Semnal de alarmă tras în cadrul Zilelor „Miron Cristea” de la Toplița Română: În judeţele Harghita şi Covasna sunt 33 de biserici ortodoxe care au mai puţin de 30 de credincioşi şi care în 10-20 de ani riscă să rămână fără enoriaşi!

56 de biserici ortodoxe şi greco-catolice din judeţele Harghita şi Covasna au dispărut în decursul timpului, alături de comunităţile româneşti din localităţile respective, motivul fiind, potrivit cercetătorilor, procesul de maghiarizare şi distrugerea lor în timpul Dictatului de la Viena.
Zeci de profesori universitari, istorici, teologi, cercetători, scriitori, arhivişti, muzeografi etc. au participat, de sâmbătă şi până marți (perioada 17-20 iulie 2021 - n.n.), la cea de-a XXIV-a ediţie a Zilelor „Miron Cristea” (de la Toplița Română, județul Harghita - n.n.). Manifestarea centrală a Zilelor „Miron Cristea” o reprezintă Sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice „Credinţă străbună, Cultură, Civilizaţie şi Istorie”, în cadrul căreia sunt prezentate lucrările cercetătorilor veniţi din întreaga Țară, dar şi din străinătate, multe dintre ele vizând aspecte din această zonă. În fiecare an, comunicările sunt cuprinse în anuarul Sangidava. (...)
În cele ce urmează ne vom opri asupra lucrării prezentate succint de directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu-Gheorghe, dr. Ioan Lăcătuşu (foto), în cadrul căreia autorul atrage atenţia că, în decursul timpului, au dispărut nu mai puţin de 56 de biserici ortodoxe şi greco-catolice, iar odată cu ele şi comunităţile româneşti din localităţile respective, fie ca urmare a procesului de maghiarizare, fie datorită distrugerii acestora în anii 1940-1944, după Dictatul de la Viena.
În prezent, în Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei sunt 157 de biserici
„În prezent, în Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei sunt 157 de biserici înălţate în perioada 1658-2021, din care 14 aşezăminte monahale (nouă mănăstiri, trei schituri şi două metocuri) şi 10 capele în unităţi militare, spitale şi în Penitenciarul Miercurea-Ciuc”, a arătat dr. Ioan Lăcătuşu.
Dintre bisericile existente pe teritoriul episcopiei: 48 (30,77%) sunt construite în secolele XVII-XIX (majoritatea se află pe lista monumentelor istorice); 60 (46%) în secolul XX, până în 1994, an în care s-a înfiinţat Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei (40 în perioada 1900-1945 şi 20 între anii 1948-1994); 39 (24,36%) după 1994, din care opt aşezăminte monahale (mănăstiri şi schituri) şi 10 capele.
„Numărul acestor biserici ar fi mult mai mare dacă rezistau timpului 31 de biserici ortodoxe şi greco-catolice care au dispărut odată cu comunităţile respective ca urmare a procesului de maghiarizare şi 25 de biserici care au fost dărâmate samavolnic în timpul Dictatului de la Viena, majoritatea construite în centrul localităţilor şi, bineînţeles, administraţia nu a suportat o asemenea jignire”, a spus directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), dr. Ioan Lăcătușu.
Majoritatea bisericilor dispărute au fost ctitorite de comunităţi româneşti puternice

Conform sursei citate, „majoritatea celor 31 de biserici româneşti astăzi dispărute, din actualele judeţe Covasna şi Harghita, au fost ctitorite de puternice comunităţi româneşti care existau în zonă, în secolele XVI-XVIII” (în judeţul Harghita, potrivit directorului CESCH, documentele menţionează existenţa unor biserici ortodoxe, astăzi dispărute, în localităţile: Tomeşti, Atia, Mădăraş, Aldea, Goagiu, Porumbenii-Mici, Plăieşii de Sus, Mătişeni, Şoimuşu-Mare, Lunca de Sus, Nicoleşti, Cozmeni, Ghiduţ, Cuşmed, Comăneşti şi Şoimuşu-Mic).
„La acestea se adaugă alte 25 de locaşuri de cult, ortodoxe şi greco-catolice din judeţele Covasna şi Harghita, căzute pradă intoleranţei autorităţilor horthyste faţă de români şi faţă de bisericile lor, după Dictatul de la Viena, din toamna anului 1940. În rândul acestora s-au aflat bisericile din localităţile: Băţanii-Mari, Biboţeni, Boroşneu-Mare, Comandău, Căpeni, Catalina, Comolău, Doboşeni, Filia, Herculian, Racoşul de Sus, Vârghiş - din judeţul Covasna; Aldea, Borsec, Crăciunel, Ditrău, Lueta, Mărtiniş, Mihăileni, Mereşti, Mugeni, Ocland, Poiana-Veche, Satu-Mare, Vlăhiţa, Zetea - din judeţul Harghita”, a subliniat, în prezentarea sa, dr. Ioan Lăcătuşu.
Potrivit cercetătorului covăsnean, în afara celor 31 de biserici a căror dispariţie, împreună cu comunităţile parohiale, este atestată documentar, „potrivit tradiţiei sau unor ipoteze, există încă multe biserici foste ortodoxe care astăzi aparţin altor culte (biserica unitariană din Chichiş, biserica reformată din Cernat, biserica unitariană din Chilieni, biserica romano-catolică din Ghelinţa, valoros monument de artă din secolul al XIII-lea aflată pe lista monumentelor UNESCO). Potrivit părintelui prof. dr. Mircea Păcuraru, la început au fost ortodoxe şi bisericile reformate din Mugeni şi Dârjiu (judeţul Harghita), Ghelinţa, Chilieni, Simeria (județul Covasna)”.
Datorită vârstei înaintate a enoriaşilor, 33 de comunităţi riscă să dispară etnic şi confesional
Mai mult decât atât, „potrivit şematismului Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi datelor cuprinse în recensămintele recente ale populaţiei celor două judeţe, în prezent în cuprinsul Episcopiei există un număr de 33 de biserici ortodoxe construite în secolele XVIII-XX rămase cu un număr mai mic de 30 de credincioşi sau fără credincioşi”.
Dr. Ioan Lăcătuşu atrage atenţia că datorită vârstei medii înaintate a enoriaşilor din comunităţile menţionate şi consecinţele acestei stări de fapt asupra sporului natural al populaţiei, „există perspectiva ca majoritatea acestor comunităţi, într-un număr de 20-30 de ani, să dispară etnic şi confesional”.
Propuneri
Directorul CESCH vine şi cu o serie de propuneri. Astfel, din punct de vedere al cercetării, acesta recomandă „conceperea şi implementarea unui proiect de cercetare istorică, demografică, etnografică şi a vieţii spirituale a fiecărei comunităţi dispărute în vederea redactării unor schiţe demografice reunite într-un volum dedicat comunităţilor româneşti din această parte de Țară”. De asemenea, „proiectul va include şi identificarea locurilor fostelor biserici şi cimitire româneşti şi a altor însemne identitare (troiţe, şcoli confesionale, locuinţe ale unor familii de români etc.) şi marcarea acestora prin ridicarea unor cruci, troiţe şi, acolo unde e posibil, inscripţionarea numelor liderilor locali (preoţi, învăţători, alţi fruntaşi români)”.
O altă propunere se referă la sprijinirea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei în vederea întăririi vieţii pastoral-misionare în parohiile cu un număr mic de credincioşi (iniţierea de proiecte filantropice, sprijinirea elevilor care studiază în Limba Română, susţinerea materială a preoţilor şi învăţătorilor, stimularea acţiunilor de solidaritate cu membrii acestor comunităţi etc.).
Totodată, este necesară elaborarea, de către Guvernul României, a unui program de salvare identitară a acestor comunităţi şi includerea acestuia în strategia de dezvoltare economică, socială şi culturală a celor două judeţe în scopul asigurării de noi locuri de muncă şi armonizarea convieţuirii interetnice în această zonă binecuvântată din inima României.
Astfel, în finalul alocuţiunii sale, dr. Ioan Lăcătuşu a subliniat, în primul rând, că din punct de vedere al cercetării, pentru localităţile în care nu mai sunt români, „avem datoria morală să ne unim eforturile şi să stabilim cei mai buni specialişti, apelăm la colegi din ţară, şi să realizăm acest proiect prin care să readucem în conştiinţa publică locuri în care au fost urme româneşti ale unor comunităţi puternice”. În al doilea rând, a continuat acesta, în urma unor discuţii cu ierarhul locului, cu alţi factori, trebuie analizat ce se întâmplă cu acele comunităţi rurale în care în câţiva ani vor dispărea românii. Iar în al treilea rând, potrivit vorbitorului, trebuie văzut „ce se întâmplă cu românii în general în urma scăderii dramatice a populaţiei”. (...)
(Articol, de Ştefan Pătrîntaș, preluat parțial din cotidianul „Informația Harghitei”, din 21 iulie 2021)

Categorie: