilă şi nu de coruptele partide politice - nu pot fi rezolvate doar prin consultări la Preşedinte şi cuvântări frumoase, şi nici de aplicarea recomandării ca „strada” să se transforme în partide politice. Problemele Cetăţeanului sunt continue, cotidiene şi de perspectivă, iar actualele structuri nu numai că nu le pot rezolva, dar veşnic apar altele cauzate tot de sistemul defect (vezi incendiul de la Braşov, Autostrada etc.).
5. Acţiunile de acum ale Forţei Străzii, ale Societăţii Civile, ar trebui urgent finalizate cu măsuri pragmatice. Spre binele Cetăţeanului şi al Democraţiei considerăm necesar să se convină între Preşedintele Ţării, clasa politică şi Parlament să fie adoptate de urgenţă câteva măsuri simple, clare şi eficiente, şi anume:
În cadrul Guvernului, ministrul delegat pentru dialog social să fie desemnat din rândul Societăţii Civile, cu denumirea de Ministru pentru dialog cu Societatea Civilă şi Cetăţeni;
În Camera Deputaţilor să existe 22 de deputaţi ai Societăţii Civile (câte un deputat la două judeţe plus municipiul Bucureşti), prin schimbarea Legii Electorale, şi care să beneficieze de aceeaşi protecţie pozitivă de care se bucură acum cele 18 ONG-uri ale unor minorităţi naţionale dintre care 12 reprezintă mai puţin de 20.000 de cetăţeni români fiecare. Ori sunt ONG-uri (studenţi, tineret, cadre didactice, pensionari, medici ş.a.) care numără acum mult mai mulţi membri ca, de exemplu, rutenii (sub 300 cetăţeni români), dar care au un deputat în camera inferioară a Parlamentului.
Societatea Civilă, trebuie să intre în Guvernului României şi Parlamentului României nu ca reprezentantă a unor noi partide politice, ci ca ONG-uri, modificând legile, inclusiv Legea electorală. De societatea Civilă e nevoie permanent într-o democraţie şi nu doar sporadic.
Nu trebuie să fie niciun filtru în calea ideilor Societăţii Civile, nici măcar filtrul Preşedintelui. Aşa cum 18 ONG-uri sunt în Parlament şi beneficiază de protecţie pozitivă în alegeri, aşa trebuie să existe măcar tot atâta ONG-uri din Societatea Civilă care să aibă aceleaşi drepturi electorale ca şi cele care există acum în Parlament pentru grupurile minoritar etnice neromâneşti. Ne lămureşte şi domnul Klaus Johannis în cartea domniei sale, „Pas cu pas” (pag. 33), care a fost propulsat în funcţii de către Forumul German:
„…Trebuie spus din capul locului că Forumul Democrat al Germanilor din România nu este un partid politic..., Forumul Democrat al Germanilor este organizaţia germanilor din România. Există 18 astfel de formaţiuni ale minorităţilor din România, care sunt reprezentate în Parlamentul României după aceeaşi schemă de discriminare pozitivă. În plus, există mai multe formaţiuni ale minorităţilor maghiare, care, prin numărul mare de etnici maghiari, ajung în Parlament prin mecanismele simple de vot, şi nu prin mecanismele de discriminare pozitivă. Astfel de formaţiuni nu sunt partide politice, ci sunt definite ca organizaţii nonguvernamentale de interes public. Însă, în conformitate cu legislaţia românească, ele pot prezenta în alegeri candidaţi şi liste de candidaţi la fel ca partidele politice. Fără ca acest lucru să le transforme în partide politice. Toate aceste formaţiuni - evident, şi FDGR - apără interesele minorităţii respective în raport cu orice alte entităţi cu care intră legal în contact. Este o situaţie foarte specială, constituindu-se într-o discriminare pozitivă a statului român faţă de minorităţi şi reprezintă un exemplu foarte bun în Europa despre cum poate un stat să-şi trateze minorităţile…”.
Pentru ONG-urile „Străzii”, ale Societăţii Civile, de atâţia ani vitregite, trebuie să existe un consens general, să fie adus un singur amendament în Legea electorală prin care să existe 22 de deputaţi, cu aceleaşi drepturi, pe lângă ONG-urile acum protejate pozitiv.
Doamne ajută!

Preşedinte fondator,
ing. Ioan Paul Mărginean

Categorie: