Traduceri din limba maghiară: 20.07.2020, 14.07.2020, 07.07.2020, 02.07.2020, 20.06.2020, 10.06.2020, 06.06.2020, 05.06.2020, 04.06.2020

În suplimentul de vară Trianon 2020 al revistei istorice Epoca Trecută au apărut şi textele colegilor noştri. Cu ocazia aniversării a 100 de ani de la Trianon, ediţia Trianon a revistei Epoca Trecută a consacrat un articol substanţial cu titlul Naţiunea Sfâşiată cercetărilor privind consecinţele Tratatului de pace. Printre autorii studiilor sunt membri ai grupului de cercetare Trianon 100. Cuprinsul coloanei: Balazs Ablonczy: După Trianon, Veronika Szeghy-Gayer: A apărut „Republica cehoslovacă”, Gyula Kosztyo: „Este de dorit să fie considerat un prieten”, Tamas L. Onhart: Să dăinuiască maghiarimea, Zoltan Devavari: Pământul te lasă sau te ţine, Fiziker Robert: Dispută la graniţa de vest.
Sursa: Trianon 100; Data: 20.07.2020; Titlu: Epoca trecută 2020 - ediţia de vară

I-am scris o scrisoare congressman-ului american Andy Harris, de origine maghiară, care a prezentat scrisoarea Congresului american, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la împlinirea tratatului de la Trianon. Voi publica scrisoarea în formă nemodificată.
Stimate domn! Am citit cu bucurie faptul că aţi considerat important să vorbiţi despre cea mai îngrozitoare tragedie istorică a poporului maghiar în contextul tratatului de pace de la Trianon, în urma căruia un procent de 1/3 din naţiune a ajuns sub autoritatea puterilor străine, duşmănoase.
Este îmbucurător că aţi atras atenţia nu numai asupra dictatului de pace impus forţat asupra Ungariei şi consecinţelor acestuia, ci aţi anexat şi declaraţia emisă cu această ocazie din partea Uniunii Maghiare Americane, care a putut fi inclusă astfel în procesul verbal al Congresului.
În calitate de congressman de origine maghiară, vă este clar că cele 13 milioane de maghiari nu se numără printre cele mai influente popoare din lume. Ca atare, puterile conducătoare ale lumii atrag atenţia rar asupra acţiunilor antiminoritare care din păcate au loc în permanenţă în ţările învecinate cu Ungaria. Europa Centrală şi zona Balcani nu pot fi înţelese fără cunoaşterea Trianonului. Conflictele bilaterale, tensiunile etnice şi încercările externe de influenţare subminează convieţuirea paşnică a popoarelor europene. Vă adresez mulţumiri pentru faptul că susţineţi în continuare lupta pentru egalitatea de drepturi a maghiarilor şi ne reprezentaţi în cadrul unor forumuri unde noi nu am putea ajunge.
Sursa: Facebook Bencsik Janos; Data: 14.07.2020; Titlu: Despre Trianon în Congresul american

Comunităţile maghiare din Bazinul Carpatic şi din diasporă şi organismele din ţara-mamă care se ocupă de înfăptuirea scopurilor de politică naţională beneficiază de un sprijin de peste 2,2 miliarde de forinţi - a declarat secretarul de stat pentru politică naţională din cadrul Oficiului premierului, marţi (07.07) la Budapesta, în cadrul conferinţei de presă susţinute la sediul din strada Gellerthegy al administratorului de fond Bethlen Gabor Zrt. Potapi a prezentat rezultatele a patru apeluri de selecţie lansate în luna decembrie 2019, ocazie cu care a declarat că suma de 1,5 miliarde de forinţi se acordă sprijinirii învăţământului şi culturii maghiare de peste hotare. Suma de 1 miliard de forinţi se acordă prin intermediul unui apel central de selecţie, iar jumătate de miliard de forinţi prin intermediul a patru apeluri regionale de selecţie. Pentru apelul central de selecţie au fost trimise 2.244 de cereri, din care 655 beneficiază de sprijin. Pentru apelurile regionale de selecţie au fost trimise 1.504 de proiecte, din care 691 beneficiază de susţinere.
De sprijin beneficiază Asociaţia pentru Nevăzători Maghiari din Ardeal pentru achiziţionarea de instrumente, reabilitarea casei comunitare maghiare din Petrovce (Slovacia), reabilitarea bisericii greco-catolice din Velke Kapusany (Slovacia) şi finalizarea lucrărilor şi inaugurarea centrului de diasporă şi de pelerinaj din Deva. Se acordă de asemenea sprijin atelierelor de creaţie ale Fundaţiei Colegiului Bethlen Gabor din Aiud şi programului de cursuri profesionale „În limba maternă, în mod inteligent” din Târgu-Mureş - a declarat Potapi Arpad Janos. Pentru sprijinirea activităţilor tinerilor şi cercetaşilor se alocă suma de 87 milioane de forinţi. Din cele 181 de cereri se acordă sprijin pentru 115 cereri. Se acordă sprijin organizării seratelor istorice de popularizare a ştiinţei, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Trianon, respectiv salvării valorilor din Ţinutul Secuiesc: prezentării şi învăţării meşteşugurilor în Cârţa, meşteşuguri aflate în curs de dispariţie şi formarea de voluntari tineri în Alba-Iulia. Organizaţiile maghiarilor din diasporă şi organizaţiile care se ocupă în diasporă de predarea limbii maghiare beneficiază de un sprijin de 365 milioane de forinţi. Secretarul de stat pentru politică naţională s-a referit la faptul că pentru sprijinirea programelor şi colaborărilor de localităţi înfrăţite - lansate în anul 2015 - se alocă un sprijin de 250 milioane de forinţi. Au fost depuse în acest sens 373 de proiecte, dintre care 172 vor primi sprijin. Pentru apelul de selecţie pot depune proiecte administraţii locale şi judeţene din Ungaria, împreună cu localităţi de peste hotare, în vederea realizării unor programe comune. Graţie programului, între localităţile din ţara-mamă şi de peste hotare s-au creat peste 1200 de relaţii - a mai adăugat Potapi Arpad Janos. El a dat ca un exemplu în acest sens crearea unor relaţii de localităţi înfrăţite între Dombovar şi localitatea Gheorgheni. Apelurile de selecţie lansate anual de secretariatul de stat pentru politica naţională reprezintă una din cele mai importante forme de sprijin pentru maghiarii de peste hotare.
Sursa: bgazrt.hu; Data: 07.07.2020; Titlu: Sprijin de peste 2,2 miliarde de forinţi comunităţilor maghiare de peste hotare

2020 a fost un an special pentru Europa: în urmă cu 100 de ani, primul război mondial s-a încheiat prin semnarea mai multor tratate de pace şi a continuat prin modificarea mai multor graniţe - a spus Vincze Lorant în cadrul unei conferinţe organizate la Klagenfurt (n.t. capitala Landului Federal Carintia din Sudul Austriei) cu ocazia împlinirii celor 100 de ani. Eurodeputatul a intervenit online la dezbaterile purtate împreună cu reprezentanţii minorităţii slovene din Landul Carintia, subliniind că în unele regiuni, împlinirea celor 100 de ani este sărbătorită atât de către minorităţi cât şi de populaţia majoritară, aşa cum este în cazul zonei de frontieră între Danemarca şi Germania, unde putem vorbi despre un model de succes din punct de vedere al satisfacerii exigenţelor minorităţilor de pe ambele părţi ale graniţei comune. Conferinţa din Carintia, a fost dedicată împlinirii a 100 de ani de la un referendum, în urma căruia landul a rămas parte integrantă a Austriei - un moment extrem de important din punctul de vedere al realizării unor analize şi de formulare a perspectivelor.
Evident, anul acesta se împlinesc 100 de ani şi de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon, în urma căruia, Ungaria şi-a pierdut 2/3 din teritoriu şi 40% din populaţia maghiară. În sine, toate acestea ar reprezenta doar un moment istoric, însă de exemplu în Slovacia, Decretul Benes, prin care a fost nimicită minoritatea germană şi cea maghiară, este şi astăzi în vigoare. În acest caz însă există şi unele aspecte de noutate pozitive, cum ar fi de exemplu şi gesturile exprimate recent de către noul premier slovac. În schimb, în România, suntem martorii unor aspecte negative: şeful statului şi-a bătut joc de limba maghiară, spunând că este trădare să acorzi drepturi suplimentare minorităţilor - a subliniat Vincze Lorant în cadrul conferinţei internaţionale, adăugând că la noi, nici vorbă de extinderea drepturilor minorităţilor, mai mult, se încearcă restrângerea lor şi nu se respectă nici cadrul legislativ cu privire la utilizarea limbii materne.
Vincze a fost de părere că în ultimii ani, situaţia minorităţilor naţionale din Europa nu s-a îmbunătăţit în mod considerabil, iar epidemia de coronavirus a arătat cât de expuse sunt cele mai vulnerabile categorii sociale, astfel şi minorităţile naţionale, în unele situaţii speciale.
Sondajul realizat de Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene (FUEN) în colaborare cu Intergrupul pentru Minorităţi Tradiţionale, Comunităţi şi Limbi Naţionale (al Parlamentului European) - la întrebările căruia au răspuns reprezentanţii a peste 40 de minorităţi naţionale din 30 de state europene -, arată că pe parcursul epidemiei de coronavirus, drepturile minorităţilor nu au fost asigurate în aproximativ jumătate din cazuri, şi dese ori, rolul de informare în limba minorităţilor a trebuit asumat de organizaţiile reprezentative ale acestora sau de mass-media redactată în limbile minorităţilor.
În discursul său susţinut, Vincze a prezentat noutăţile legate de ICE Minority SafePack. Campania de lobby european a iniţiativei continuă, deoarece pe lângă instituţiile europene, FUEN vrea să atragă în rândul susţinătorilor cât mai multe state membre, inclusiv Landul Carintia, Austria, dar şi Slovenia: Ne aflăm într-o etapă de construcţie, înaintea unui moment crucial, astfel cred, dar şi semnalele ne arată că Minority SafePack va reuşi să producă schimbări radicale, iar la propunerea noastră să fie elaborate în acest sens şi câteva reglementări europene - a spus Vincze.
Europarlamentarul a atras atenţia şi asupra iniţiativei cetăţeneşti europene lansată (de Consiliul Naţional Secuiesc / CNS) pentru susţinerea regiunilor naţionale, sens în care au fost strânse deja peste 1 milion de semnături. Atunci când vorbim despre protecţia minorităţilor, ar fi extrem de important să se acorde o atenţie distinctă dezvoltării regiunilor unde trăiesc aceste minorităţi naţionale - a mai spus Vincze Lorant, încurajându-i pe cei din Carintia să susţină şi această iniţiativă.
Sursa: Vinczelorant.eu; Data: 02.07.2020; Titlu: Vincze Lorant: situaţia minorităţilor europene nu s-a schimbat în mod considerabil, însă Minority SafePack ar putea aduce schimbări în acest sens

Grupul de cercetare Trianon 100 MTA-Lendulet, cu participarea Soreco Research Kft., a realizat în luna mai 2020 un sondaj telefonic naţional (CATI) în legătură cu aniversarea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon.
În cadrul cercetării am examinat cunoştinţele legate de tratatul de pace, opiniile legate de antecedentele şi consecinţele percepute sau reale, precum şi cunoştinţele şi atitudinile legate de comunităţile maghiare de dincolo de graniţă. La sondaj au participat 1.048 de locuitori adulţi din Ungaria, eşantionul sondajului fiind reprezentat de întreaga populaţie adultă în funcţie de sex, vârstă, studii, tipul localităţii de domiciliu şi judeţ. Datele raportate sunt exacte până la +/- 3% cu un interval de încredere de 95%.
Interesul pentru istorie: Conform sondajului, maghiarii sunt interesaţi în mod special de problemele istorice: 78% dintre cei chestionaţi au declarat că sunt mai mult sau mai puţin interesaţi de istorie. Interesul cel mai mare (81%) îl trezeşte propria istorie familială, dar istoria maghiară din timpurile străvechi (78%) şi evenimentele legate de ţară din secolul XX îi preocupă, de asemenea, pe mulţi. Trei din patru intervievaţi sunt curioşi de evenimentele istorice legate de Tratatul de la Trianon, această perioadă reprezentând astfel una dintre cele mai interesante perioade.
Legăturile familiale şi personale: 28% dintre cei intervievaţi au rude care s-au mutat peste graniţă în trecut. Aproape unul din cinci (18%) maghiari din Ungaria mai are şi în prezent o rudă care trăieşte pe teritoriul Ungariei istorice, dar dincolo de graniţele actuale, în timp ce 2% din participanţii la sondaj s-au născut ei înşişi în străinătate. 37% dintre intervievaţi au o cunoştinţă maghiară dincolo de graniţă.
Cunoştinţele legate de Tratatul de Pace de la Trianon: 7% dintre cei chestionaţi au declarat că se consideră a fi bine informaţi despre Tratatul de Pace de la Trianon, cunoscând în detaliu atât cauzele, cât şi consecinţele. Mai mult de o treime din eşantion (35%) nu cunoaşte atât de bine detaliile, totuşi se consideră practic informaţi în legătură cu cele întâmplate. Majoritatea relativă, aproape jumătate din populaţia adultă din ţară (48%), afirmă, de asemenea, că are puţine cunoştinţe, putând evidenţia doar unul sau două aspecte despre tratatul de pace. În plus, unul din zece intervievaţi are şi mai puţine cunoştinţe: nu ştie aproape nimic despre cele întâmplate. Anul exact al încheierii tratatului de pace (1920) a fost menţionat corect de 43% dintre cei chestionaţi, iar luna şi ziua tratatului de pace (4 iunie) au fost specificate corect de 30%. Per total, 27% dintre cei chestionaţi au ştiut exact data semnării tratatului de pace. La întrebarea privind pierderea teritorială a Ungariei istorice, 10% dintre intervievaţi nu au ştiut să răspundă, 54% au menţionat un număr mai mic decât cel real, iar 5% au specificat o proporţie mai mare - 31% dintre cei chestionaţi au dat un răspuns apropiat de valoarea reală. Un procent de 16% nu a dorit să estimeze scăderea populaţiei, 54% au specificat o valoare mai mică decât cea reală, iar 10% o valoare mai mare - 20 la sută au ştiut răspunsul corect.
În cele din urmă, mai mult de un sfert (26%) dintre cei chestionaţi nu au ştiut răspunsul în ceea ce priveşte proporţia populaţiei ce nu are etnie maghiară şi care locuieşte pe teritoriul Ungariei istorice, 61% au specificat o proporţie mai mică decât cea actuală, 4% o proporţie mai mare, astfel că în total doar 9% au putut să răspundă (aproape) bine la întrebare.
După cum se vede, la toate cele trei întrebări puse, majoritatea relativă mai degrabă a subestimat valorile reale şi doar o proporţie relativ mică din populaţie este conştientă de faptele certe. Doar un procent din populaţie a ştiut să dea un răspuns mai mult sau mai puţin corect la întrebările privind data exactă a Tratatului de la Trianon, amploarea pierderii teritoriale şi a populaţiei, proporţia persoanelor care nu sunt de etnie maghiară de pe teritoriul Ungariei istorice. Chiar dacă am fi mai permisivi în ceea ce priveşte proporţiile teritoriale, cele privind populaţia şi cele etnice, chiar şi atunci doar 7% din populaţie este conştientă de fapte.
Opinii privind Tratatul de Pace de la Trianon: Potrivit celor mai acceptate trei explicaţii, aspiraţiile geopolitice ale marilor puteri care au câştigat războiul, aspiraţiile de expansiune şi nevoile teritoriale ale ţărilor vecine, precum şi înfrângerea din Primului Război Mondial au fost cele care au condus la Tratatul de Pace de la Trianon. 70-78% dintre cei intervievaţi consideră aceste explicaţii ca fiind puncte de vedere decisive.
60-62% dintre maghiari consideră că aspiraţiile de naţionalitate din Europa Centrală, slăbirea Monarhiei Austro-Ungare şi anti-maghiaritatea elitelor politice franceze sunt motive esenţiale, dar secundare celor amintite anterior. Sentimentul personal de anti-maghiaritate al premierului francez, lobby-ul ungar nereuşit pentru atenuarea tratatului de pace şi eşecul negocierilor delegaţiei de pace a Ungariei, politica lui Karolyi Mihaly sau izolarea diplomatică a ţării au fost menţionate drept motive importante de patru din zece intervievaţi - deşi în răspunsurile la aceste întrebări poate fi percepută şi o incertitudine pronunţată. Politica anterioară de naţionalitate a ţării, activitatea de dezintegrare a francmasonilor, victoria Revoluţiei Crizantemelor şi perioada Republicii Sovietice, precum şi activităţile jurnaliştilor şi persoanelor publice ostile Ungariei au fost identificate într-o proporţie mai mică decât cele dinainte, însă în mare parte tot ca factori determinanţi. Practic nu există niciun maghiar care să nu creadă că Tratatul de la Trianon a fost fundamental nedrept şi excesiv faţă de maghiari (94%). Marea majoritate consideră, de asemenea, că tratatul de pace a fost cea mai mare tragedie a Ungariei (85%), la fel cum un procent asemănător (84%) este de acord cu afirmaţia: „Maghiar este cel pe care îl doare Trianonul. Un procent puţin mai mic (77%) decât la primele trei este de acord cu faptul că ţara încă nu şi-a revenit din trauma cauzată de Trianon. În esenţă, putem să considerăm aceste patru elemente amintite mai sus ca fiind pietrele de temelie ale memoriei naţionale legate de Trianon. Majoritatea celor intervievaţi (71-71%) asociază cu tratatul de pace şi implicarea în cel de Al Doilea Război Mondial, dar şi lipsa păcii în relaţiile cu ţările vecine.
Opinii privind maghiarii de peste graniţă: Majoritatea celor chestionaţi (60%) au vizitat deja Felvidek (n.o. - Provincia de sus, partea de sud a Slovaciei), unul din teritoriile Ungariei istorice, dar majoritatea restrânsă (51%) a vizitat deja şi Transilvania cel puţin o dată. În Voivodina au fost puţin peste o treime dintre chestionaţi (35%), iar în Transcarpatia doar o cincime. Proporţia celor care nu au vizitat deloc zonele transfrontaliere ale Ungariei istorice este de 27%. Însă pare relativ clar unde este cel mai bine, din perspectiva maghiarilor din Ungaria, să fii maghiar de dincolo de graniţă, dar şi unde este cel mai rău. Potrivit unui procent de 34%, situaţia maghiarilor din Felvidek este cea mai favorabilă, dar 23% consideră că situaţia celor care trăiesc în Voivodina este cea mai bună. La aceştia din urmă efectul nostalgiei „iugo” este probabil simţit în acţiune. Potrivit majorităţii (43%), maghiarii din Transcarpatia se află în cea mai proastă situaţie, dar relativ mulţi i-au menţionat şi pe maghiarii din Transilvania (23%). Pe participanţii la sondaj i-am întrebat, de asemenea, şi legat de numărul maghiarilor: dacă ştiu câţi maghiari trăiesc, aproximativ, în cele patru zone enumerate. În cazul fiecărei zone, fiecare a doua persoană a ezitat, neştiind să dea un răspuns, neîncercând nici măcar să ghicească. Numărul maghiarilor din Transcarpatia şi Voivodina au fost indicate corect în procentul cel mai mare (26% în primul caz şi 24% în cel din urmă). Numărul maghiarilor din Felvidek a fost estimat aproximativ bine de 16%, iar numărul celor din Transilvania de doar 8%. Este tipic ca în cazul Transilvaniei şi al Felvidek răspunsurile incorecte să indice mai degrabă o subestimare, iar în cazul Voivodinei şi Transcarpatiei acestea să indice mai degrabă o supraestimare. 70% dintre cei chestionaţi sunt de acord cu acordarea dublei cetăţenii (la 16 ani de la referendumul care a ridicat această problemă). Cu toate acestea, majoritatea celor intervievaţi (58%) nu sunt de acord cu faptul că maghiarilor care locuiesc în străinătate le-a fost asigurat, pe lângă primirea favorabilă a dublei cetăţenii, şi dreptul de vot.
Totodată, opinia publică tinde să se gândească la maghiarii care trăiesc peste graniţă cu o anumită doză de romantism: acest lucru sugerează faptul că 72% dintre intervievaţi consideră că maghiarii care locuiesc în străinătate păstrează mai bine tradiţiile, dar şi că două treimi dintre cei chestionaţi spun că maghiarii care locuiesc în străinătate sunt mai religioşi decât cei din Ungaria. În acelaşi timp, şi majoritatea maghiarilor din ţara-mamă (69%) recunosc, într-adevăr, că în Ungaria există multe prejudecăţi cu privire la cei aflaţi dincolo de graniţă. O astfel de prejudecată poate fi şi faptul că aproape o treime dintre cei chestionaţi (32%) consideră că maghiarii de dincolo de graniţă sunt mai harnici şi mai ambiţioşi decât cei din Ungaria.
Majoritatea (63%) este de acord cu faptul că cei de dincolo de graniţă au avantaje ca urmare a faptului că sunt legaţi chiar şi de două culturi, fiind de acord, de asemenea, şi cu faptul că maghiarii care trăiesc dincolo de graniţă trebuie să prospere în primul rând în patria lor natală (59%).
Sursa: Trianon 100; Data: 20.06.2020; Titlu: Rezultatele unui sondaj de opinie naţional

Cu două săptămâni înainte de centenarul semnării documentului numit Tratatul de Pace, nu ne-am gândit că un alt eveniment decât aniversarea ar putea tulbura apele calme din teritoriile de sus (Slovacia).
Un astfel de eveniment a fost reînnoirea la 30 mai 2020 a partidului Most-Hid, care s-a desprins în 2009 din Partidul Coaliţiei Maghiare.
L-au trimis naibii pe Bela Bugar de la conducerea partidului, care a fost unul dintre cei mai nocivi actori din viaţa politică maghiară din ţările de Jos în ultima sută de ani, mai rău decât Ferenc Denes, cel mai mizerabil ungur din Slovacia din prima jumătate a anilor ’50.
Nu întâmplător a fost mai rău, deoarece începutul carierei sale politice nu s-a datorat nici măcar angajamentului său, ci unuia dintre foştii agenţi ai poliţiei politice comuniste, episcopul Peter Nagy, iar parcursul a fost întotdeauna în interesul cuiva.
Iniţial, SZDSZ din Ungaria şi aripa FIDESZ asociată, vizau în primul rând răsturnarea guvernului Antall, precum şi răsturnarea Uniunii Cehoslovace. Ulterior, acest lucru a fost în interesul tuturor partidelor politice slovace, deoarece Bugar a fost manipulabil şi nu a existat Uniunea. Bugar a interpretat chiar un dans slovac în cadrul unui spectacol de Revelion în 1997. Şi a lins fericit dosul celor care îi dădeau o pâine, sau palmele a milioane de susţinători sau aspiranţi. De acest om s-a scăpat Most-Hid, fără de care poate nici nu ar fi existat. Dar este lăudabil că a scăpat de el.
O altă surpriză din ultimele două săptămâni a fost că premierul Slovaciei a invitat o sută de persoane publice maghiare din Slovacia la o întâlnire din 2 iunie cu ocazia Trianon 100. Aceasta a fost mai mult decât o surpriză, nu doar pentru că a fost prima astfel de adunare din ultima sută de ani care a oferit posibilitatea unei gândiri comune slovaco-maghiară, ci şi prima şi singura din întreaga regiune.
Este posibil să se explice prin „gândirea din fundal cu politică şi teoriile adecvate”, dar chiar şi atunci a fost prima de acest fel din ultima sută de ani. În legătură cu Trianon 100, politica slovacă nu a fost dominată de ideea autodeterminării slovace la acel moment, ci de posibilitatea cooperării. Ne dorim acest lucru de mulţi, mulţi ani.
A treia surpriză a fost o surpriză pentru că a fost altfel decât, neaşteptată. În ciuda faptului că, în mod surprinzător, prim-ministrul guvernului slovac, spre deosebire de tradiţiile anterioare, ridicându-se la nivelul regelui lor, Carol I, adică Carol Robert de Anjou, a iniţiat o întâlnire care se poate numi regională, unii gânditorii politici maghiari din Slovacia au avut o altă idee. În loc să accepte dialogul, a fost solicitat un memorandum, adică un discurs unilateral. În plus, modelat pe Memorandumul de la Viena din 1861. Nici nu pot imagina o prostie mai mare ca aceasta.
2 iunie 2020 ar fi putut fi un moment istoric de cotitură pentru începerea dialogului slovaco-maghiar în Slovacia. Partidul Comunităţii Maghiare introduce acest lucru cu un memorandum, care nu aparţine dialogului în cadrul partidului, ci clasificării listei.
Poate că ar merita ca MKP să se gândească la acest lucru, astfel încât cine l-a iniţiat să nu mai poată influenţa viaţa noastră publică cu ideile sale „strălucitoare”.
A patra surpriză a fost doar o surpriză. În ziua dinspre 4 înspre 5 iunie, prim-ministrul Slovaciei, în ciuda proştilor din MKP, a întins din nou o mână prietenoasă. Iar a cincea ar trebui să fie o surpriză pentru noi toţi anul acesta. MKP şi Most-Bridge ar trebui să înceapă o serie de negocieri care să conducă la reunificare şi să li se alăture alţii.
Întrebarea este: ce trebuie să facem noi maghiarii din ţările de Jos?
Răspunsul este simplu: trebuie creată o viaţă publică raţională şi universală. Similară, dar mai bună, ca cea reuşită în 1998. Baza ar trebui să fie Partidul Comunităţii Maghiare, deoarece are rădăcini care datează din 1990, rădăcinile care organizează comunitatea datează din anii ’60. A avut succes atunci, de ce nu acum?
Partidul maghiar al lui Janos Esterhazy ne-a transmis, de asemenea, acest mesaj tuturor în 1936.
Sursa: Felvidek; Data: 10.06.2020; Titlu: Trianon 100 - Teritoriile de Sus 100

În 4 iunie, ziua în care s-au împlinit 100 de ani de la ciuntirea patriei noastre, membrii mişcării „Betyarsereg” (Oastea Haiducilor) au participat la o serie de manifestări locale. În urma festivităţii din oraş, membrul nostru din Nagykanizsa s-a dus în Bakony (regiune muntoasă din Ungaria), unde a participat la un tur de performanţă. În perioada 6-7 iunie s-a derulat turul „Trianon 100”, organizat de Asociaţia Naţională „Hit Pajzsa” (Scutul Credinţei), în cadrul căruia participanţii trebuiau să parcurgă 100 km în 26 de ore. Turul a pornit din Bakonyszentlaszlo-Vinye, traseul trecând prin cele mai frumoase zone din Bakony.
Sursa: Betyarsereg; Data: 08.06.2020; Titlu: 100 de ani - 100 km - Luptătorul nostru din Nagykanizsa a comemorat centenarul Trianonului printr-un tur de performanţă
Tradiţionalul marş dedicat Trianonului, derulat în Budapesta de Mişcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM), a avut loc şi în pofida pandemiei. Împlinindu-se 100 de ani de la eveniment, reprezentanţi HIVM au insistat să organizeze comemorarea, însă au fost nevoiţi să aplice anumite modificări. „Condiţia impusă de poliţişti pentru autorizarea manifestării a fost lipsa discursurilor cu caracter politic” - au precizat organizatorii. Cu toate acestea, participanţii s-au adunat în număr semnificativ în Piaţa Eroilor şi la ora 20 a pornit marşul celor peste o mie de persoane. Contrar obiceiului din anii precedenţi, nu s-au făcut opriri în faţa sediilor ambasadelor ţărilor vecine, ci mulţimea a mărşăluit cu făclii pe Bulevardul Andrassy, scandând „Să piară Trianonul!”, „Să ardă flacăra!”, „Totul înapoi!” şi alte slogane cu spirit iredentist. Ajungând în Piaţa Libertăţii, participanţii au aprins candele la drapelul ţării amplasat provizoriu de HVIM-işti, împreună cu relicva de pe pământul originar, au intonat imnurile ungar şi secuiesc şi au rostit împreună rugăciunea „Tatăl nostru”. La manifestare au participat mai mulţi lideri ai Mişcării „Mi Hazank”.
Sursa: elemi.hu; Data: 06.06.2020; Titlu: Trianon 100: dictatul de pace, comemorat într-un mod neobişnuit

În contextul comemorării a 100 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon, Toke Ervin, consilier local al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) la Miercurea-Ciuc, a depus o coroană de flori la monumentul din Cimitirul de la Valea Uzului.
Consilierul local ne-a declarat: Am fost nevoit să mă duc acolo, pentru că eroii militari maghiari aici au apărat frontiera străveche maghiară de 1000 de ani. Ajungând la cimitir, am observat că forţele militare româneşti stau ca şi cocoşul în faţa acestui loc sfânt. În urma celor observate, dar şi prin prisma întâmplărilor amare petrecute aici anul trecut, mi-am dat seama unde am ajuns, noi maghiarii ardeleni şi secuii, faţă de militarii care au oferit patriei tot ce le era mai preţios, viaţa lor. După toate acestea nu am avut altceva de făcut decât să îmi cer scuze de la eroi, pentru că nu am fost în stare nici măcar să păstrăm liniştea lor.
Sursa: szekelyfold.ma; Data: 05.06.2020; Titlu: În contextul împlinirii a 100 de ani de la semnarea dictatului de pace de la Trianon, Toke Ervin, consilierul local al PPMT la Miercurea-Ciuc, a depus o coroană de flori la cimitirul din Valea Uzului

Nu pot duce nimic până la capăt - a declarat Tamas Sandor, preşedintele organizaţiei teritoriale UDMR Covasna, în legătură cu faptul că preşedintele statului, Klaus Iohannis nu a promulgat „legea-Trianon”, prin care ziua de 4 iunie ar fi devenit sărbătoare oficială.
El a amintit faptul că românii au întârziat chiar şi în privinţa zilei de naştere a propriei lor ţări. Au întârziat şi în această privinţă. Perioada de 100 de ani nu a fost suficientă nici pentru organizarea zilei de naştere a propriei lor ţări. În anul 2018 au spus că vor organiza o serie de festivităţi cu durata de doi ani, care vor avea ca punct culminant ziua de 4 iunie 2020, când vor sărbători ideea că au primit un mare cadou de la marile puteri ale Europei, şi anume Transilvania - a declarat politicianul. El a mai spus că în anul 2019 nu s-a întâmplat nimic, „după care au întârziat în privinţa centenarului cadorisirii”.
Noi, maghiarii din Transilvania, suntem pentru Bucureşti, ca şi mămăliga: vor să ne mănânce, dar nu ne pot înghiţi, deoarece este fierbinte - a declarat el la întrebarea cum se manifestă puterea română, cu ocazia centenarului Trianonului, în privinţa maghiarilor din Transilvania.
După 100 de ani trebuie să depăşim trauma Trianonului nu uitându-ne spre trecut, ci privind spre viitor - a subliniat Tamas Sandor. El a mai precizat: în ultimii 1100 ani mulţi au vrut ca noi să pierim, dar acei oameni nu sunt acum pe nicăieri.
Există viitor maghiar în Transilvania
Luna iunie pare dificilă de 100 de ani, dar ca să putem dăinui ca şi maghiari în Ţinutul Secuiesc, în Transilvania, trebuie să vedem şi avantajele pe lângă dezavantaje. Preşedintele organizaţiei UDMR Sfântu-Gheorghe, a subliniat: dezavantajul celor 100 de ani constă în faptul că trăim într-o ţară în care nu suntem respectaţi, în care vor să scape de noi. Avantajul constă în faptul că suntem încă aici şi planificăm viitorul. Cred în faptul că există viitor maghiar în Transilvania, în Ţinutul Secuiesc. Trebuie să transmitem acest lucru copiilor şi urmaşilor noştri - a declarat Antal Arpad.
Sursa: Szekelyhon; Data: 04.06.2020; Titlu: Tamas Sandor: Românii au întârziat în privinţa centenarului Trianonului

Cluj-Napoca, joi, 4 iunie 2020 (MTI) - În toată Transilvania au sunat clopotele bisericilor maghiare joi după-masă, la ora 17:30, ora la care a fost semnat Tratatul de la Trianon, cu o sută de ani în urmă.
Din cauza dispoziţiilor autorităţilor privind apărarea împotriva epidemiei de coronavirus, manifestările în spaţii închise nu au fost permise cu ocazia centenarului, astfel toate comemorările au avut loc în aer liber, de obicei în faţa bisericilor sau monumentelor. O masă mai mare de oameni, câteva sute de persoane s-au adunat în piaţa Libertăţii din Sfântu-Gheorghe, unde a fost organizată o rugăciune comună a Bisericilor reformată, romano-catolică, unitariană şi evanghelică. În acest oraş, comemorarea în aer liber a Tratatului de la Trianon a devenit deja o tradiţie începând din anul 1996.
Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a depus o coroană şi a ţinut un discurs la monumentul Diviziei Secuieşti de la Şumuleu-Ciuc. El a apreciat că, dincolo de durerea nemărginită cauzată de Tratatul de la Trianon şi nedreptatea enormă săvârşită, se întrevede totuşi ceva speranţă. El a numit un miracol faptul că comunitatea maghiară a rămas pe pământul natal şi, după 100 de ani după tragedia suferită, ea trăieşte şi are planuri de viitor, construieşte şi îşi reface casa.
Acest lucru s-a putut întâmpla numai şi numai pentru că această comunitate şi-a păstrat credinţa, speranţa şi voinţa necesară pentru a rămâne în viaţă - a adăugat politicianul.
În opinia sa, Trianonul i-a învăţat pe maghiarii din Transilvania să se descurce chiar dacă au rămas singuri, să se ridice în picioare şi dacă nu se puteau bizui decât pe ei înşişi. El consideră că speranţa este menţinută şi datorită solidarităţii naţionale care în 2020 a devenit deja un lucru real, şi cu toate că cetăţenia ungară acordată maghiarilor de peste hotare nu a anulat Tratatul de la Trianon, l-a depăşit pe acesta, astfel încât graniţele de stat apar doar ca nişte limite fizice.
Potrivit spuselor lui Kelemen Hunor ar fi timpul ca numeroasele instituţii ale statului român să abandoneze ideea de a-i considera în permanenţă pe maghiarii din Transilvania ca un risc pentru securitatea naţională. El a mai spus că statul român ar fi putut folosi pentru scopuri mai bune energia depusă în ultimii o sută de ani pentru a construi un stat naţional omogen, lipsit de maghiari, precum şi energia eforturilor depuse de maghiari pentru a-şi apăra identitatea.
Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) şi Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) au depus coroane în peste o sută de localităţi, la monumente care comemorează Primul Război Mondial sau statul maghiar milenar. Comemorările au avut loc în general în cerc restrâns, fără discursuri. În multe locuri însă s-a cântat imnul maghiar şi cel secuiesc.
În locurile în care manifestarea a fost anunţată în prealabil, au fost prezente şi forţele Poliţiei şi Jandarmeriei Române, în general publicul a fost filmat de reprezentanţii autorităţilor.
La Sfântu-Gheorghe, în primele ore ale după-amiezii, a avut loc şi o sărbătoare românească. La apelul asociaţiei naţionaliste Calea Neamului au sosit în oraş aproape o sută de persoane - în majoritate din alte localităţi - care au cântat cântece patriotice şi au celebrat Tratatul de la Trianon în faţa statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul.
Agenţiile de presă româneşti nu au raportat nicio perturbare a ordinii publice în localităţile unde au avut loc manifestările.
Sursa: MTI; Data: 04.06.2020; Titlu: Trianon 100 - În toată Transilvania au sunat clopotele bisericilor maghiare

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la dictatul de pace de la Trianon, în curtea Casei-Fodor din Şumuleu-Ciuc s-a adunat un număr mare de oameni. Participanţii au comemorat ziua de 4 iunie în port popular secuiesc şi cu drapele naţionale cu panglici de doliu. Evenimentul a început la ora 17:30, cu tragerea clopotelor la biserica din Şumuleu-Ciuc. Primii care au luat cuvântul au fost reprezentanţii bisericilor care i-au îndemnat pe participanţi la rugăciune comună. Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a declarat că în ţara noastră, prezenţa maghiarilor reprezintă o problemă pentru mulţi oameni. Pentru mulţi, această problemă este mai mare şi mai generală decât pandemia. De multe ori ni se spune că nu există atâtea probleme cu celelalte minorităţi, ele nu vin cu fel de fel de pretenţii. Răspunsul nostru la această idee este că noi nu dorim să împărtăşim soarta celorlalte minorităţi - a subliniat el. Dacă am fi câteva zeci de mii, la fel ca şi germanii din Transilvania, nici noi nu am reprezenta o problemă, dar comunitatea de un milion de persoane reprezintă o dovadă în sensul că noi suntem pe propriul nostru pământ natal. Toth Laszlo, conducătorul Consulatului general al Ungariei la Miercurea-Ciuc, a declarat în cuvântarea sa festivă că dictatul de pace din urmă cu 100 de ani reprezintă una din cele mai mari tragedii istorice. „Convingerea mea este că prin respectul reciproc şi prin toleranţa reciprocă putem depăşi durerea celor 100 de ani” - a declarat el. În urmă cu 100 de ani, clopotele au fost trase şi pentru noi. „Poate că nu avem motive de bucurie, dar avem totuşi motive de încredere. Consider un lucru deosebit că noi suntem încă aici, după 100 de ani. În momentul de faţă, clopotele sunt trase pentru noi, dar şi pentru generaţiile viitoare” - a subliniat consulul general. Potapi Arpad Janos, secretar de stat pentru politică naţională din cadrul Oficiului Premierului, a declarat în mesajul său că merită văzut ce anume lăsăm pentru generaţiile următoare: perioada de 100 de ani este suficientă pentru dovedirea capacităţii de supravieţuire a naţiunii noastre. În anul 1920 istoria a reorganizat în totalitate destinul maghiarilor, iar ziua de 4 iunie a pus naţiunea noastră în faţa unei provocări fără sfârşit - se menţionează în mesajul secretarului de stat. El a mai subliniat că Ungaria încearcă din anul 2010 ca fiecare maghiar să izbutească pe pământul său natal ca şi maghiar. „Maghiarii dispersaţi reprezintă o dovadă a faptului că naţiunea maghiară milenară este invincibilă. Să povestim copiilor noştri că suntem membri ai unei naţiuni care acţionează în spiritul speranţei” - a mai spus el. „Ştim ce s-a întâmplat cu noi la Trianon. Ştim ce s-a întâmplat cu patria noastră de atunci. Ştim faptul că perioada nedreaptă de 100 de ani reprezintă o nedreptate şi acum. Nu i se poate spune altfel” - a declarat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, în opinia căruia dacă nu am fi avut credinţă şi am fi renunţat la speranţă, dacă nu am fi dorit să dăinuim, nu am fi aici în momentul de faţă şi nu ne-am aduce aminte cu tristeţe de eroii noştri şi de decizia nedreaptă din urmă cu 100 de ani. Trianonul ne-a învăţat multe lucruri, şi anume faptul să ştim să ne descurcăm şi atunci când rămânem singuri, să ştim să ne ridicăm în picioare şi atunci când nu avem pe cine conta. La finalul festivităţii de comemorare, a avut loc plantarea Copacului Solidarităţii Naţionale. Teiul a fost acordat comunităţii secuieşti de preşedintele Republicii ungare, Ader Janos.
Sursa: szekelyhon.ro; Data: 04.06.2020; Titlu: Trianon ne-a învăţat multe lucruri