„Tezaure Umane Vii”, repere identitare ale culturii tradiţionale româneşti

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în colaborare cu Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, a organizat, vineri, 1 martie 2019, la Bucureşti, în Aula instituţiei, „Gala Tezaure Umane Vii”, un eveniment care a avut drept scop principal recunoaşterea celor mai reprezentativi creatori (păstrători şi continuatori) ai culturii tradiţionale româneşti, ai patrimoniului naţional material şi imaterial. Au fost premiate, cu acest prilej, persoanele care au fost declarate „Tezaure Umane Vii” în anul 2018, precum şi în anii anteriori, începând cu 2015.
Programul „Tezaure Umane Vii” este o iniţiativă a UNESCO privind salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural tradiţional, vizând identificarea şi recunoaşterea acelor creatori populari valoroşi care duc mai departe zestrea valorilor identitare ale culturii româneşti. Conform legislaţiei în vigoare, titlul de „Tezaur Uman Viu” este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă pentru România de către Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Programul funcţionează în baza Ordinului Ministrului Culturii nr. 2491 din 27.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de „Tezaur Uman Viu”, completat şi modificat prin Ordinul Ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale nr. 2221 din 03.04.2018. Criteriile de acordare stabilesc că un candidat la acest titlu „trebuie să îndeplinească, simultan, calităţile de purtător, păstrător, creator de patrimoniu imaterial şi performer capabil să transmită modele culturale tradiţionale şi să fie recunoscut atât de comunitatea de purtători, cât şi de comunitatea ştiinţifică; de asemenea, el trebuie să facă dovada caracterului excepţional al performării în domeniul pentru care se depune candidatura”.
În prezenţa ministrului Valer Daniel Breaz şi a secretarului de stat Alexandru Pugna, la acest eveniment au participat membrii Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (comisie prezidată de acad. Sabina Ispas), precum şi numeroşi specialişti din mediul academic, din cel universitar şi din cercetare, muzeografi şi reprezentanţi ai centrelor de cultură din Ţară.
Ceremonia a fost moderată de dr. etnolog Doina Işfănoni, care a şi înmânat titlurile de „Tezaur Uman Viu”; acestea au fost primite de: Mariana Gligor (tulnicăreasă, municipiul Câmpeni, judeţul Alba, laureată cu titlul „Tezaur Uman Viu” în anul 2015), Teodora Purja (rapsod popular, satul Agrieş, judeţul Bistriţa-Năsăud), Moise Gavra (meşter cojocar, prelucrarea pieilor şi blănurilor, satul Vărzarii de Jos, judeţul Bihor), Şerban Terţiu (meşter în realizarea măştilor tradiţionale, satul Chircari, judeţul Vrancea), Szoke Tibor (meşter dogar, satul Harale, judeţul Covasna), Pavel Caba (meşter în prelucrarea lemnului, comuna Nereju, judeţul Vrancea), Nicolae Vădan (constructor de instrumente muzicale din lemn, unicipiul Cluj-Napoca), Anica Fichioş (meşter în prelucrarea fibrelor şi firelor textile, comuna Oituz, judeţul Bacău), Iosif Iepure (păstrător al obiceiului „Junii din Şcheii Braşovului”, municipiul Braşov), Mircea Lac (meşter în prelucrarea lemnului şi metalului, municipiul Deva), Constantin Niţu (meşter în realizarea ţesăturilor şi cusăturilor, comuna Cornăţelu, judeţul Olt), Rafila Moldovan (rapsod popular, satul Idicel Pădure, judeţul Mureş), Gheorghe Tănase (meşter în prelucrarea lemnului, comuna Corbu, judeţul Olt) şi Domnica Trop (rapsod popular, comuna Isverna, judeţul Mehedinţi, laureată cu titlul „Tezaur Uman Viu” în anul 2015). De asemenea, titlul a fost decernat şi lui Augustin Pal (meşter în ceramică din comuna Corund, judeţul Harghita), însă distincţia i-a fost înmânată fiicei meşterului, deoarece acesta a decedat.
Referindu-se la importanţa recunoaşterii acestor adevăraţi păstrători şi continuatori ai tradiţiei, acad. Sabina Ispas, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial şi director al Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, a menţionat, în deschiderea evenimentului, că ei „trăiesc în realitatea spaţiului şi culturii româneşti, acea cultură care are sute de ani de evoluţie, care este un proces din momentul formării limbii şi culturii până astăzi. Prin contactele culturale ne oferă o sumedenie întreagă de informaţii pe care, dacă n-am avea aceste tezaure umane vii, probabil că n-am putea să păstrăm reperele identitare. Este foarte important să remarcăm că aceste tezaure umane vii sunt cele care păstrează sistemul cultural al acestui spaţiu. Prin sistem cultural înţelegem toate formele de exprimare, materiale şi spirituale, ale câştigurilor culturale transmise de-a lungul mai multor sute sau chiar mii de ani, dacă ne gândim la mărţişorul de astăzi, deci transmise, îmbunătăţite, asumate, înţelese, acceptate şi practicate până astăzi. Tezaurele umane vii sunt nişte repere culturale care transmit informaţie, o păstrează şi au o foarte mare funcţie educativă şi formativă”.
Recunoaşterea meritelor acestor oameni de valoare ai Ţării noastre presupune, în primul rând, ca ei să fie cunoscuţi, încurajaţi şi sprijiniţi de autorităţile culturale spre a păstra şi a duce mai departe tezaurul culturii tradiţionale, într-un demers concertat care să promoveze adevăratele valori definitorii pentru identitatea naţională românească, care au ca centru de interes cultura tradiţională, ancestrală şi profundă.

Dezmierdarea primăverii

Tu ştii…?
De-ai vrea,
ţi-aş pune primăvara-n păr
şi te-aş împodobi
cu zvon de ghiocei şi lăcrămioare,
cu flori de măr şi de cais,
de clopoţei şi albăstrele…

Te-aş îmbrăca,
apoi,
în sunete zglobii,
precum azurul infinit
ce se-odihneşte, necuprins,
adânc în ochii tăi…

Te-aş dezbrăca,
ne-ntârziat,
în risipite zări,
iar trupu-ţi gol
l-aş ninge cald,
cu tainice cântări
de-alean, de dor
şi de mirări…

În zori,
tumultul şi preaplinul
iubirii interzise
ar izbucni
în revărsări solare
şi-n seve revene,
în adieri
şi-n ploi curate,
în sărutări
şi-n armonii depline…

De-ai vrea,
numai de-ai vrea,
ar fi de-ajuns…

Atunci,
minunea primăverii,
în cântec de lumină,
ţi-ar rostui,
de-a pururi,
împărăteasca-ţi viaţă…

Tu ştii…?
De-ai vrea…
(Constantin Secară)

Categorie: