Traduceri din limba maghiară: 10.06.2020, 08.06.2020, 05.06.2020, 04.06.2020

Cu două săptămâni înainte de centenarul semnării documentului numit Tratatul de Pace, nu ne-am gândit că un alt eveniment decât aniversarea ar putea tulbura apele calme din teritoriile de sus (Slovacia).
Un astfel de eveniment a fost reînnoirea la 30 mai 2020 a partidului Most-Hid, care s-a desprins în 2009 din Partidul Coaliţiei Maghiare.
L-au trimis naibii pe Bela Bugar de la conducerea partidului, care a fost unul dintre cei mai nocivi actori din viaţa politică maghiară din ţările de Jos în ultima sută de ani, mai rău decât Ferenc Denes, cel mai mizerabil ungur din Slovacia din prima jumătate a anilor ’50.
Nu întâmplător a fost mai rău, deoarece începutul carierei sale politice nu s-a datorat nici măcar angajamentului său, ci unuia dintre foştii agenţi ai poliţiei politice comuniste, episcopul Peter Nagy, iar parcursul a fost întotdeauna în interesul cuiva.
Iniţial, SZDSZ din Ungaria şi aripa FIDESZ asociată, vizau în primul rând răsturnarea guvernului Antall, precum şi răsturnarea Uniunii Cehoslovace. Ulterior, acest lucru a fost în interesul tuturor partidelor politice slovace, deoarece Bugar a fost manipulabil şi nu a existat Uniunea. Bugar a interpretat chiar un dans slovac în cadrul unui spectacol de Revelion în 1997. Şi a lins fericit dosul celor care îi dădeau o pâine, sau palmele a milioane de susţinători sau aspiranţi. De acest om s-a scăpat Most-Hid, fără de care poate nici nu ar fi existat. Dar este lăudabil că a scăpat de el.
O altă surpriză din ultimele două săptămâni a fost că premierul Slovaciei a invitat o sută de persoane publice maghiare din Slovacia la o întâlnire din 2 iunie cu ocazia Trianon 100. Aceasta a fost mai mult decât o surpriză, nu doar pentru că a fost prima astfel de adunare din ultima sută de ani care a oferit posibilitatea unei gândiri comune slovaco-maghiară, ci şi prima şi singura din întreaga regiune.
Este posibil să se explice prin „gândirea din fundal cu politică şi teoriile adecvate”, dar chiar şi atunci a fost prima de acest fel din ultima sută de ani. În legătură cu Trianon 100, politica slovacă nu a fost dominată de ideea autodeterminării slovace la acel moment, ci de posibilitatea cooperării. Ne dorim acest lucru de mulţi, mulţi ani.
A treia surpriză a fost o surpriză pentru că a fost altfel decât, neaşteptată. În ciuda faptului că, în mod surprinzător, prim-ministrul guvernului slovac, spre deosebire de tradiţiile anterioare, ridicându-se la nivelul regelui lor, Carol I, adică Carol Robert de Anjou, a iniţiat o întâlnire care se poate numi regională, unii gânditorii politici maghiari din Slovacia au avut o altă idee. În loc să accepte dialogul, a fost solicitat un memorandum, adică un discurs unilateral. În plus, modelat pe Memorandumul de la Viena din 1861. Nici nu pot imagina o prostie mai mare ca aceasta.
2 iunie 2020 ar fi putut fi un moment istoric de cotitură pentru începerea dialogului slovaco-maghiar în Slovacia. Partidul Comunităţii Maghiare introduce acest lucru cu un memorandum, care nu aparţine dialogului în cadrul partidului, ci clasificării listei.
Poate că ar merita ca MKP să se gândească la acest lucru, astfel încât cine l-a iniţiat să nu mai poată influenţa viaţa noastră publică cu ideile sale „strălucitoare”.
A patra surpriză a fost doar o surpriză. În ziua dinspre 4 înspre 5 iunie, prim-ministrul Slovaciei, în ciuda proştilor din MKP, a întins din nou o mână prietenoasă. Iar a cincea ar trebui să fie o surpriză pentru noi toţi anul acesta. MKP şi Most-Bridge ar trebui să înceapă o serie de negocieri care să conducă la reunificare şi să li se alăture alţii.
Întrebarea este: ce trebuie să facem noi maghiarii din ţările de Jos?
Răspunsul este simplu: trebuie creată o viaţă publică raţională şi universală. Similară, dar mai bună, ca cea reuşită în 1998. Baza ar trebui să fie Partidul Comunităţii Maghiare, deoarece are rădăcini care datează din 1990, rădăcinile care organizează comunitatea datează din anii ’60. A avut succes atunci, de ce nu acum?
Partidul maghiar al lui Janos Esterhazy ne-a transmis, de asemenea, acest mesaj tuturor în 1936.
Sursa: Felvidek; Data: 10.06.2020; Titlu: Trianon 100 - Teritoriile de Sus 100

În 4 iunie, ziua în care s-au împlinit 100 de ani de la ciuntirea patriei noastre, membrii mişcării „Betyarsereg” (Oastea Haiducilor) au participat la o serie de manifestări locale. În urma festivităţii din oraş, membrul nostru din Nagykanizsa s-a dus în Bakony (regiune muntoasă din Ungaria), unde a participat la un tur de performanţă. În perioada 6-7 iunie s-a derulat turul „Trianon 100”, organizat de Asociaţia Naţională „Hit Pajzsa” (Scutul Credinţei), în cadrul căruia participanţii trebuiau să parcurgă 100 km în 26 de ore. Turul a pornit din Bakonyszentlaszlo-Vinye, traseul trecând prin cele mai frumoase zone din Bakony.
Sursa: Betyarsereg; Data: 08.06.2020; Titlu: 100 de ani - 100 km - Luptătorul nostru din Nagykanizsa a comemorat centenarul Trianonului printr-un tur de performanţă

În contextul comemorării a 100 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon, Toke Ervin, consilier local al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) la Miercurea-Ciuc, a depus o coroană de flori la monumentul din Cimitirul de la Valea Uzului.
Consilierul local ne-a declarat: Am fost nevoit să mă duc acolo, pentru că eroii militari maghiari aici au apărat frontiera străveche maghiară de 1000 de ani. Ajungând la cimitir, am observat că forţele militare româneşti stau ca şi cocoşul în faţa acestui loc sfânt. În urma celor observate, dar şi prin prisma întâmplărilor amare petrecute aici anul trecut, mi-am dat seama unde am ajuns, noi maghiarii ardeleni şi secuii, faţă de militarii care au oferit patriei tot ce le era mai preţios, viaţa lor. După toate acestea nu am avut altceva de făcut decât să îmi cer scuze de la eroi, pentru că nu am fost în stare nici măcar să păstrăm liniştea lor.
Sursa: szekelyfold.ma; Data: 05.06.2020; Titlu: În contextul împlinirii a 100 de ani de la semnarea dictatului de pace de la Trianon, Toke Ervin, consilierul local al PPMT la Miercurea-Ciuc, a depus o coroană de flori la cimitirul din Valea Uzului

Nu pot duce nimic până la capăt - a declarat Tamas Sandor, preşedintele organizaţiei teritoriale UDMR Covasna, în legătură cu faptul că preşedintele statului, Klaus Iohannis nu a promulgat „legea-Trianon”, prin care ziua de 4 iunie ar fi devenit sărbătoare oficială.
El a amintit faptul că românii au întârziat chiar şi în privinţa zilei de naştere a propriei lor ţări. Au întârziat şi în această privinţă. Perioada de 100 de ani nu a fost suficientă nici pentru organizarea zilei de naştere a propriei lor ţări. În anul 2018 au spus că vor organiza o serie de festivităţi cu durata de doi ani, care vor avea ca punct culminant ziua de 4 iunie 2020, când vor sărbători ideea că au primit un mare cadou de la marile puteri ale Europei, şi anume Transilvania - a declarat politicianul. El a mai spus că în anul 2019 nu s-a întâmplat nimic, „după care au întârziat în privinţa centenarului cadorisirii”.
Noi, maghiarii din Transilvania, suntem pentru Bucureşti, ca şi mămăliga: vor să ne mănânce, dar nu ne pot înghiţi, deoarece este fierbinte - a declarat el la întrebarea cum se manifestă puterea română, cu ocazia centenarului Trianonului, în privinţa maghiarilor din Transilvania.
După 100 de ani trebuie să depăşim trauma Trianonului nu uitându-ne spre trecut, ci privind spre viitor - a subliniat Tamas Sandor. El a mai precizat: în ultimii 1100 ani mulţi au vrut ca noi să pierim, dar acei oameni nu sunt acum pe nicăieri.

Există viitor maghiar în Transilvania
Luna iunie pare dificilă de 100 de ani, dar ca să putem dăinui ca şi maghiari în Ţinutul Secuiesc, în Transilvania, trebuie să vedem şi avantajele pe lângă dezavantaje. Preşedintele organizaţiei UDMR Sfântu-Gheorghe, a subliniat: dezavantajul celor 100 de ani constă în faptul că trăim într-o ţară în care nu suntem respectaţi, în care vor să scape de noi. Avantajul constă în faptul că suntem încă aici şi planificăm viitorul. Cred în faptul că există viitor maghiar în Transilvania, în Ţinutul Secuiesc. Trebuie să transmitem acest lucru copiilor şi urmaşilor noştri - a declarat Antal Arpad.
Sursa: Szekelyhon; Data: 04.06.2020; Titlu: Tamas Sandor: Românii au întârziat în privinţa centenarului Trianonului

Cluj-Napoca, joi, 4 iunie 2020 (MTI) - În toată Transilvania au sunat clopotele bisericilor maghiare joi după-masă, la ora 17:30, ora la care a fost semnat Tratatul de la Trianon, cu o sută de ani în urmă.
Din cauza dispoziţiilor autorităţilor privind apărarea împotriva epidemiei de coronavirus, manifestările în spaţii închise nu au fost permise cu ocazia centenarului, astfel toate comemorările au avut loc în aer liber, de obicei în faţa bisericilor sau monumentelor. O masă mai mare de oameni, câteva sute de persoane s-au adunat în piaţa Libertăţii din Sfântu-Gheorghe, unde a fost organizată o rugăciune comună a Bisericilor reformată, romano-catolică, unitariană şi evanghelică. În acest oraş, comemorarea în aer liber a Tratatului de la Trianon a devenit deja o tradiţie începând din anul 1996.
Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a depus o coroană şi a ţinut un discurs la monumentul Diviziei Secuieşti de la Şumuleu-Ciuc. El a apreciat că, dincolo de durerea nemărginită cauzată de Tratatul de la Trianon şi nedreptatea enormă săvârşită, se întrevede totuşi ceva speranţă. El a numit un miracol faptul că comunitatea maghiară a rămas pe pământul natal şi, după 100 de ani după tragedia suferită, ea trăieşte şi are planuri de viitor, construieşte şi îşi reface casa.
Acest lucru s-a putut întâmpla numai şi numai pentru că această comunitate şi-a păstrat credinţa, speranţa şi voinţa necesară pentru a rămâne în viaţă - a adăugat politicianul.
În opinia sa, Trianonul i-a învăţat pe maghiarii din Transilvania să se descurce chiar dacă au rămas singuri, să se ridice în picioare şi dacă nu se puteau bizui decât pe ei înşişi. El consideră că speranţa este menţinută şi datorită solidarităţii naţionale care în 2020 a devenit deja un lucru real, şi cu toate că cetăţenia ungară acordată maghiarilor de peste hotare nu a anulat Tratatul de la Trianon, l-a depăşit pe acesta, astfel încât graniţele de stat apar doar ca nişte limite fizice.
Potrivit spuselor lui Kelemen Hunor ar fi timpul ca numeroasele instituţii ale statului român să abandoneze ideea de a-i considera în permanenţă pe maghiarii din Transilvania ca un risc pentru securitatea naţională. El a mai spus că statul român ar fi putut folosi pentru scopuri mai bune energia depusă în ultimii o sută de ani pentru a construi un stat naţional omogen, lipsit de maghiari, precum şi energia eforturilor depuse de maghiari pentru a-şi apăra identitatea.
Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) şi Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) au depus coroane în peste o sută de localităţi, la monumente care comemorează Primul Război Mondial sau statul maghiar milenar. Comemorările au avut loc în general în cerc restrâns, fără discursuri. În multe locuri însă s-a cântat imnul maghiar şi cel secuiesc.
În locurile în care manifestarea a fost anunţată în prealabil, au fost prezente şi forţele Poliţiei şi Jandarmeriei Române, în general publicul a fost filmat de reprezentanţii autorităţilor.
La Sfântu-Gheorghe, în primele ore ale după-amiezii, a avut loc şi o sărbătoare românească. La apelul asociaţiei naţionaliste Calea Neamului au sosit în oraş aproape o sută de persoane - în majoritate din alte localităţi - care au cântat cântece patriotice şi au celebrat Tratatul de la Trianon în faţa statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul.
Agenţiile de presă româneşti nu au raportat nicio perturbare a ordinii publice în localităţile unde au avut loc manifestările.
Sursa: MTI; Data: 04.06.2020; Titlu: Trianon 100 - În toată Transilvania au sunat clopotele bisericilor maghiare

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la dictatul de pace de la Trianon, în curtea Casei-Fodor din Şumuleu-Ciuc s-a adunat un număr mare de oameni. Participanţii au comemorat ziua de 4 iunie în port popular secuiesc şi cu drapele naţionale cu panglici de doliu. Evenimentul a început la ora 17:30, cu tragerea clopotelor la biserica din Şumuleu-Ciuc. Primii care au luat cuvântul au fost reprezentanţii bisericilor care i-au îndemnat pe participanţi la rugăciune comună. Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a declarat că în ţara noastră, prezenţa maghiarilor reprezintă o problemă pentru mulţi oameni. Pentru mulţi, această problemă este mai mare şi mai generală decât pandemia. De multe ori ni se spune că nu există atâtea probleme cu celelalte minorităţi, ele nu vin cu fel de fel de pretenţii. Răspunsul nostru la această idee este că noi nu dorim să împărtăşim soarta celorlalte minorităţi - a subliniat el. Dacă am fi câteva zeci de mii, la fel ca şi germanii din Transilvania, nici noi nu am reprezenta o problemă, dar comunitatea de un milion de persoane reprezintă o dovadă în sensul că noi suntem pe propriul nostru pământ natal. Toth Laszlo, conducătorul Consulatului general al Ungariei la Miercurea-Ciuc, a declarat în cuvântarea sa festivă că dictatul de pace din urmă cu 100 de ani reprezintă una din cele mai mari tragedii istorice. „Convingerea mea este că prin respectul reciproc şi prin toleranţa reciprocă putem depăşi durerea celor 100 de ani” - a declarat el. În urmă cu 100 de ani, clopotele au fost trase şi pentru noi. „Poate că nu avem motive de bucurie, dar avem totuşi motive de încredere. Consider un lucru deosebit că noi suntem încă aici, după 100 de ani. În momentul de faţă, clopotele sunt trase pentru noi, dar şi pentru generaţiile viitoare” - a subliniat consulul general. Potapi Arpad Janos, secretar de stat pentru politică naţională din cadrul Oficiului Premierului, a declarat în mesajul său că merită văzut ce anume lăsăm pentru generaţiile următoare: perioada de 100 de ani este suficientă pentru dovedirea capacităţii de supravieţuire a naţiunii noastre. În anul 1920 istoria a reorganizat în totalitate destinul maghiarilor, iar ziua de 4 iunie a pus naţiunea noastră în faţa unei provocări fără sfârşit - se menţionează în mesajul secretarului de stat. El a mai subliniat că Ungaria încearcă din anul 2010 ca fiecare maghiar să izbutească pe pământul său natal ca şi maghiar. „Maghiarii dispersaţi reprezintă o dovadă a faptului că naţiunea maghiară milenară este invincibilă. Să povestim copiilor noştri că suntem membri ai unei naţiuni care acţionează în spiritul speranţei” - a mai spus el. „Ştim ce s-a întâmplat cu noi la Trianon. Ştim ce s-a întâmplat cu patria noastră de atunci. Ştim faptul că perioada nedreaptă de 100 de ani reprezintă o nedreptate şi acum. Nu i se poate spune altfel” - a declarat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, în opinia căruia dacă nu am fi avut credinţă şi am fi renunţat la speranţă, dacă nu am fi dorit să dăinuim, nu am fi aici în momentul de faţă şi nu ne-am aduce aminte cu tristeţe de eroii noştri şi de decizia nedreaptă din urmă cu 100 de ani. Trianonul ne-a învăţat multe lucruri, şi anume faptul să ştim să ne descurcăm şi atunci când rămânem singuri, să ştim să ne ridicăm în picioare şi atunci când nu avem pe cine conta. La finalul festivităţii de comemorare, a avut loc plantarea Copacului Solidarităţii Naţionale. Teiul a fost acordat comunităţii secuieşti de preşedintele Republicii ungare, Ader Janos.
Sursa: szekelyhon.ro; Data: 04.06.2020; Titlu: Trianon ne-a învăţat multe lucruri

În ziua de 4 iunie 1920, Ungaria şi-a pierdut peste două treimi din teritoriu. Aproximativ 4 milioane dintre concetăţenii noştri au ajuns sub suzeranitate străină. Au trecut de atunci 100 de ani. Deşi am fost sortiţi pieririi, noi trăim, pentru că maghiarimea din Bazinul Carpatic este unitară şi indivizibilă!
Sursa: Betyarsereg; Data: 04.06.2020; Titlu: Mesajul grupării „Betyarsereg”: Mai sincer nu se poate… SĂ PIARĂ TRIANONUL!

Rabb Ferenc: Toată ziua au avut loc comemorări şi în zonele locuite de maghiari din afara graniţelor. În tot Bazinul Carpatic au avut loc depuneri de coroane de flori, au fost dezvelite plăci comemorative, au bătut clopotele bisericilor, astfel au comemorat Trianonul.
Reporter: Din cauza pandemiei membrii Filarmonicii de Copii din Vlăhiţa au cântat cântece populare maghiare fără public, la o distanţă de 1,5 metri unii de alţii. Aşa au comemorat Trianon. În afara graniţelor în aproape toate localităţile locuite de maghiari se comemorează împlinirea a 100 de ani de la semnarea Dictatului de Pace de la Trianon. La Sfântu-Gheorghe oamenii purtau deja înainte de masă panglică neagră şi au arborat la intrarea în case şi în balcoane drapele secuieşti şi ungare. În timp ce maghiarimea comemora, un grup al naţionaliştilor români sărbătorea. La Sfântu-Gheorghe au fluturat drapele naţionale româneşti şi au întins bannere cu denumirea Trianon. Conform opiniei primarului, nu trebuie să ne ocupăm de provocări.
Antal Arpad Andras, primar Sfântu-Gheorghe: Au venit aici, vor pleca acasă, noi rămânem aici. Mâine dimineaţă va răsări soarele. Acesta este oraşul nostru, ei nu au nicio legătură cu acest oraş şi vor pleca acasă.
Sursa: M1; Data: 04.06.2020; Titlu: Comemorări cu ocazia Trianon - declaraţii Antal Arpad Andras

Peste 1,5 milioane de călători au întâlnit pe panourile de informare ale societăţii ungare de căi ferate MAV, denumirile în limba maghiară ale unor localităţi din afara graniţelor Ungariei, a transmis joi (04.06.2020) societatea ungară de căi ferate.
Potrivit comunicatului, astfel, MAV doreşte ca maghiarii din afara Ungariei să fie mândri de societatea ungară de căi ferate. Inscripţionarea denumirilor în limba maghiară ale localităţilor din teritoriile rupte de ţara mamă aminteşte şi de solidaritatea maghiarilor de peste graniţe.
Sursa: MTI; Data: 04.06.2020; Titlu: Trianon 100 - Peste 1,5 milioane de călători au întâlnit pe panourile de informare denumirile în limba maghiară ale unor localităţi din afara graniţelor Ungariei

Szekely Varga Edina: Întotdeauna ne-am simţit parte a naţiunii ungare şi în acest sens nu au putut face schimbări nici graniţele fizice, nici perioada dictaturii, nici politicile de asimilare. Asta a declarat preşedintele UDMR pentru M1 în legătură cu Centenarul Deciziei de la Trianon şi a Zilei Solidarităţii Naţionale. Kelemen Hunor a vorbit şi despre faptul, ce înseamnă astăzi provocarea de a fi maghiar în afara graniţelor Ungariei, în tot Bazinul Carpatic.
Kelemen Hunor, preşedintele UDMR: Azi dimineaţă, când m-am trezit şi m-am uitat pe geam spre Munţii Ciucului, m-am gândit la faptul că, oare în urmă cu 100 de ani cu ce idei s-au trezit străbunicii şi bunicii mei din Sândominic şi din Trei Scaune, ce au simţit, în ce atmosferă şi-au început ziua, deoarece în seara anterioară s-au culcat în propria lor ţară, în ţara mamă, iar a doua zi s-au trezit într-o altă ţară. Într-o singură noapte graniţele au fost mutate deasupra capetelor lor. Şi, şi în asemenea împrejurări au fost nevoiţi să-şi înceapă ziua, să le dea micul dejun copiilor, să înceapă să lucreze şi tristeţea, amărăciunea, tragedia, nedreptatea nu are altă denumire. Şi atunci a existat nedreptate şi acum. A trebuit să existe speranţa şi credinţa că se poate dăinui ca maghiar pe pământul natal. Şi aşa au trecut ultimii 100 de ani. Fiecare zi.
Să ne gândim că ultimii 100 de ani aşa au trecut aici, în Transilvania pentru fiecare familie, pentru maghiarii din Transilvania, respectiv au reînceput munca, au construit, au dăinuit ca maghiari pe pământul natal. Acest lucru nu a putut fi desfiinţat de nimic. Nici dictaturile, nici strădaniile de asimilare, nici umilirile, nici şirul multor decenii. Nimic nu a putut desfiinţa faptul să ne simţim parte a naţiunii ungare. Nimic nu a putut suprascrie faptul că, cu toţii aparţinem de acea mare cultură, de acea mare naţiune ungară, care se află aici, pe pământul său natal de 1000 de ani. Şi am fost capabili să ne reîncepem viaţa în fiecare zi aici, în Transilvania. Şi pentru acest lucru le mulţumim părinţilor, străbunicilor. Astăzi avem acelaşi lucru de făcut în ziua solidarităţii naţionale, atunci când deşi nu putem anula ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 100 de ani, dar putem construi ca o comunitate, naţiune maghiară puternică în Bazinul Carpatic. Aşa că nu vrem să luăm nimic de la nimeni. Şi asta trebuie să înţeleagă românii. Au înţeles se pare acest lucru slovacii, sârbii şi aşa putem fi puternici. Noi a trebuit să obţinem şi trebuie să obţinem dreptul la identitatea naţională aici, în Bazinul Carpatic, deoarece şi acesta este un drept fundamental pentru oamenii de aici şi este un drept fundamental pentru maghiarii din Transilvania. Eu cred că putem însufleţi politica speranţei, aşa cum timp de 100 de ani au însufleţit-o părinţii, bunicii noştri, la fel trebuie să o însufleţim şi noi pentru ca, copiii noştri să dăinuiască aici în calitate de maghiari, de comunitate maghiară şi să construiască şi în următoarele decenii, în următoarea perioadă. În ultimii 100 de ani au încercat de multe ori să ne ia speranţa, credinţa. Acest lucru nu îl poate lua nimeni. Nu îl poate lua un şef de stat, un politician, un guvern şi acest lucru nu este posibil. Speranţa trebuie alimentată în noi, trebuie reînsufleţită în noi şi trebuie să deschidem întotdeauna o nouă perspectivă speranţei în noi. Obişnuiesc să le spun prietenilor mei români: gândiţi-vă, energia multă pe care aţi consumat-o pentru a ne asimila, a ne lua identitatea, dacă aţi fi consumat-o pe altceva, de exemplu să construim o ţară comună mai bună, atunci unde ne-am fi aflat? Cred că în 100 de ani multele naţiuni care convieţuiesc cu noi aici, în Bazinul Carpatic au învăţat că maghiarii sunt perseverenţi, că nu le poate fi luată speranţa. Şi gândiţi-vă că enorma energie pe care am consumat-o să ne apărăm, să rămânem în picioare, am fi putut să o consumăm pe crearea mai multor valori. Atunci unde ne-am afla acum? Eu am speranţa, cred că speranţa nu poate fi luată. Doar noi putem renunţa la speranţă, dar noi nu vom renunţa.
Sursa: M1; Data: 04.06.2020; Titlu: Trianon 100 - declaraţii Kelemen Hunor, preşedintele UDMR

În cadrul unei conferinţe online, istoricul Ablonczy Balazs, coordonatorul Grupului de cercetare „Lendulet Trianon 100” anunţa că sondajul Trianon va fi efectuat şi în afara graniţelor. În baza propriilor experienţe, cercetătorul consideră că Trianonul este „o istorie trăită în Ardeal”, deci „semnificaţia acestui act este mult mai mare. Tragedia Trianonului este mai intensă în teritoriile rupte de Ungaria, iar interesul în direcţia acestui subiect este mult mai mare” - apreciază istoricul Ablonczy Balazs. La invitaţia preşedintelui CJ Covasna, Tamas Sandor, respectiv a primarului din Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, colaboratorul Institutului de Ştiinţe Istorice MTA BTK, coordonatorul echipei de cercetare „Lendulet Trianon 100” a participat în seara dinaintea Trianonului la o conferinţă online cu titlul: Trianon - trecut sau istorie? În cadrul evenimentului virtual moderat de jurnalistul Csinta Samu, istoricul a menţionat că, vizitând deseori Ardealul, şi-a dat seama că aici subiectul Trianon trebuie abordat în mod diferit, perioada 1940-44 trebuie abordată altfel decât în Ungaria, subiectul suscită un interes mai mare, sensibilităţile sunt şi ele mai crescute, aici vorbim despre „o istorie trăită”. „Greutatea trecutului este mult mai intensă, reflectă asupra evenimentelor actuale” - a subliniat istoricul. Consens naţional: În privinţa sondajului Trianon prezentat în trecutul apropiat de către grupul de cercetare, a precizat: 94% dintre respondenţii ungari consideră că tratatul de pace de la Trianon a fost o decizie nedreaptă, aspect care indică un consens naţional în această privinţă.
Totodată indică faptul că ungurii se identifică cu Trianonul din prismă afectivă. Sondajul a arătat şi faptul că 2,8-3 milioane de cetăţeni ai ţării-mamă au cel puţin un înaintaş care îşi are originile în teritoriile anexate. „Această sensibilitate împiedică uitarea trecutului, la fel şi faptul că drepturile maghiarilor din afara graniţelor au devenit subiect central al dezbaterii publice, aspectul este prezent în media” - spunea Ablonczy. A anunţat: au fost solicitaţi în vederea efectuării sondajului Trianon şi în afara graniţelor. Tamas Sandor a precizat că „de partea cealaltă a graniţei se înţelege de ce oamenii sunt legaţi afectiv de Trianon, reprezintă o parte din conexiunea sufletului nostru cu naţiunea maghiară”. Antal Arpad a rămas surprins în privinţa altui rezultat al sondajului, şi anume că doar jumătate din maghiarii ţării-mamă au vizitat teritoriile anexate. „Acest lucru indică faptul că mai avem multe de făcut pentru a interconecta aceste teritorii” - a concluzionat edilul. Ablonczy consideră că 5 milioane de oameni nu sunt puţini, mai ales că rezultatele indică un lucru: cei care vizitează o dată, se întorc cu siguranţă, „există un sâmbure de angajament”. Potrivit istoricului, se pune întrebarea dacă acest lucru influenţează opinia celor din Ungaria asupra imaginii Ardealului. Sondajul stabileşte şi faptul că cei din ţara-mamă percep Ardealul ca pe o prezenţă arhaică, mai ales când vine vorba de Ţinutul Secuiesc sau de alte teritorii anexate. Bocanci în locul opincilor: În legătură cu noile „descoperiri în materie de Trianon”, Ablonczy Balazs spunea că, deşi mulţi istorici au fost preocupaţi de acest subiect în ultimii ani, aspecte precum valul de violenţe sau migraţia aşteaptă să fie dezbătute. Ca efect al migraţiei post-Trianon s-a trecut la ritualul înmormântării cu stâlp funerar, iar scrierea runică a ajuns în Ungaria, mai precis în conştiinţa publică prin contribuţia intelectualilor secui. În privinţa responsabilităţii elitei politice maghiare din acele vremuri, a declarat: chiar dacă interesele marilor puteri şi aspiraţiile statelor nou formate au contribuit la trasarea graniţelor, se pare că politicienii maghiari trăiau într-un soi de iluzie a politicii externe, Tisza Istvan fiind printre puţinii care „vedea dincolo de Viena”. Deşi au existat anumite presimţiri, „prăbuşirea ulterioară războiului a fost trăită drept un şoc de către toată lumea”. Despre concepţia românească privind Trianonul, a afirmat: pentru români e important momentul 1 decembrie 1918 şi Alba-Iulia, reprezintă momentul de mântuire, debutul istoriei de eliberare de sub „jugul maghiar”. Deşi ar fi importantă armonizarea celor două concepţii, cea maghiară şi cea românească, în prezent foarte contradictorii, acest lucru nu se poate realiza de pe o zi pe alta. Ştim că istoricii trebuie să se concentreze pe scrierea istoriei naţiunii, deci le rămâne prea puţin timp pentru a gestiona şi proiecte transnaţionale. Şi cel mai important lucru: conducerile celor două ţări trebuie să dea dovadă de voinţă politică în direcţia facilitării colaborării dintre istoricii maghiari şi români. Din perspectiva contextului geopolitic al celor două ţări, istoricul a formulat astfel: dată fiind poziţionarea sa geografică în raport cu Rusia, marile puteri occidentale consideră că România este mai importantă decât Ungaria, acest lucru a fost la fel şi în urmă cu un secol. Susţinerea occidentală era evidentă: în momentul asedierii Budapestei, soldaţii români purtau nu opinci, ci bocanci americani, erau dotaţi cu echipamente de artilerie de provenienţă franceză. Predarea istoriei în tren: Referindu-se la turismul dinspre ţara-mamă înspre Ţinutul Secuiesc, turism cu încărcătură nostalgică gen „Dulce Ardeal, suntem aici!”, consideră că oamenilor nu li se poate interzice să cânte ce doresc, dar, dacă cineva vine mai des în Ardeal, i se conturează o imagine mai clară asupra situaţiei de aici. În calitate de tată a subliniat: cel mai eficient mod de edificare a tinerilor din ţara-mamă în problema Trianonului este reprezentat de trăirea unor experienţe personale, deci vizitarea teritoriilor anexate. „Experienţa personală te aduce mai aproape de acest moment” - a afirmat. A subliniat: călătorind cu un tren internaţional, un student din Ungaria poate experimenta faptul că peroanele din ţara-mamă sunt la fel ca şi cele din afara graniţelor, iar similitudinile monarhice indică rădăcini comune. În legătură cu discursul premierului slovac Igor Matovic adresat maghiarilor - în cadrul căruia, pe un ton pacifist şi amical, a îndemnat reprezentanţii maghiarilor din Slovacia să se implice într-o activitate comună - a accentuat: este un gest important, dar în viitor se va adeveri dacă este doar un gest sau va fi urmat de măsuri juridice şi de politică internă.
La întrebarea - se pot întâmpla lucruri similare şi în alte state nou formate? - a declarat: semnalele din România nu indică acest lucru, dar faptul că în Slovacia s-a întâmplat, poate fi un semnal pozitiv invocabil.
Sursa: Kronika; Data: 04.06.2020; Titlu: În Ardeal durerea provocată de Trianon este mai intensă

Centenarul Trianonului poate deschide calea către reconcilierea maghiaro-română, dacă maghiarii din Transilvania devin cetăţeni cu drepturi depline ai României şi Bucureştii renunţă la manifestarea antimaghiară ridicată la nivel de politică de stat, a declarat (04.06.2020) Tokes Laszlo, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), agenţiei ungare de presă MTI, la Bucureşti, după ce a participat la procesul intentat împotriva lui Klaus Iohannis, pe fondul retragerii distincţiei Steaua României, acordată anterior lui Tokes Laszlo, proces care a fost amânat. Tokes a arătat că România ar trebui să meargă pe drumul reconcilierii în felul în care a făcut şi Igor Matovic, premierul Slovaciei, prin invitaţia la marcarea comună a Trianonului şi declararea maghiarilor din Slovacia ca cetăţeni cu drepturi depline. Graniţele au fost redesenate, nimeni nu ne poate lua pământul natal. Să fim şi noi cetăţeni cu valoare deplină ai actualei Românii, a afirmat preşedintele CNMT. Acesta a opinat: a fost o sincronizare conştientă când justiţia din România a stabilit procesul pentru această dată simbolică, deoarece i s-a retras distincţia de stat din cauza unei afirmaţii indirecte legate de Trianon. Tokes Laszlo a apreciat: retragerea distincţiei se include în manifestările antimaghiare ale preşedintelui Klaus Iohannis şi astfel a retras şi distincţia comunităţii maghiare, care la 1989 s-a opus la Timişoara dictaturii ceauşiste. Timişoara transmite mesajul că există şanse de reconciliere, dar pentru asta, Klaus Iohannis şi guvernul de la Bucureşti trebuie să renunţe la tradiţiile securiste, antimaghiare de tipul lui Iliescu - a afirmat Tokes Laszlo.
Kincses Elod, avocatul preşedintelui CNMT, a declarat agenţiei ungare de presă MTI, că procesul a fost amânat pentru data de 16.07.2020 din cauza unor deficienţe procedurale.
Cu ocazia Zilei Solidarităţii Naţionale, joi (04.06.2020), preşedintele CNMT a depus coroane la plăcuţa memorială a eroilor maghiari din curtea bisericii reformate Calvineum din Bucureşti.
Sursa: MTI; Data: 04.06.2020; Titlu: Trianon 100 - Tokes Laszlo: este posibilă reconcilierea, dacă România renunţă la acţiunile antimaghiare ridicate la nivelul politicii de stat