ŞOCANT! DUPĂ GLUMEŢII ĂŞTIA, ROMÂNIA AR TREBUI SĂ SE NUMEASCĂ ŞI SĂ FIE UNGARIA!!!

Centrul European de Studii Covasna-Harghita

Extrase din mass-media referitoare la pregătirea şedinţei Comisiei de Guvernare a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei şi a conferinţei pe tema „Folosirea limbilor de către autorităţile locale şi regionale”
- Balvanyos, 28-30 mai 2018 -

Raportorul Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, Magyar Anna, care participă la realizarea Raportului privind punerea în aplicare a dispoziţiilor prevăzute de Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale, a efectuat luni (08.05.2017) o vizită de documentare în judeţul Covasna, la invitaţia autorităţilor locale. Magyar Anna s-a întâlnit cu conducerea Consiliului Judeţean Covasna, cu prefectul judeţului, Sebastian Cucu, şi cu reprezentanţii mai multor organizaţii neguvernamentale şi a făcut câteva deplasări în judeţ pentru a se informa cu privire la respectarea drepturilor lingvistice ale comunităţii maghiare, majoritară din punct de vedere numeric în acest judeţ. Ea a remarcat, în cadrul unei conferinţe de presă, interesul şi efortul autorităţilor locale privind folosirea limbii maghiare în administraţia publică, dar şi faptul că există anumite probleme legate de interpretarea şi aplicarea prevederilor Cartei europene a limbilor minoritare sau regionale, ratificată de România în urmă cu aproape zece ani. Totodată, a subliniat că, tocmai datorită autorităţilor locale, limba maghiară nu se află în pericol în judeţul Covasna, aşa cum se întâmplă în Europa cu alte limbi minoritare. „E important să fiu aici şi să pot să observ chiar la faţa locului anumite fapte concrete care sunt importante pentru a fi raportate. De asemenea, e foarte important forumul civil care tocmai s-a terminat şi masa rotundă unde am văzut din mai multe puncte de vedere aceleaşi probleme. Eu cred că în judeţul Covasna e un exemplu bun, văd aici această dorinţă şi încercare de a corespunde legislaţiei. Limba maghiară vorbită aici nu e în pericol cum este, spre exemplu, limba sami a scandinavilor, dar ce văd aici este că, uneori, faptul că apare o inscripţie în limba maghiară este o problemă. Ceea ce eu am vrut să spun este că din partea Consiliului Judeţean există acest efort, ca aceste drepturi ale minorităţilor să fie asigurate, dar, după cum au spus, parcă ar trebui să danseze legaţi la mâini şi la picioare şi nu au posibilităţi suficiente de a aplica în mod corespunzător aceste legi. Asta am înţeles şi asta au spus şi organizaţiile civile ale minorităţii maghiare, a declarat raportorul european”, potrivit traducerii oficiale asigurate de Consiliul Judeţean. Magyar Anna a menţionat că şi întâlnirea avută cu prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a avut rolul de a-i contura o imagine de ansamblu asupra situaţiei din judeţ. „Vă pot spune, în linii mari, că a fost o convorbire privată, între şase ochi, a fost un dialog între noi, tălmăcit de preşedintele Consiliului Judeţean, domnul Tamas Sandor. Domnul prefect a apărat în mod excepţional punctul de vedere al Guvernului şi de fiecare dată a adus şi a specificat şi legislaţia respectivă. Cum am spus, este un diplomat de excepţie”, a afirmat ea. Oficialul european a precizat că în raportul Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, care va fi întocmit cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la semnarea Cartei limbilor, va introduce şi aspecte sesizate în timpul acestei vizite, care ar trebui reglementate şi aplicate unitar la nivelul Uniunii Europene. Unul dintre acestea îl reprezintă sursa de finanţare a traducerii din limba oficială a statului în limbile minorităţilor naţionale. „25 de ani de la semnarea Cartei limbilor a dat acum această posibilitate de a scrie acest raport care să conţină nu doar ceea ce s-a întâmplat pozitiv şi ce se poate face în viitor, ci şi părţile negative legate de fiecare limbă minoritară din Europa, printre care şi limba maghiară. Am dedus că între lege şi interpretarea legilor uneori este o problemă de interpretare. Această asigurare a drepturilor bilingve aduce după sine şi nişte costuri şi probleme financiare ce trebuie puse în aplicare la nivel local şi regional. În raport trebuie să existe nişte regulamente clare în vederea asigurării acestui buget, pentru că e diferit aplicat şi interpretat în întreaga Europă”, a mai spus Magyar Anna.
(Sursa: Agerpres News, 08.05.2017; Titlu: Raportor al Consiliului Europei pe tema Cartei limbilor minoritare sau regionale, în vizită în judeţul Covasna)

„Este dificilă exercitarea drepturilor atunci când există o incertitudine între circumstanţele juridice şi interpretarea normelor juridice şi dacă prevalează interpretările divergente” - a declarat vicepreşedintele Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, Magyar Anna, raportor al Consiliului Europei, pe tema Cartei europene a limbilor minoritare sau regionale, care deţine şi funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Csongrad, prezentând concluziile vizitei efectuate, luni (08.05.2017 - n.n.), în judeţul Covasna. În această calitate, Magyar Anna s-a informat luni (08.05.2017 - n.n.) despre situaţia din judeţul Covasna. Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale a fost adoptată în urmă cu un sfert de secol, iar această aniversare reprezintă o bună oportunitate pentru a elabora un raport, arătând atât bunele practici, cât şi deficienţele. Aşa cum a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, Magyar Anna a considerat că este important să se primească informaţii directe, deşi faptul că un raportor colectează date pe teren, este o practică neobişnuită, pentru că munca raportorilor este asistată de experţi, iar informaţiile folosite provin din materiale scrise. „Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale nu este doar un act juridic european cu caracter obligatoriu, ci statul trebuie să sprijine şi să încurajeze folosirea limbii minorităţilor naţionale” - a explicat raportorul, adăugând că este interesat tocmai de modul în care acest angajament se reflectă în celelalte legi şi câtă autoritate au autorităţile administraţiei publice locale pentru respectarea acestor drepturi lingvistice. Raportorul a subliniat că bilingvismul trebuie asigurat şi pe plan financiar, menţionând că, la nivel european, s-a constatat că în cazul în care urmează o perioadă dificilă din punct de vedere economic, cel mai uşor sunt diminuate aceste fonduri. „Este evident că rezolvarea problemei este aceea ca limba maghiară să devină oficială în Ţinutul Secuiesc, alături de limba română, această soluţie fiind recomandată şi în Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale” - a subliniat preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, evidenţiind că, în ceea ce priveşte aspectele lingvistice, nu se doreşte mai mult decât ceea ce este general acceptat în alte ţări europene. „Acesta ar putea fi punctul de cotitură care ar rezolva această problemă. Deseori avem divergenţe cu reprezentanţii Guvernului la nivel central sau judeţean, în ceea ce priveşte aspectele lingvistice. Acesta nu este un schimb de păreri între doi parteneri egali, ci este vorba de un dezacord între stat şi cetăţenii săi şi, în acest caz, ar trebui să se aibă în vedere, în primul rând, interesele cetăţenilor şi nu invers. Din nefericire, constatăm că multe persoane încearcă să menţină conceptul statului totalitar de dinainte de 89” - a declarat preşedintele de Consiliu Judeţean. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Gruman Robert, a prezentat mecanismul de funcţionare a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, el însuşi fiind membru cu drepturi depline al organului consultativ cu sediul la Strasbourg, alături de alţi nouă colegi români. „Consiliul Europei a fost înfiinţat după cel de Al Doilea Război Mondial, la iniţiativa lui Winston Churchill, cu scopul de a deveni profesorul de bune maniere al Europei” - a spus Gruman Robert. Raportul privind aplicarea Cartei va fi elaborat de către Magyar Anna şi Lelia Hunziker din Elveţia şi va ajunge în plen în toamna acestui an, după care va fi depus la Consiliul de Miniştri, organ decizional al Consiliului Europei, alcătuit din miniştrii de Externe ai celor 47 de state membre, care va putea face propuneri de recomandări specifice fiecărei ţări. Magyar Anna şi-a început vizita de informare în Ghidfalău, unde, după cum se ştie, primarul localităţii a fost obligat, printr-o sentinţă judecătorească definitivă, să înlăture inscripţia în limba maghiară kozseghaza. Apoi, raportorul a purtat discuţii cu prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu. Răspunzând unei întrebări din partea jurnaliştilor, Magyar Anna a precizat că a solicitat această întrevedere în spiritul echilibrului şi poate declara că prefectul a apărat excelent poziţia Guvernului, aducând argumente juridice pentru cazurile concrete, şi consider că este un diplomat desăvârşit. Raportorul s-a întâlnit şi cu consilierii judeţeni, reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale care i-au înmânat o petiţie semnată de 149 de fundaţii, asociaţii şi organisme bisericeşti. În document se arată că prefectul judeţului Covasna a ignorat prevederile Cartei europene a limbilor minoritare sau regionale, respectiv ignoră dreptul minorităţilor naţionale de a-şi folosi limba maternă în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale.
(Sursa: www.rmdsz.ro, 08.05.2017; Titlu: Soluţie liniştitoare: şi maghiara să fie limbă oficială)

Aproape 150 de organizaţii nonguvernamentale, precum şi reprezentanţi ai bisericilor istorice maghiare au adresat Consiliului Europei un memorandum pentru respectarea bilingvismului în judeţul Covasna. Semnatarii acestuia şi-au exprimat nemulţumirea faţă de solicitarea Prefecturii Covasna, adresată recent Consiliului Judeţean, de a tipări în limba română, şi nu bilingv, documentaţia de finanţare a proiectelor civile. „Prin prezenta ne exprimăm profunda indignare şi nemulţumire faţă de atitudinea prefectului de a nesocoti dreptul minorităţilor naţionale de a-şi folosi limba maternă în relaţiile acestora cu autorităţile publice locale. Considerăm că prefectul judeţului Covasna a nesocotit prevederile cuprinse în Carta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare adoptată de Consiliul Europei în 1992, tocmai la 10 ani de la ratificarea acesteia prin Legea nr. 282/2007 şi la aniversarea a 25 de ani de la adoptarea acesteia de Consiliul Europei. Constituie atribuţie a prefectului, aşa cum este prevăzut la art. 19, alin. 1, lit. a din Legea nr. 340/2004, republicată, să asigure, la nivelul judeţului aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice, inclusiv cele privind folosirea limbilor regionale sau minoritare”, se arată în documentul citat. Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a declarat, pentru AGERPRES, că este posibil ca, din cauza eliminării formularului bilingv, unii aplicanţi să aibă probleme în înţelegerea cerinţelor şi să rateze finanţarea proiectelor. „Este un memorandum al ONG-urilor, al asociaţiilor, fundaţiilor şi bisericilor, care urmează sau ar trebui să urmeze să participe la concursul de proiecte. Sincer, eu simt că o să fie câteva ONG-uri care o să piardă această posibilitate datorită unilingvismului dictat de Prefectură, pentru că ani de zile a fost formular bilingv de solicitare, şi aşa destul de sofisticat, conform legislaţiei în vigoare, dar acum, devenind unilingv, s-ar putea să piardă posibilitatea de a participa. Noi am venit în sprijinul lor şi am tradus în totalitate atât hotărârea Consiliului Judeţean, cât şi formularul, dar acesta nu este un act oficial, ci un act de informare către cetăţeni”, a declarat Tamas Sandor, care este şi preşedintele UDMR Covasna. Conducerea Consiliului Judeţean a predat memorandumul raportorului Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, Magyar Anna, care a efectuat luni o vizită de documentare în judeţul Covasna, la invitaţia autorităţilor locale, pentru a se informa cu privire la aplicarea dispoziţiilor prevăzute în Carta Europeană a Limbilor Minoritare sau Regionale. Legat de aceste formulare, prefectul Sebastian Cucu a declarat că nu a cerut Consiliului Judeţean altceva decât să respecte legea, menţionând că aceasta prevede obligativitatea ca actele administrative să fie întocmite în limba oficială a Statului Român, deci nu bilingv, cu posibilitate de traducere în limba minorităţii. „Nu e vorba aici despre nicio încălcare a drepturilor minorităţilor, e vorba despre respectarea legii. Iar Legea 215 spune foarte clar că documentele oficiale, respectiv hotărârile consiliilor locale, consiliilor judeţene se întocmesc în limba oficială a statului, deci în limba română, iar apoi sunt traduse în altă limbă, în acest caz în limba maghiară. Noi nu am cerut altceva decât respectarea legii, pentru că anexele sunt şi ele parte ale hotărârii”, a declarat, pentru AGERPRES, prefectul Sebastian Cucu. El a mai adăugat că formularul bilingv pus la dispoziţia ONG-urilor de către Consiliul Judeţean a creat confuzii anul trecut, iar măsura luată de Prefectură a avut şi rolul de a evita repetarea acestora.
(Sursa: Agerpres News, 08.05.2017; Titlu: Covasna: Memorandum civil pentru bilingvism, adresat Consiliului Europei)

Drepturile lingvistice au ajuns din nou în vizor, de această dată în judeţul Covasna, unde prefectul obiectează formularele tipizate pentru finanţări tipărite bilingv de către Consiliul Judeţean. Acest lucru s-a petrecut doar la câteva zile după ce trei partide române au pus sub semnul întrebării constituţionalitatea unei legi votate care ar fi asigurat minorităţilor posibilitatea de a-şi folosi limba maternă în domeniul sanitar. Consiliul Judeţean Covasna asigură de ani de zile formulare tipizate bilingve pentru organizaţiile care solicită finanţări, însă până acum nimeni nu a obiectat acest lucru. Tocmai din acest motiv este de neînţeles de ce acum prefectul consideră că sunt ilegale formularele tipizate bilingve necesare pentru sprijinele financiare acordate organizaţiilor civile, bisericilor şi asociaţilor sportive. Prefectura argumentează că în baza legilor formularele tipărite în limba maghiară trebuie asigurate persoanelor fizice, însă această lege nu se referă la persoanele juridice. Consiliul Judeţean Covasna a ajuns într-o situaţie grea, respectiv a trebuit să aleagă: nu i-a în seamă atenţionarea prefectului, care în acest caz ar fi atacată hotărârea de consiliu care face posibilă sprijinirea financiară a 600 de programe civile sau cedează şi tipăreşte formularele doar în limba română. În final au ales varianta a doua pentru a nu împiedica procesul de alocare a finanţărilor. Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a declarat că nu va lăsa lucrurile aşa şi va duce cazul în faţa forurilor internaţionale deoarece aceasta este o întrebare de principiu. Pe lângă toate acestea au decis să traducă formularul în limba maghiară pentru a uşura completarea formularului tipizat tipărit în limba română. Preşedintele CJ Covasna a declarat că nu sunt de acord cu obiecţia prefectului şi va lupta în continuare pentru ca membri comunităţii maghiare să-şi poată folosi limba maternă în instituţiile publice. Scopul nostru este ca în Ţinutul Secuiesc limba maghiară să fie limbă oficială, pe lângă limba română, iar un formular tipizat tipărit în limba maghiară să fie un lucru normal - a adăugat Tamas Sandor. Considerăm ca fiind inacceptabil faptul că, la 10 ani după ce România a ratificat Carta Europeană a limbilor regionale şi minoritare, instituţiile statului nu doar că nu fac posibilă folosirea limbii materne pentru minorităţile naţionale, ci în mod contrar încearcă să împiedice acest lucru.
Lege univocă - aplicare problematică
Lupta purtată pentru indicatoarele bilingve de localitate este un fenomen permanent pentru comunitatea maghiară din România. Aproape lunar auzim de cazuri noi, contrar faptului că există o lege care prevede obligativitatea amplasării de indicatoare bilingve în acele localităţi în care procentul unei minorităţi atinge pragul de 20%. Cel mai nou caz este cel din municipiul Săcele, care este locuit, conform datelor recensământului din anul 2011, în proporţie de 20,16% de maghiari. În ciuda acestui fapt, nu de mult, la una din intrările în municipiu a fost amplasat un indicator pe care numele localităţii este trecut doar în limba română. Buletinul Informativ al Serviciului de Apărare a Drepturilor Miko Imre - fondat de UDMR - Organizaţia din Trei Scaune a iniţiat publicarea unui buletin informativ săptămânal, scris în limba engleză, pentru a atrage atenţia opiniei publice internaţionale asupra discriminării şi încălcării diferitelor drepturi suferite de maghiarimea din Ţinutul Secuiesc, Ardeal. Scopul buletinului informativ este de a informa cu regularitate lucrătorii de la ambasadele României şi Ungariei, diferitele organizaţii de apărare a drepturilor omului, respectiv reprezentanţii partidelor politice din străinătate cu privire la abuzurile şi încălcările de drepturi comise faţă de maghiarii din Ardeal.
(Sursa: Uj Kelet, 11.05.2017; Titlu: Drepturile lingvistice sunt luate din nou în vizor)

„Prin înregistrarea amendamentelor noastre la Legea administraţiei publice locale, noi, UDMR, ne propunem să obţinem modificări importante în cazul folosirii limbii materne în administraţiile locale şi în instituţiile publice. În primul rând, dorim scăderea pragului prevăzut de lege, de la 20 la 10 procente, dar şi introducerea unui prag alternativ, pentru ca mai mulţi maghiari să poată trăi cu demnitate şi în siguranţă în localităţile natale. În acelaşi timp, propunem introducerea unui sistem de monitorizare, dar şi de sancţionare în cazul nerespectării prevederilor legale, de administraţiile locale şi instituţiile publice”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, după depunerea amendamentelor Uniunii. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că, prin modificarea legii, UDMR doreşte să clarifice unele articole care sunt interpretabile sau pot fi în mod intenţionat interpretabile, iar propunerile de modificare sunt efectuate în conformitate cu textele documentelor internaţionale - Convenţia-Cadru privind Protecţia Minorităţilor Naţionale sau Charta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare - pe care România, deşi le-a ratificat, în realitate nu au fost niciodată puse în practică. Potrivit preşedintelui UDMR, din cauza nerespectării prevederilor din tratatele ratificate, precum şi din cauza interpretării restrictive a legii de autorităţi şi de instanţele juridice, legislaţia în cauză este, în prezent, necorespunzătoare. „O altă problemă gravă, care ne preocupă, este şi faptul că, de multe ori, nu există voinţă politică, dar mai ales administrativă, pentru aplicarea prevederilor legale. Reprezentanţii diplomatici continuă să susţină că România a soluţionat problema minorităţilor naţionale, iar ţara noastră reprezintă un model de urmat în această privinţă. Însă, noi considerăm că lucrurile nu sunt nici pe departe rezolvate. Cu toate acestea, însă, dacă, în primul rând, partidele parlamentare româneşti demonstrează o deschidere reală faţă de obiectivele noastre, sunt dispuse să participe la dialogul iniţiat de noi, atunci vom putea afirma că ne aflăm pe calea bună în ceea ce priveşte extinderea drepturilor lingvistice pentru minorităţile naţionale”, a subliniat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. „În prezent, aplicarea drepturilor lingvistice este obligatorie numai în cazul instituţiilor din localităţile în care ponderea locuitorilor aparţinând minorităţilor naţionale depăşeşte 20 la sută. Astfel, folosirea limbii materne nu este obligatorie în oraşe precum Cluj-Napoca, Braşov, Arad, Baia-Mare şi Zalău, în care, de asemenea, trăiesc mulţi maghiari. Prin scăderea pragului de la 20 la 10 procente, respectiv prin măsura introducerii pragului alternativ, intenţionăm să realizăm o schimbare importantă în favoarea comunităţii maghiare”, a arătat preşedintele UDMR. Referitor la efectivul minim de locuitori aparţinând minorităţii naţionale, care să presupună folosirea limbii materne în instituţiile publice, Uniunea propune ca, în cazul unei localităţi cu o populaţie sub 10.000 de locuitori, numărul minim să fie de 300, între 10-25.000 de locuitori 500, între 25-50.000 de locuitori 1.000, între 50 şi 100.000 de locuitori pragul minim să fie 2.000, iar peste 100.000 de locuitori să fie 10.000. La elaborarea propunerii legislative, UDMR a avut în vedere obligaţiile asumate de statul român atât prin Charta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare, cât şi prin Legea nr. 33/1995 pentru ratificarea Convenţiei-Cadru privind Protecţia Minorităţilor Naţionale, respectiv criticile formulate de Comitetul de experţi în primul raport privind implementarea Chartei Europene a Limbilor Regionale şi Minoritare.
(Sursa: www.rmdsz.ro, 24.05.2017; Titlu: Vrem să trăim cu demnitate în România! - Acesta este dezideratul comunităţii maghiare din Transilvania, pentru care Uniunea a militat în scopul extinderii drepturilor lingvistice în administraţie)

Congresul autorităţilor locale şi regionale din Consiliul UE a informat Consiliul Judeţean Covasna că petiţia semnată de 150 de organizaţii neguvernamentale şi reprezentanţi ai bisericii va fi discutată de preşedinţia Congresului în septembrie. Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, declară că nu se luptă împotriva folosirii limbii române, ci se militează pentru folosirea limbii maghiare. „Soluţia pentru acest lucru este ca pe lângă limba română şi limba maghiară să fie recunoscută ca limbă oficială în ţinutul secuiesc. Pentru asta insistă şi Consiliul Europei”, a declarat Sandor Tamas. Membru al Congresului, Gruman Robert, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, a subliniat: la Congresul Consiliului Europei, vor avea posibilitatea să spună că, prefectul nu permite punerea în aplicare a prevederilor Cartei europene a limbilor regionale şi minoritare adoptate de România acum zece ani, pentru ca minorităţile naţionale să poată folosi limba lor în scris şi verbal. După cum se ştie, civilii din Covasna protestează împotriva veto-ului prefectului privind utilizarea bilingvă a formularelor de finanţare în relaţia cu autoritatea locală. Ei subliniază că prefectul ignoră dreptul minorităţilor naţionale de a-şi folosi limba maternă în contact cu autorităţile locale.
(Sursa: http://marosvasarhelyiradio.ro, 10.08.2017; Titlu: Consiliul Europei va discuta despre încălcarea drepturilor lingvistice în Ţinutul Secuiesc)

„Consiliul Europei a adoptat marţi raportul privind protejarea şi sprijinirea limbilor regionale şi ale minorităţilor, ceea ce are o însemnătate deosebită pentru minorităţile care trăiesc în afara graniţelor”, a declarat parlamentarul ungar al Partidului Popular Creştin-Democrat (KDNP), Rozsa Hoffmann, marţi, prin telefon, agenţiei ungare de presă MTI. Deputatul a vorbit despre raportul prezentat în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, specificând că acesta acordă o atenţie deosebită problemei învăţământului, una din pietrele de temelie ale identităţii culturale ale minorităţilor lingvistice, un subiect actual şi din cauza ultimelor modificări legislative în domeniul învăţământului din Ucraina. Hoffmann a mai spus că raportul menţionează importanţa predării în limba maternă, instruirea corespunzătoare a cadrelor didactice, necesitatea folosirii manualelor redactate în limba maternă şi predarea limbii oficiale de stat în mod adecvat, astfel încât aceasta să fie însuşită cât mai bine de elevii proveniţi din comunităţile minoritare. Totodată, documentul subliniază importanţa participării reprezentanţilor minorităţilor regionale şi lingvistice la luare deciziilor ce privesc comunitatea din care fac parte, fie că este vorba despre învăţământ, folosirea limbii în administraţie, mass-media sau cultură. Raportul conţine o serie de recomandări argumentate profesional pentru fiecare stat membru al Consiliului Europei, printre acestea numărându-se recunoaşterea drepturilor minorităţilor şi a dreptului de folosire a limbii materne, precum şi asigurarea predării în limba minorităţilor.
(Sursa: MTI, 23.01.2018; Titlu: Consiliul Europei a adoptat raportul privind protejarea limbilor minorităţilor)

Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei se va întruni, în luna mai, la Băile Balvanyos, la invitaţia conducerii Consiliului Judeţean Covasna. Cu acest prilej va fi organizată şi o conferinţă pe tema multilingvismului în administraţiile locale. Potrivit conducerii Consiliului Judeţean Covasna, la acest eveniment, programat în perioada 28-30 mai a.c. la Băile Balvanyos, vor participa reprezentanţi ai administraţiilor locale din 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a menţionat că instituţia pe care o conduce şi-a asumat cu bucurie rolul de gazdă al Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei, pentru că acest eveniment reprezintă o bună oportunitate pentru a atrage atenţia asupra situaţiei minorităţii maghiare din Transilvania. Tamas Sandor a mai menţionat că, deşi convenţiile internaţionale prevăd extinderea drepturilor minorităţilor şi aplicarea multilingvismului, în practică nu sunt asigurate pe deplin condiţii pentru folosirea limbii materne pentru minorităţi şi nici fondurile necesare acoperirii cheltuielilor suplimentare generate de multilingvism. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Gruman Robert, a precizat că în ultima perioadă mai multe instituţii europene au fost preocupate de situaţia minorităţilor naţionale. Concret, Parlamentul European a adoptat recent o rezoluţie referitoare la minorităţile autohtone, iar Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluţie privind protecţia limbilor minoritare şi regionale, în timp ce Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei a elaborat un raport privind aplicarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. Gruman a mai amintit că este în curs de derulare campania de strângere de semnături pentru susţinerea iniţiativei cetăţeneşti europene Minority Safe Pack, prin care se urmăreşte modificarea legislaţiei UE privind protecţia minorităţilor.
(Sursa: http://www.radiomures.ro, 16.02.2018; Titlu: Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei, la Băile Balvanyos)

Comisia de Guvernare a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei se va întruni, în luna mai, la Băile Balvanyos, unde va organiza şi o conferinţă pe tema Folosirea limbilor de către autorităţile locale şi regionale. „La acest eveniment, vor sosi reprezentanţi din administraţia locală din 47 de ţări, membre ale Consiliului Europei, iar membrii delegaţiilor vor avea ocazia să se familiarizeze cu situaţia minorităţilor din România, concentrându-se asupra aplicării multilingvismului în cadrul administraţiilor locale. Este vizibil în întreaga Europă faptul că, în ciuda convenţiilor internaţionale, extinderea drepturilor minorităţilor, astfel şi aplicarea multilingvismului, depinde de generozitatea legislativă a statului şi de decizia majorităţii. În practică, constatăm că, pentru autorităţile locale şi regionale, statul nu garantează pe deplin condiţiile de folosire a limbii materne şi nu asigură deloc acele fonduri bugetare din care s-ar putea acoperi cheltuielile suplimentare ocazionate de aplicarea multilingvismului. Scopul nostru este acela ca limba maghiară să devină oficială în Ţinutul Secuiesc, alături de limba română şi ca folosirea unui formular bilingv să intre în normalitatea vieţii de zi cu zi” - a spus Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, subliniind că CJ Covasna şi-a asumat cu bucurie rolul de gazdă al Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei, pentru că acesta constituie o bună oportunitate pentru schimbul de experienţă şi oferă o posibilitate pentru cunoaşterea practicii altor ţări şi pentru a atrage atenţia asupra situaţiei minorităţii maghiare din Transilvania. „În ultima vreme, mai multe instituţii europene au fost preocupate de situaţia minorităţilor naţionale: cu doar o săptămână în urmă, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie referitoare la minorităţile autohtone, iar anterior, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluţie privind protecţia limbilor minoritare şi regionale, iar Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei a elaborat un raport privind aplicarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. Totodată, este în curs campania de strângere de semnături pentru susţinerea iniţiativei cetăţeneşti europene Minority Safe Pack, prin care se urmăreşte modificarea legislaţiei UE privind protecţia minorităţilor. Toate acestea duc la un proces ireversibil, minorităţile autohtone trebuie să constituie un subiect de preocupare pentru Europa” - a explicat Gruman Robert, vicepreşedintele CJ Covasna, menţionând că un eveniment cu o astfel de anvergură ar putea juca un rol important şi în promovarea zonei. Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei se va desfăşura în perioada 28-30 mai, la Băile Balvanyos, prima zi fiind dedicată şedinţei Comisiei de guvernare, iar în a doua zi va avea loc conferinţa pe tema „Folosirea limbilor de către autorităţile locale şi regionale”. Biroul de presă al Consiliului Judeţean Covasna
(Sursa: Observatorul de Covasna, 16.02.2018; Titlu: Reprezentanţi din 47 de ţări vor dezbate multilingvismul la Băile Balvanyos)

Consiliul Europei a publicat joi un raport în care recunoaşte că România asigură, în mare măsură, dreptul la folosire a limbii materne în cazul celor mai multe minorităţi care trăiesc pe teritoriul său, atunci când este vorba de activităţi culturale, dar a somat ţara să extindă cadrul pentru a include şi domeniul juridic şi economic. Comisia Ministerială a Consiliului Europei, ce reuneşte 47 de ţări şi are sediul la Strasbourg, a somat România să reconsidere şi pragul după care stabileşte dreptul de folosire oficială a limbii minorităţilor în administraţia publică. „Momentan limba maternă poate fi folosită oficial în relaţia cu instituţiile administraţiei publice doar în localităţile în care populaţia minoritară depăşeşte 20% din locuitori. Acest prag face posibilă rezolvarea a doar o treime din probleme administrative ale cetăţenilor minoritari, apărute la nivel local” - se arată în raport. Potrivit raportului, România are o tradiţie lungă în a privi spre trecut atunci când e vorba de a progresa în domeniul folosirii limbii materne a minorităţilor. Printre exemplele pozitive au fost enumerate învăţământul desfăşurat în limbile mai multor minorităţi, precum şi sprijinirea programelor în limba maghiară a posturilor de radio şi TV private, posibilităţile educaţionale oferite elevilor şi studenţilor de etnie romă, precum şi garantarea participării reprezentanţilor minorităţilor la procesul de luare a deciziilor politice. Raportul subliniază că, în general, sistemul de educaţie românesc garantează la nivel înalt folosirea mai multor limbi minoritare. „În opinia comisiei ministeriale, ar trebui asigurată formarea profesională a cadrelor didactice necesare predării în limba bulgară, cehă, croată, germană, maghiară, română, rusă, sârbă, slovacă, turcă şi ucraineană. Totodată, România ar trebui să elaboreze un model educaţional cuprinzător pentru minoritatea turcă şi cea tătară, în colaborare cu parlamentarii care îi reprezintă şi trebuie să extindă posibilităţile educaţionale ale romilor, luând în considerare nevoile şi doleanţele acestei minorităţi” - se mai arată în documentul citat. Consiliul Europei şi-a exprimat şi regretul că din cauza întârzierii cu care autorităţile române de resort au furnizat informaţiile solicitate şi din lipsa unor date la zi a fost împiedicat să evalueze cu exactitate situaţia folosirii limbilor minorităţilor din această ţară.
(Sursa: MTI, 05.04.2018; Titlu: Consiliul Europei: Trebuie extins cadrul folosirii limbilor minorităţilor în România)

„Raportul negativ al Consiliului Europei a confirmat opinia UDMR potrivit căreia România nu este un stat model în privinţa protecţiei comunităţilor minoritare” - a declarat Hunor Kelemen, după ce Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a emis mai multe recomandări României cu privire la extinderea drepturilor minorităţilor naţionale. Reacţia preşedintelui UDMR a fost citată în buletinul informativ de vineri al Uniunii. „Problema minorităţilor nu este nici pe departe rezolvată, iar diplomaţia română face totul pentru a induce în eroare factorii de decizie internaţionali. Cerem dialog în loc de nebulozitate şi ne aşteptăm la respect reciproc în loc de anti-maghiarism camuflat” - a spus preşedintele UDMR. Potrivit comunicatului, „UDMR salută recomandările Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei bazate pe Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, care, potrivit lui Hunor Kelemen, justifică că maghiarii din România nu cer punerea în practică a unor fapte supraumane, ei cer doar ceva ce nu diminuează drepturile românilor şi care a fost sugerat şi de experţi internaţionali. El a reamintit că reprezentanţii partidelor de opoziţie au protestat la sfârşitul verii trecute când UDMR a propus o modificare a legii administraţiei locale prin reducerea cu zece procente a pragului de utilizare a limbii materne, respectiv folosirea liberă a simbolurilor naţionale în conformitate cu aşteptările reale şi legitime ale comunităţii maghiare. Acest lucru este în concordanţă cu ceea ce solicită şi Consiliul Europei în prezentul său raport” - se arată în comunicatul UDMR. În raportul său publicat joi, Consiliul Europei încurajează, printre altele, utilizarea oficială pe scară cât mai largă a limbilor minorităţilor din România. Potrivit comunicatului UDMR, „raportul include nu numai evaluarea autorităţilor române transmisă cu o întârziere de peste doi ani, ci au fost luate în considerare şi experienţele organizaţiilor care reprezintă minorităţile. Consiliul Europei a constatat că România nu a reuşit să pună în aplicare normele cuprinse în Carta Europeană a Limbilor Regionale, motiv pentru care Consiliul de Miniştri a formulat recomandări. Una dintre acestea a fost deja sugerată în ciclul precedent, şi anume că în România trebuie redus actualul prag de 20 la sută pentru utilizarea limbii materne în administraţie”. În acelaşi timp, raportul pledează pentru amplasarea indicatoarelor stradale în limba maghiară în aşezările locuite de un număr semnificativ de comunităţi maghiare, respectiv încurajează autorităţile publice ca semnele utilizate în transportul public, formularele şi informaţiile de interes comun să fie publicate şi în limba maghiară. Experţii Consiliului Europei constată cu îngrijorare lacunele din sistemul judiciar potrivit cărora autorităţile române ar trebui să permită persoanelor interesate să li se furnizeze documente în limba lor maternă şi să aibă dreptul de a solicita un traducător, însă autorităţile trebuie să clarifice cine suportă costul acestuia. Potrivit Consiliului, aceste oportunităţi ar trebui să fie promovate într-un cerc cât mai larg şi cei interesaţi să fie informaţi cât mai eficient. În ceea ce priveşte educaţia, experţii apreciază că istoria şi cultura minorităţilor care trăiesc în ţară trebuie predate în mod obligatoriu, astfel încât şi majoritatea să le cunoască. În legătură cu mass-media maghiară, ei propun ca autorităţile române să înfiinţeze un canal public de televiziune în limba maghiară, să crească numărul de programe în limba maghiară şi să susţină formarea jurnaliştilor şi a altor specialişti media de etnie maghiară. În ceea ce priveşte protecţia consumatorilor, potrivit experţilor Consiliului Europei, autorităţile române trebuie să se asigure că produsele de pe rafturile magazinelor au descriere şi în limba maghiară, se arată în comunicatul UDMR, care enumeră constatările organizaţiei cu sediul în Strasbourg, cu privire la maghiarii din România.
(Sursa: http://mti.hu, 06.04.2018; Titlu: Preşedintele UDMR: Consiliul Europei a confirmat că România nu este un stat model pentru protecţia minorităţilor)

Consiliul Judeţean Covasna a adoptat vineri (13.04), în şedinţă extraordinară, proiectul acordului financiar dintre Consiliul Europei şi administraţia judeţeană. La invitaţia consiliului judeţean, Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa (CPLRE) organizează la Balvanyos, la sfârşitul lunii mai, o şedinţă a comisiei de specialitate, respectiv o conferinţă. Bugetul estimat al evenimentului este de 50 de mii de euro, consiliul judeţean contribuie cu 10 mii de euro din bugetul propriu, în timp ce Consiliul Europei alocă consiliului judeţean 15 mii de euro din fonduri nerambursabile.
(Sursa: Haromszek, 16.04.2018; Titlu: Şedinţa comisiei de specialitate a Consiliului Europei la Balvanyos)

Sfântu-Gheorghe
Biroul de presă,
10.05.2018