Tradiţia străveche reânvie în oraşul celor de 1000 de izvoare


Interviu cu Ioan Sandulea, instructorul Ansamblului Folcloric „CIOBĂNAŞUL” din oraşul Covasna, judeţul Covasna
Autor: 

Ioan Mugur Topolniţchi

- Domnule Ioan Sandulea, ne-a trebuit ceva timp să aflăm că în oraşul Covasna activează un ansamblu folcloric. De când munciţi pentru păstrarea tradiţiilor româneşti, aici, într-o zonă revendicată de iredentiştii-şovini maghiari, care pretind că e pământul natal numai al lor?
- Eu ştiu că noi, românii, cu siguranţă ne-am născut aici. Mărturie stă şi cetatea dacică din Covasna, ce tronează deasupra oraşului. Cu timpul au venit şi alte neamuri, aici pe la noi. Nu i-am alungat, am trăit împreună deşi ei ne-au agresat continuu. Răspunsul meu la această agresiune nefirească este acest ansamblu folcloric.

- Mă văd nevoit să vă spun că numele ce i l-aţi dat acestui ansamblu este de natură a crea confuzii. La Întorsura-Buzăului există un ansamblu folcloric cu aceeaşi denumire.
- De fapt, când am început activitatea, am cooptat tineri şi tinere, adolescenţi ori copii din şcolile oraşului Covasna, dornici să înveţe să danseze dansurile tradiţionale zonei. Ei au auzit de la părinţi, bunici, străbunici, de jocurile populare „Ciobănaşul”, „Breaza”, „Chindia”, „Oiţa” „Sârba studenţilor”, „Căluşarul”, „Banu Mărăcine”, „Sârba”, „Mânioasa”, „Hora Miresei”, şi vroiau să le ştie. Am fost solicitat, în anul 2010, de organizatoarea Festivalului de Colinde „Crăciunul la Români”, din Sfântu-Gheorghe, să participăm. Până atunci, noi nu dădusem un nume ansamblului, pentru că ne întâlneam şi-i învăţam pe copii şi tineri să danseze, fără vreun scop anume definit. Doar pentru sufletul nostru învăţam să dansăm. Atunci, la solicitarea organizatoarei de a da un nume, i-am zis „Ciobănaşul”, pentru că acest joc îl învăţasem deja şi îl ştiau toţi. Acum, însă, ne gândim să-i schimbăm denumirea pentru a ne individualiza pe zona în care trăim. Cu siguranţă, în anul 2012, vom avea o denumire nouă, deoarece am lansat membrilor ansamblului ideea. Noua denumire ne va individualiza în spaţiul folcloric românesc.
- Dar dumneavoastră de unde aţi învăţat aceste jocuri?
- Le-am învăţat la stână, în perioada copilăriei, de la ciobani. Împreună cu soţia mea, Ana, care a învăţat aceste jocuri în şcoala generală, actualmente „Avram Iancu”, din Covasna, le transmitem actualei generaţii.
- Înţeleg că acest ansamblu are, de fapt, doi instructori.
- Da, lucrez împreună cu soţia, care mă ajută foarte mult la definitivarea coregrafiei cât mai aproape de originalul jocului, aşa cum se juca în vechime.
- Când aţi început această activitate frumoasă?
- În luna aprilie a anului 2010.
- Până acum de câte ori v-aţi înfăţişat publicului?
- Am ieşit în public prima dată cu ocazia „Nedeii Mocăneşti” de la Covasna, ediţia din iulie 2010. Apoi, de zilele oraşului Covasna în septembrie, de „Zilele Justinian Teculescu” în noiembrie şi la Festivalul de Colinde din decembrie, organizat de Fundaţia „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe.
- Puteţi să ne spuneţi numele membrilor ansamblului ce au participat la aceste manifestări?
- Da. Ei sunt: Alexandru Baciu - dansator şi solist vocal, Alexandra Bârlă - dansatoare şi solistă vocală, Paul Chelemen - dansator şi solist vocal, Cristina Costea - dansatoare şi solistă vocală, Robert Juşcă - dansator, Dimitria Ciubotaru - dansatoare, Ciprian Neag - dansator, Anca Bârlă - dansatoare, Iuliana Bârlă - dansatoare, Daniel Timaru - dansator, Cristina Bârlă - dansatoare, Horia Şerban - dansator, Vlad Moisoiu - dansator, Tudor Moisoiu - dansator, Teodora Ungureanu - dansatoare, Petruţa Bârlă - dansatoare, Gabriela Voloncs - dansatoare, Cristian Mircea - dansator, Tudor Mircea - dansator, Ioan Laurenţiu Sandulea (fiul meu) - interpret la orgă electronică, Ana-Maria Sandulea - dansatoare şi solistă vocală.
- Aţi obligat copiii dumneavoastră să vină la această activitate a părinţilor?
- Nu, nu. Ei ne-au mişcat prin dorinţa lor de a învăţa şi de a interpreta cântecele şi jocurile strămoşeşti. Au talent şi au simţit nevoia exprimării prin cânt şi joc. Atunci am căutat copii şi adolescenţi care au aceeaşi chemare. Aşa s-a născut ansamblul de azi, în scurt timp, şi cu ajutorul voluntar al domnişoarei Torday Cecilia Monica, director al Casei Orăşeneşti de Cultură Covasna, şi al Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu”, cărora le mulţumesc pentru sprijin.
- Care vor fi următoarele apariţii publice?
- Ne-am pregătit să oferim în Duminica Învierii, pe 24 aprilie 2010, un spectacol de cântece şi jocuri populare. El va începe la ora 16 şi se va desfăşura pe scena pusă la dispoziţie de Primărie, în aer liber, la Complexul din Voineştii Covasnei. Invităm, cu această ocazie, pe toţi cei ce îndrăgesc cântecele şi jocurile populare româneşti. Vom fi prezenţi şi de Înălţare (Ziua Eroilor) cu un colaj de dansuri şi vom onora invitaţia ce urmează a ne parveni din partea Clubului Elevilor din Covasna pentru un spectacol în luna mai 2011.
- Aveţi ceva plănuit pentru viitorul mai îndepărtat?
- Da. Dorim a pune în scenă, într-un spectacol închegat, „Nunta la românii voineşteni”. Nunta aici are un specific aparte în comparaţie cu alte zone româneşti. De asemenea, gândim un spectacol unitar cu „Şezătoarea în Voineşti”, aşa cum avea loc în trecut.
- Vă doresc să realizaţi tot ce vă propuneţi pentru a ne bucura şi noi de obiceiurile tradiţionale ale neamului românesc trăitor aici, în judeţul Covasna. Şi, cu timpul, poate că veţi reuşi să le prezentaţi şi în alte zone ale ţării noastre.
- Vă mulţumesc.

Categorie: