Senatul României nu avizează proiectul de lege privind limba maghiară în justiţie

Propunerea legislativă prin care se dorea impunerea limbii maghiare ca limbă oficială de stat în Justiţia din România a primit trei avize negative din parte comisiilor Senatului. Astfel, proiectul a fost avizat negativ de către Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, condusă de senatorul Liviu Marian Pop (PSD), Comisia pentru politică externă, condusă de senatorul Petru Filip (PSD), şi Comisia pentru egalitatea de şanse, condusă de senatorul Marian Vasiliev (PP-DD). Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor la sfârşitul lunii octombrie a.c., dar Senatul este camera decizională.
Potrivit formei adoptate de către Camera Deputaţilor, judecătorii şi procurorii care au susţinut un examen de cunoaştere a unei limbi minoritare pot solicita cu precădere numirea la judecătoriile în raza cărora minoritatea respectivă are o pondere semnificativă. De asemenea, candidaţii declaraţi admişi la examenul de cunoaştere a unei limbi minoritare au prioritate în alegerea posturilor de la judecătoriile în a căror rază minoritatea naţională respectivă are o pondere semnificativă. Potrivit art. 5 din legea adoptată de Camera Deputaţilor, tribunalele şi curţile de apel vor fi obligate prin lege să angajeze şi cunoscători ai limbii minoritare, dacă se află într-o zonă în care o minoritate are o pondere mai mare de 20% din totalul populaţiei. De asemenea, legea adoptată prevede foarte clar faptul că pentru posturile vacante care necesită cunoaşterea limbii unei minorităţi naţionale pot participa doar candidaţii care au susţinut un examen de cunoaştere a limbii minorităţii. Mai mult, vor putea fi adresate cereri şi alte înscrisuri şi în limba minorităţii naţionale, costurile ocazionate căzând în sarcina statului, instanţele fiind obligate să angajeze magistraţi şi personal auxiliar „într-un număr suficient” pentru a garanta funcţionarea instanţelor.