Suflu nou la Subcetate

Interviu cu prof. Ioan Rizea, primarul comunei Subcetate din nordul judeţului Harghita

- Domnule primar Ioan Rizea, iată-vă la primul interviu în „Condeiul ardelean” de la preluarea mandatului de prim gospodar al comunei Subcetate. Sub ce auspicii aţi preluat acest mandat, ce colectiv aţi găsit în Primărie?
- Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine contextul social în care se găsea ţara la data la care am preluat mandatul; ei bine, acelaşi era şi pentru comuna Subcetate. Referitor la Primăria Subcetate, la salariaţi, la modul de organizare, atunci când apare o conducere nouă, vine cu o altă viziune în ceea ce priveşte managementul unei asemenea instituţii care este Primăria. Şi sigur că am început cu acest lucru, am discutat cu fiecare compartiment în parte, cu fiecare salariat în parte, am avut şi o întâlnire comună cu toţi salariaţii şi le-am spus care este viziunea mea în ceea ce priveşte conducerea localităţii, conducerea activităţii în Primărie, felul în care văd eu că trebuie să se desfăşoare munca salariaţilor, conduita pe care trebuie s-o aibă aceştia faţă de locuitorii comunei, cei care vin zilnic cu diferite probleme spre rezolvare de către instituţia noastră, şi vreau să vă spun că, în felul acesta, până acum am reuşit să avem o activitate bună spre foarte bună în ceea ce priveşte relaţia cu cei care ne calcă zilnic pragul. Era nevoie, se pare, doar de un pic de organizare şi o relaţie directă între subsemnatul, în calitate de primar, şi salariaţi. Cred eu că acum lucrurile sunt bine aşezate în această instituţie şi, prin urmare, personalul îl pot aprecia spre calificativul maxim.
- Ştiu din vizitele anterioare la Subcetate faptul că această comună era una cu probleme destul de mari, de toate felurile, începând de la inexistenţa reţelei de curent electric în unul sau două sate aparţinătoare şi până la stagnarea unor investiţii importante. Câte dintre aceste probleme aţi reuşit să le rezolvaţi într-un an?
- Mi-e greu să încep să fac o analiză a celor care au fost la conducerea Primăriei până acum un an. Nu am nicio îndoială că în timpul activităţii lor au existat şi părţi bune, şi ar fi incorect din partea mea să spun că au făcut doar lucruri rele. Cred, însă, că în ultimii ani activitatea s-a desfăşurat dezorganizat, motiv pentru care, ca lucrurile să nu se mai repete, eu mi-am făcut un program managerial pe o perioadă scurtă şi una medie de timp. Şi mi-am proiectat nişte obiective generale strategice ale localităţii, care includ: dezvoltarea infrastructurii locale, dezvoltarea de parteneriate strategice, utilizarea eficientă a resurselor naturale ale comunei şi a forţei de muncă, păstrarea tradiţiilor locului şi transmiterea acestora în viitor şi protejarea mediului înconjurător. De aici, din fiecare aceste obiective mari, strategice, rezultă obiectivele derivate. O problemă acută cu care se confruntă comuna Subcetate este infrastructura locală. Aceasta este foarte slab dezvoltată, şi mă refer aici la faptul că doar o mică parte din reţeaua de drumuri şi străzi este asfaltată. Prin accesarea unor fonduri europene sperăm, însă, să asfaltăm o parte din aceste drumuri comunale chiar în acest an. În ceea ce priveşte DC 67, care leagă centrul localităţii de satul Călnaci, până în cel mai îndepărtat punct al său, pe o distanţă de 6,4 km, avem chiar un proiect care a fost accesat de către fosta conducere a Primăriei. Datoria mea a fost să continui demersurile necesare pentru aprobarea finanţării şi începerea lucrărilor. Acest drum va fi finalizat undeva în luna octombrie. Între timp, ne-am ocupat şi de alte lucruri, tot de infrastructură legate. E vorba de accesarea unui program pe care îl derulează Consiliul Judeţean (CJ) Harghita, care se numeşte „Sisteme de alimentare cu apă a satelor sub 300 de locuitori”; din comuna noastră, satul Călnaci intră în această categorie şi, după votul din CJ, a şi intrat pe listă. Alimentarea cu apă va porni din satul Călnaci şi va ajunge până la hotarul cu centrul de comună, Subcetate. Practic, aceasta va fi sursa de alimentare a sistemului centralizat cu apă potabilă al comunei, proiect la care vom lucra anul acesta şi vom încerca să-l depunem anul viitor pentru accesarea de fonduri europene. Dar, este la fel de adevărat că degeaba ai apă dacă n-ai canal şi staţie de epurare. Prin urmare, din fericire spun că ne aflăm pe lista scurtă a judeţului cu cele patru localităţi care sunt propuse pentru sistem centralizat de canalizare şi staţie de epurare; avem speranţa că s-ar putea chiar de anul acesta să intrăm în program.
- Constat că reluaţi şi proiecte mai vechi ale fostei conduceri, neduse încă la bun sfârşit, dar elaboraţi spre accesare şi altele noi.
- Aşa este. Noi ne-am propus, când am construit bugetul pe 2013, să refacem toate aceste proiecte depuse sau făcute cândva şi care n-au intrat în finanţare. Dorim ca şi acestea să intre în finanţare, şi dacă anul acesta nu, atunci măcar în 2014. Este vorba despre o reevaluare a acestora, de o revizuire. De asemenea, ne-am propus, pentru că locuitorii simt nevoia de a avea drumuri agricole de exploataţie agricolă, să ajungem pe sau spre terenurile agricole şi în trupurile de păşune, cel mai apropiat loc fiind spre muntele din partea de vest a localităţii. Din acest punct de vedere, am început demersurile pentru a executa nişte documentaţii cadastrale, pentru nişte viitoare proiecte, ca să reuşim să facem aceste drumuri să existe într-adevăr. De ce este important acest lucru? Pentru că pe acele pajişti permanente îşi cresc animalele locuitorii din Subcetate, iar numărul crescătorilor de animale este în creştere, la fel ca şi cel al animalelor pe care le deţin.
- În realitate, aceşti fermieri sunt sprijiniţi cumva, beneficiază de subvenţii, de fonduri europene?
- Unii da. Subvenţiile care se dau pentru terenurile agricole au însemnat, practic, un balon de oxigen pentru fermierii din toată ţara, inclusiv pentru cei din comuna noastră. Au avut posibilitatea, având aceste subvenţii, să-şi poată dezvolta micile ferme agricole.
- Să revenim la infrastructură, domnule primar, că ne-am luat cu vorba.
- Sigur că da. Avem lucrarea începută la Căminul Cultural de câţiva ani, extinderea şi mansardarea acestui lăcaş din centrul de comună. Lucrarea respectivă trenează datorită lipsei fondurilor necesare. Iniţial s-a dorit accesarea unor fonduri de la Ministerul Culturii, dar nu au reuşit decât foarte puţine comunităţi să primească ceva de acolo. Aşa că a rămas totul în seama bugetului local, care nu-şi permite o lucrare de asemenea anvergură, adică de vreo 700.000 de lei. Cu ajutorul CJ Harghita, care vine cu 200.000 de lei, şi cu încă 140.000 de lei de la noi, vrem totuşi cumva ca anul acesta să ne apropiem de finalizarea investiţiei. Sigur că după ce vom finaliza lucrarea în totalitate, va urma utilarea Căminului, care va necesita alte fonduri. Şi, dacă tot se va reface acest edificiu, vrem să amenajăm într-unul din spaţii şi un punct muzeistic al localităţii. Deci aici vor merge foarte mulţi bani atât anul acesta, cât şi în următorii, deoarece este obiectivul principal de dezvoltare a infrastructurii locale. Pe lângă acesta, ar mai fi reabilitarea acoperişului la Liceul „Miron Cristea”, termoizolaţia exterioară şi uşile din interior, care trebuiesc rezolvate neapărat. Apoi va urma dispensarul. Dar, chiar dacă vom face toate acestea, una dintre priorităţi rămâne reabilitarea drumurilor din satele aparţinătoare, care sunt bătute toată ziua de oameni, cu atelajele şi autovehiculele lor. Nu se poate altfel, deoarece, spre exemplu, unul dintre ele, în satul Filpea, este într-o stare de nici cu 4x4 nu poţi să-l parcurgi; în această vară va fi refăcut, pietruit, cu siguranţă. Tot la capitolul investiţii, anul acesta vom finaliza şi capela mortuară, care este tot în finanţarea Primăriei. De asemenea, urmează să instalăm în comună un sistem de supraveghere video. Comuna este destul de extinsă ca suprafaţă şi avem nevoie să asigurăm cât de cât un grad de siguranţă pentru populaţie şi o obligaţie, în acelaşi timp, în legătură cu paza.
- Cum staţi cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor culturale? Vă întreb pentru că ştiu faptul că zona Topliţei este una în care acestea au un rol însemnat.
- Aici, din păcate, la activităţi cultural-artistice şi sportive nu vă pot spune foarte multe. În primul rând pentru că, aşa cum v-am mai precizat, Căminul Cultural este de ani de zile în reparaţii. Totuşi, aceasta nu înseamnă că nu se desfăşoară activităţi cultural-artistice deloc, promotor fiind liceul din localitate. Chiar în perioada care a trecut, a avut loc vernisajul unor expoziţii de icoane pictate pe sticlă. Vreau să vă spun că atunci când am văzut aceste icoane pictate de elevi, m-au impresionat profund. Apoi, la iniţiativa doamnei profesoare Doiniţa Dobrean, în iarnă am avut o discuţie pe tema editării unei reviste a comunei, cu finanţarea Consiliului Local, proiect care a prins contur şi avem acum o foaie cu apariţie bianuală. În paginile revistei cuprindem tot ceea ce înseamnă viaţa comunităţii locale din Subcetate. De fapt, aşa îi şi spunem - „Viaţa la Subcetate”. Dar nu numai acest lucru este pozitiv din punct de vedere al vieţii cultural- artistice. Doamna profesoară Doiniţa Dobrean pregăteşte acum o carte care va fi editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Consiliului Judeţean, intitulată „Subcetate - un secol în imagini”. De asemenea, tot dumneaei are o expoziţie de cusături care începe să fie vizitată de din ce în ce mai multă lume. Nepoţica mea, fiind în vacanţă, a văzut această expoziţie şi vreau să vă spun că a rămas impresionată, deşi este un copil de doar 6 ani şi jumătate.
- Revenind la reţeaua de curent electric sau, mai bine spus, la lipsa ei în unele părţi ale comunei Subcetate…
- Da. La Duda funcţionează deja linia electrică ce a fost construită şi dată în funcţiune chiar cu o săptămână înainte de sărbătoarea Crăciunului. După ştiinţa mea, doar două familii au mai rămas neracordate atunci. Totodată, mai este o zonă în satul Filpea în care ar trebui extinsă reţeaua electrică, dar aceasta probabil că o vom face numai la anul, când vom încerca să accesăm fonduri de la CJ, care marşează la asemenea proiecte.
- Apropo, domnule primar, în ce relaţie sunteţi cu conducerea Consiliului Judeţean Harghita?
- Eu zic că bună spre foarte bună.
- Cu acest răspuns faceţi notă discordantă faţă de ceilalţi primari din zona de nord a judeţului, întrucât eu am auzit în ultimii ani numai faptul că aproape că nu există niciun fel de colaborare cu conducerea CJ Harghita.
- N-aş spune că nu mi-ar fi trebuit mai mulţi bani de la CJ, dar pentru faptul că anul acesta am primit sume mai mari decât anul trecut, eu zic că suntem pe drumul cel bun. Personal, cu preşedintele şi vicepreşedinţii am o relaţie instituţională bună, am fost întotdeauna primit corespunzător, am fost ascultat cu privire la doleanţele pe care le am şi rezultatele probabil că sunt pe măsură. Ăsta este punctul meu de vedere. Dacă ar fi fost mai mult, ar fi fost cu mult mai bine, dar ştiţi cum se spune, „nemulţumitului i se ia darul”. Sper ca şi în anii următori banii să continue să vină la Subcetate de la CJ, măcar la nivelul de anul acesta. Nu în ultimul rând, vreau să subliniez şi sprijinul de care beneficiez din partea Prefecturii Harghita, care mă ajută cu orice problemă de competenţă juridică cu care mă adresez acestei instituţii în teritoriu a Guvernului României.
- Domnule primar, vă mulţumesc şi vă urez succes în mandatul dumneavoastră!
- Şi eu vă mulţumesc pentru vizita la Subcetate.

Categorie: