Simpozionul Pagini de istorie şi cultură românească, în cadrul Zilelor „Andrei Şaguna”

Zilele „Andrei Şaguna”, desfăşurate anual în organizarea Centrului European de Studii Covasna - Harghita, aflat sub egida Academiei Române, şi a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Bălan”, în egida Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, au ajuns, în acest an, în perioada 20-30 iunie, la cea de a XXVII-a ediţie. Anul acesta, coorganizatori au fost: Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” din municipiul Sfântu-Gheorghe şi Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti. Suita de manifestări a cuprins activităţi culturale şi religioase care au acoperit o arie diversă, debutând, joi, 10 iunie 2019, cu o slujbă ortodoxă de pomenire pentru membrii fondatori ai Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” şi ai altor asociaţii culturale româneşti din Sfântu-Gheorghe (în faţa statuii Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, din parcul care îi poartă numele, din acest oraş). Au urmat conferinţe, inaugurări de expoziţii documentare, lansări de cărţi şi, în ziua de 24 iunie 2019, participarea la Liturghia Arhierească slujită de Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu un sobor de preoţi, care s-a săvârşit la sărbătoarea Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, la Mănăstirea din comuna Valea-Mare, judeţul Covasna, care poartă hramul acestei mari sărbători creştine ortodoxe.
Interesul major, din punct de vedere cultural şi ştiinţific, a fost centrat în jurul celor două zile (joi, 27 iunie şi vineri, 28 iunie 2019) în care s-au desfăşurat lucrările unei suite de simpozioane, colocvii, dezbateri, lansări şi prezentări de cărţi, vernisarea unei expoziţii numismatice; toate acestea s-au încheiat cu solemnitatea înmânării premiilor „I.I. Russu” pe anul 2019 şi cu păstrarea unui moment de reculegere în memoria celei care a fost cercetătoarea şi scriitoarea dr. Maria Cobianu-Băcanu, autoarea mai multor studii, cercetări şi volume dedicate românilor din sud-estul Transilvaniei.
Personal, am avut onoarea şi bucuria intelectuală prilejuite de moderarea Simpozionului cu tema Pagini de istorie şi cultură românească, găzduit de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”; în consecinţă voi puncta succint asupra temelor diverse, de interes (mai general sau mai aplicat) care au fost prezentate în cadrul acestei secţiuni. Prof. univ. dr. Ioan Vlad, din Braşov, a prezentat o temă inedită, mai puţin cunoscută din istoria Braşovului, intitulată Braşovul românesc vrea o Republică Autonomă în secolul al XVIII-lea. Episod de luptă naţională înainte de Inochentie Micu Klein. A fost vorba, în comentariul autorului, despre lupta braşovenilor români din Scheii Braşovului pentru emancipare naţională, socială şi culturală, în condiţiile în care conducerea săsească a Cetăţii Braşovului avea, în secolul al XVIII-lea, o atitudine total ostilă faţă de aceştia, impunându-le o serie de condiţii samavolnice care să nu le permită românilor scheeni afirmarea, măcar parţială, a propriei lor identităţi. În aceste condiţii, ei au încercat să pună bazele unei Republici Autonome, tentativă care nu a reuşit în epocă, dar care a lăsat urme adânci în conştiinţa de sine a acestor locuitori, vizibile până în prezent. Dr. Ovidiana Bulumac şi drd. Alin Bulumac, din Bucureşti, au abordat două teme care au surprins, de asemenea, aspecte mai puţin cunoscute din istoria a două ţinuturi din vestul României, respectiv despre Bihorul Românesc: o pledoarie a istoricului Alexandru Filipaşcu şi privind Revoluţia de la 1848 în Ţinutul Zarandului. Mărturia Protopopului Ioan Moga. Aşa cum ne-a obişnuit de foarte mulţi ani, preţuitul istoric prof. univ. dr. Petre Ţurlea, din Ploieşti, a prezentat o temă incitantă şi deosebit de valoroasă, sub aspectul cunoaşterii perioadei în care Transilvania a fost ocupată de regimul horthyist. Intitulată iniţial Revizionismul ungar - un angrenaj destabilizator în Europa şi o permanentă ameninţare la integritatea României, comunicarea profesorului Petre Ţurlea a adus în atenţie o clarificare şi o concretizare a acestei teme generale, care va sta (după cum a precizat domnia sa) la baza unui nou volum documentar cu referire la această perioadă nefastă din istoria României. Concret, profesorul Petre Ţurlea s-a referit la cazul celui pe care l-a numit episcopul terorist Fidler Istvan (numit Stephanus, în documentele papale din epocă), care a exercitat, în perioada horthyistă, presiuni constante privind maghiarizarea forţată a şvabilor din Banat şi Partium, ţinuturi din vestul actual al României. Dr. Anton Coşa, din Bacău, s-a axat, aşa cum o face de mai mulţi ani, asupra istoriei catolicilor din Moldova, prin prezentarea referatului intitulat Catolicii din Moldova: apărători ai credinţei în anii regimului comunist, o temă interesantă şi actuală, din istoria recentă. Şi, tot din zona Bacăului, prof. Vilică Munteanu a relevat câteva aspecte privind noua şi nobila sa pasiune pentru medalistică şi numismatică, prezentând, din colecţia proprie, Medalii dedicate Centenarului Marii Uniri într-o colecţie particulară.
A doua parte a simpozionului a fost rezervată unor comunicări din arii tematice diverse, aducând un plus de interes structurii generale a secţiunii. Dr. Nicolae Bucur, din Miercurea-Ciuc, a menţionat câteva aspecte inedite privind o întâlnire (concretizată printr-un lung interviu filmat) pe care a avut-o, în anul 1996, cu filosoful Gabriel Liiceanu, atunci când acesta şi-a lansat unul dintre volume în spaţiul Librăriei Humanitas din reşedinţa judeţului Harghita (Consideraţii privind întâlnirea televizată cu Gabriel Liiceanu). Valeriu Tănase, stabilit în prezent la Agapia, judeţul Neamş, a prezentat câteva argumente care ar putea sta la baza unui act reparator, de care Sinodul Bisericii Ortodoxe Române ar trebui să ţină cont, pentru sporirea Sinaxarului Românesc prin adăugarea de noi Sfinţi Români, în acest caz, a Voievodului Mihai Viteazul (Cuvânt despre canonizarea Marelui Voievod Mihai Viteazul). Nădăjduim că Sinodul BOR va analiza şi cumpăni cu înţelepciune, prin Harul Sfântului Duh, această canonizare, aşa cum a mai făcut-o şi cu alţi Mari Domnitori Români: Sfântul Voievod Ştefan cel Mare (cu prăznuire în 2 iulie), Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi Sfetnicul Ianache (cu prăznuire în 16 august) şi Sfântul Voievod Neagoe Basarab (cu prăznuire în 26 septembrie). Nu în cele din urmă, generaţia foarte tânără a fost reprezentată de Ioana Drăgoi şi Samira Cârlig, ambele din Bucureşti, care au făcut cunoscute unele dintre preocupările lor, cu teme precum: Tânăra generaţie şi conştiinţa colectivă şi Dilema - început al derizoriului. Ambele tinere, absolvente ale Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti, au dovedit reale calităţi în stăpânirea unei bibliografii aplicate, cu potenţialul unor interpretări şi sinteze ulterioare, personale. Prof. univ. dr. Radu Baltasiu, din Bucureşti, a cărui temă (Golopenţia - conştiinţa teribilă de sine a sociologiei româneşti) fusese iniţial integrată chiar în debutul acestui simpozion, nu a putut participa, din motive obiective, la lucrările secţiunii pe care am moderat-o. Domnia sa şi-a prezentat comunicarea ulterior (în plenul reunit al manifestărilor ştiinţifice), prin care a relevat personalitatea uriaşă, marcantă şi carismatică a lui Anton Golopenţia (n. 12 mai 1909 la Prigor, judeţul Caraş-Severin), sociolog şi statistician, întemeietor al Şcolii de Geopolitică din România, creator al unei metode de cercetare sociologică monografică statistică, arestat pe motive politice, în 1950, mort în condiţii suspecte la închisoarea Văcăreşti, în data de 26 mai 1951.
Personal, am prezentat comunicare cu titlul 1949-2019. Şapte decenii de cercetare instituţionalizată a folclorului românesc, la Bucureşti şi Cluj, în care am relevat cele mai importante momente ale studiilor de folclor în două dintre cele mai importante centre de cercetare din România. Pornind de la reperele istorice, am prezentat cele două Arhive Naţionale (organizate în cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, din Bucureşti, şi în cadrul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca), precum şi principalele direcţii, programe şi proiecte dezvoltate în cadrul celor două instituţii de cercetare fundamentală din cadrul Academiei Române.
Concluziile acestui Simpozion, desfăşurat în cadrul Zilelor „Andrei Şaguna”, ediţia a XVII-a, au relevat bogăţia şi diversitatea tematică, precum şi importanţa continuării studiilor şi cercetărilor, pluridisciplinare şi interdisciplinare, privind istoria, cultura, identitatea şi spiritualitatea Sufletului Românesc din sud-estul Transilvaniei, ca şi din toate Provinciile Româneşti, aflate în interiorul sau în afara graniţelor actuale ale Ţării.

Categorie: