Traduceri din presa de limbă maghiară

În România au început pregătirile pentru centenarul de anul viitor a unirii României cu Ardealul. Din punctul de vedere al maghiarimii ardelene, în acest moment, cea mai importantă este relaţia care se va stabili între noul Guvern român şi cel ungar. Colega noastră Szava Eniko a stat de vorbă cu politologul Illyes Gergo (interviu realizat în studioul regional din Odorheiu-Secuiesc).
Szava Eniko: Denumirile tradiţionale, cele ale străzilor şi cele geografice ar putea fi amplasate şi în limbile minorităţilor - este doar unul dintre elementele acelui tratat româno-ungar care s-a semnat încă în anul 1996. Este doar unul dintre drepturile promise care de fapt nu s-a realizat nici până astăzi. Ce importanţă credeţi că are faptul că Dragnea, sau mai precis premierul Grindeanu, l-a desemnat pe Meleşcanu în funcţia de ministru al externelor? Este vorba de acelaşi Meleşcanu care a fost implicat şi în elaborarea acestui tratat româno-ungar?
Illyes Gergo: Consider că numirea lui Meleşcanu în funcţia de ministru de externe nu a reprezentat, în primul rând, un gest în direcţia Ungariei, mai mult este vorba despre rezultatul unei înţelegeri între PSD şi ALDE. După cum se ştie, în prezent, Meleşcanu face parte din acest partid ALDE mai mic. Totuşi, dânsul este un adevărat veteran al vieţii politice româneşti şi al externelor româneşti. Diplomaţia românească a fost condusă de acelaşi Meleşcanu şi în perioada 1992-1996, deci consider că această numire nu a reprezentat un gest în direcţia Ungariei. Cu toate acestea, putem spune că este o soluţie mai bună decât cea de până acum sau dacă ţinem cont că puteau ajunge în această funcţie şi Bogdan Aurescu sau George Ciamba, secretari de stat până acum. Faţă de ei, Meleşcanu abordează mult mai nuanţat de exemplu şi problemele româno-ungare. Pe de altă parte, tratatul respectiv româno-ungar despre care vorbim, este extrem de diferit interpretat. Este suficient să spunem doar că la momentul în care parlamentele celor două ţări trebuiau să îl ratifice, UDMR s-a abţinut. Aşadar, este disputat tot ceea ce conţine acest tratat.
Szava Eniko: 2018 va fi un an semnificativ pentru România. Ştim foarte bine că se pregătesc cu forţe majore pentru centenar. Întrebarea este, oare ce fel de relaţie se va forma până atunci între România şi Ungaria, respectiv ce efecte vor avea toate acestea asupra maghiarimii ardelene?
Illyes Gergo: Apare şi în actualul program de guvernare faptul că urmează să fie organizate evenimente cu bugete considerabile. De văzut este dacă şi maghiarimea din România va fi integrată în aceste evenimente sau dacă se va pomeni sau nu măcar de faptul că în această ţară, pe lângă români trăiesc şi alte naţionalităţi. În acest sens s-ar putea manifesta unele efecte asupra relaţiilor dintre România şi Ungaria. În ultimii ani am observat că aceste relaţii mai degrabă nu există, nefiind niciun fel de dialog între cele două ţări. Toate acestea s-ar putea schimba însă cu acest nou guvern şi vom vedea cât de mult vom fi implicaţi şi noi în aceste evenimente planificate pentru anul 2018.
Szava Eniko: Dialog nu a existat între cele două ţări, însă am avut parte de mult mai multe dispute diplomatice. Ştim foarte bine că românii nu doresc ca vizita Papei, programată pentru 2018-2019, să aibă loc în localităţi populate de maghiari… Guvernul ungar a interzis diplomaţilor ungari să participe la festivităţile organizate de Ziua României… Cum anume poate fi depăşită această relaţie confuză?
Illyes Gergo: Să nu uităm că această reacţie a Ungariei s-a produs în decembrie anul trecut, deci în mandatul anteriorului Guvern al României, şi sperăm că acest nou guvern să înceapă stabilirea relaţiilor cu cărţile pe faţă. Aici am putea aminti şi faptul că Ungaria ar dori să deschidă în mai multe puncte ale Ardealului aşa numite consulate detaşate, deci nu consulate generale, ci anumite filiale ale acestora, însă partea română nu a dat curs încă acestei solicitări. Poate vor veni schimbări cu acest nou Guvern român şi în această direcţie.
Szava Eniko: În orice caz, presa ungară interpretează ca gest pozitiv faptul că în funcţia de ministru de externe a fost numit Meleşcanu. Rămâne de văzut dacă la acest gest urmează un pas şi din partea ungară?
Illyes Gergo: Din câte am citit, Ungaria ar primi cu mare plăcere o vizită în Ungaria a diplomaţiei româneşti, însă deocamdată nu s-a formulat nicio reacţie din partea română. Stabilirea relaţiilor diplomatice se realizează întotdeauna pe termen lung. Există o cutumă în acest sens, nimic nu se poate schimba de la o zi la alta. Totodată, se observă foarte clar că pentru România ar putea să fie mult mai importante relaţiile bilaterale, chiar şi cu Ungaria, însă aici ne putem referi şi la celelalte ţări vecine. Aşadar, în mod normal, România ar trebui să fie interesată în reconstrucţia acestor relaţii bilaterale, ori în toate acestea ar putea integra şi un nou început cu Ungaria.
Szava Eniko: În ce măsură se pot implica în toate acestea Statele Unite ale Americii? Deocamdată nu ştim ce direcţie va lua politica sa externă, însă ce credeţi, la ce ne putem aştepta?
Illyes Gergo: Nu putem prevedea cu exactitate în ce măsură schimbă Donald Trump politica externă a SUA, de exemplu, pe cine consideră partener primordial în această regiune. În ultimii ani am văzut foarte clar faptul că România a fost partenerul primordial al SUA în această regiune. Nu ştim dacă vor avea loc schimbări în acest sens sau nu. Este însă evident că în momentul de faţă în politica externă a României există temeri potrivit cărora se poate schimba această situaţie preferenţială, iar diplomaţia americană să pună un accent identic şi pe celelalte state din regiune. Aici se pomeneşte destul de des cazul Ungariei, deoarece Orban Viktor a fost primul şef de stat care a spus în mod deschis că mai degrabă Donald Trump ar fi soluţia mai bună din punctul de vedere al regiunii.
Szava Eniko: În condiţiile în care între România şi Ungaria se produce un fel de apropiere, un fel de reconciliere, ce fel de beneficii ar putea trage din toate acestea maghiarimea ardeleană?
Illyes Gergo: Este foarte greu de formulat o asemenea situaţie, însă am văzut foarte clar că atunci când nu există dialog şi nu există relaţii diplomatice, respectiv colaborare între două state, care de altfel ar fi condamnate la colaborare din cauza situaţiei şi rolului regional pe care le îndeplinesc, atunci toate acestea nu ne sunt tocmai favorabile nouă. Nu putem face altceva decât să sperăm să se normalizeze relaţiile ungaro-române şi să se pună capăt măsurilor cu care ne-am întâlnit în ultimii ani. Toate acestea ne-au arătat în mod foarte clar că din partea statului român nu se vrea sub nicio formă să se îmbunătăţească situaţia: aici putem să facem trimiteri fie la restituirea imobilelor confiscate, fie la problemele din învăţământ… au fost nenumărate cazuri de acest gen. Aşadar, dacă totul decurge bine, s-ar putea pune capăt şi acestor măsuri. Toate acestea sunt însă doar anumite aşteptări din partea noastră, însă ele nu au nicio şansă să se realizeze dacă relaţia dintre cele două ţări nu se normalizează.
Szava Eniko: Avem aici legea minorităţilor, tratatul bilateral în domeniul social - tematizat foarte intens în ultima perioadă -, deci aşteptăm cu mare interes dacă se va pune sau nu un accent şi pe acestea. Vă mulţumesc pentru prezenţă.
Illyes Gergo: Eu vă mulţumesc.
Postul „M1 Ungaria”, 15.01.2017; Titlu: Acum

Noi, care nu suntem atât de norocoşi încât să ne ocupe tot timpul cele întâmplate acum 100 de ani, noi, care nu aşteptăm bani sau voturi în schimbul temerii manifestate pentru naţiune, ne-am bucura dacă am fi trecut deja de aniversarea centenarului de anul viitor, însă manipularea, instigarea doar abia a început. Cum se cuvine unei astfel de aniversări, a început să agite unul din membrii Academiei Române de Ştiinţe, Ioan Aurel Pop, rector al Universităţii de Stiinţe „Babeş-Bolyai”. La comanda sa, a sărit inclusiv presa română presată. Reprezentanţii mass-media au început să-i bage în sperieţi pe locuitorii majoritari, spunând că guvernul ungar a înfiinţat un departament de propagandă antiromânească. Rectorul de la Cluj a susţinut că România poartă un război informatic şi de comunicare inclusiv cu Ungaria, iar Budapesta a înfiinţat, sub titlul Trianon 100, un departament de stat ce dispune de buget propriu, în timp ce Departamentul Centenar de la Bucureşti nu are un buget separat. După acestea, mai multe publicaţii în limba română au invocat interpretarea făcută de Cozmin Guşă, consultant politic, potrivit căreia Trianon 100 este o bombă segregaţionistă inteligentă, ce duce la destabilizarea întregii regiuni, aceasta fiind - în opinia sa - înfiinţată pentru neutralizarea festivităţilor derulate în România cu ocazia aniversări centenarului - împlinirea a 100 de ani de la proclamarea unirii Transilvaniei cu Regatul Român. Cei care au acţionat mereu împotriva României, s-au asociat acum într-un proiect bine finanţat - a opinat analistul, care nu a omis să le reproşeze conducătorilor de prim rang ai României, care - după părerea sa - sunt incapabili să sancţioneze Ungaria pentru Trianon 100. Ministerul Ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior a respins ferm orice absurditate potrivit căreia Ungaria ar derula un război de propagandă împotriva României. Programul Elan al Academiei Ungare de Ştiinţe este un proiect ştiinţific, deschis, scopul acestuia reprezentându-l dezvăluirea, cunoaşterea trecutului. Ioan Aurel Pop continuă să fie reprezentant al viziunii istorice naţionaliste, care instigă prin coeziunea falsificării istoriei şi a uitării. Oamenii gen Pop s-ar bucura cu adevărat dacă noi, maghiarii din Transilvania, ne-am lăsa păcăliţi de astfel de provocări. Şi ar fi dezamăgiţi dacă ar remarca faptul că noi acordăm mai multă energie pentru conturarea propriului viitor, decât pentru reconfigurarea trecutului.
Publicaţia „Brassoi Lapok”, 04.05.2017; Titlu: Începe…, Autor Ambrus Attila

Foldi Kovacs Andrea: Să începem cu faptul că în acest an forumul de la Tuşnad-Băi împlineşte 28 de ani. Totuşi, această Universitate Liberă Balvanyos a trecut printr-o oarecare evoluţie. Cine cum vede această problemă? Ce însemnătate are în 2017 faptul ce se întâmplă la Tuşnad-Băi sau să spunem cum apreciază premierul ungar situaţia europeană la Tuşnad-Băi?
Szocs Laszlo: Are mare însemnătate. A apărut deja şi în presa mondială atunci când ideea statului iliberal a fost anunţată de Orban Viktor tocmai la Tuşnad-Băi. În orice caz este un eveniment care în timpul acestor decenii şi-a obţinut propriul drept de a fi un factor determinat fie ca festival, fie ca forum politic, în mijlocul verii, practic în sezonul castraveţilor politici. Aşa că destul de mulţi aşteaptă deja să vadă ce va spune sâmbătă (22.07.2017) domnul premier. Şi 2017 are mare însemnătate, respectiv că suntem cu un an înaintea unui an electoral, ultimul Tusvanyos înainte de alegerile din 2018, înainte cu un an de marele centenar al României din 1 decembrie 2018. Acest lucru înseamnă o pregătire şi în ceea ce priveşte anul memorial Trianon, respectiv ultimul punct de vedere pe care l-a afirmat de altfel şi Nemeth Zsolt este faptul că începe marea dezbatere privind bugetul comun al Uniunii Europene, începând din 2021 şi acest lucru se va decide în următorii ani. Deci nu este complet indiferent că aceste ţări care se află în această parte a Europei, V4, sau chiar şi România, alte ţări vecine cu noi în ce unitate se pot alinia, pe cine putem atrage de partea noastră, deoarece aceasta va fi o bătălie mare. Vor fi acolo de cealaltă parte aşa numitele ţări plătitoare în net, pentru că este foarte simplu, sunt bogate, care se consideră că profită de UE.
Foldi Kovacs Andrea: Să luăm detaliat aceste puncte, printre care şi pe cele despre care a vorbit Nemeth Zsolt. Probabil că tema minorităţii maghiare, a politicii naţionale maghiare este o problemă-cheie din punctul de vedere al relaţiei româno-maghiare, dar în ce măsură este determinantă? Dincolo se află de exemplu Slovacia, cu care relaţia bilaterală s-a constituit în mod pozitiv pe parcursul calităţii de membră V4. Totodată, situaţia minorităţii maghiare din Slovacia nu s-a schimbat meritoriu în ultima perioadă. Deci cum vedeţi relaţiile româno-maghiare din punctul de vedere al minorităţii maghiare?
Pindroch Tamas: Nu sunt foarte pozitive. Deci nu se schimbă foarte mult pe parcursul ultimilor ani. Aceasta este o problemă care depinde foarte mult de politica internă românească şi politica internă românească, nici nu ştiu cum să mă exprim, este destul de hectică. Deci crize guvernamentale se succed una după alta, se succed una după alta guverne ale partidelor populare, social-democrate, preşedinţii sunt foarte determinanţi, declaraţiile şefilor de stat români. Declaraţia lui Iohannis, care de altfel este de naţionalitate săsească, este percepută într-un mod ciudat, deoarece în calitate de minoritar este preşedintele României şi este mai român decât românii. Deci ceea ce este în România este o discrepanţă ciudată şi eu, de aici, de la Budapesta, nici nu înţeleg ce se desfăşoară. Conform opiniei mele, secuii şi maghiarii de acolo sigur înţeleg mai bine, deşi cred că uneori şi ei dau din cap nervoşi. Este greu cu România. Deci este greu cu România, avem răni istorice, ei sunt foarte supăraţi pe noi din cauza Regatului Ungar. Noi am primit indignaţi Dictatul de Pace de la Trianon şi această împotrivire nu a rezolvat nimic nici în timpul comunismului şi nici de la schimbarea regimului încoace. Conform opiniei mele, ar fi necesară o înţelegere pe scară istorică - conform opiniei mele, nu va exista un asemenea lucru în următorii ani -, precum s-a întâmplat între Germania şi Franţa după al doilea război mondial.
Foldi Kovacs Andrea: De ce anume depinde acest lucru? De români, de maghiari, de secui sau de politica românească ori de politica maghiară?
Kacsoh Daniel: Conform opiniei mele, cei mai mari potrivnici ai acestui lucru sunt românii. Poate că acest lucru nu poate fi cântărit exact ca pe cântarul de farmacie, dar tocmai colaborarea V4 din care face parte, într-adevăr, Slovacia şi cu care relaţia este asemănătoare, chiar dacă nu avem răni istorice de asemenea anvergură sau faţă de care avem răni istorice şi, totuşi, pe marginea intereselor comune am reuşit să constituim o alianţă - astfel întreaga regiune - prin care putem vedea că în cursul zilei de astăzi, respectiv a zilei de ieri l-au primit practic pe premierul israelian.
Pindroch Tamas: Păi mai devreme şi pe preşedintele egiptean. Deci au existat asemenea poziţii simbolice.
Kacsoh Daniel: De asemenea, dar această alianţă V4 este mai mult decât au spus mai mulţi, respectiv că acest lucru nu va funcţiona cu adevărat, deoarece sunt uniţi doar de o singură problemă, adică migraţia. Se pare că această prezicere nu s-a adeverit. În ceea ce priveşte România se pare că… şi de aceea cred că reflexia este în special din partea română, a frustrării românilor, a politicienilor de acolo că poate fi scoasă cartea maghiară întotdeauna într-o campanie. Şi, într-adevăr, şi acolo campaniile sunt dese, deoarece viaţa politică este foarte hectică, aşa cum a spus şi Tamas. Evident acest lucru are o mie de motive. Aşa că, cred că şi acest lucru îngreunează acest fapt şi eu nu sunt optimist în problema că va reuşi această înţelegere.
Pindroch Tamas: Nici eu.
Szocs Laszlo: Politica parlamentară românească este foarte hectică. Într-adevăr acolo miniştrii vin, pleacă. Fiecare participant ar merita să se folosească de faptul că Iohannis este preşedinte, deci că este într-adevăr un om minoritar, o persoană de naţionalitate germană, în mod fundamental un om inteligent, bineînţeles nu trece dintr-o parte în alta de la un moment la altul (nu se distinge clar), dar de exemplu ceea ce s-a făcut acum auzit în privinţa autonomiei secuieşti eu consider că este un lucru pozitiv. Am văzut la televizor, stătea acolo şi asculta în picioare Imnul Secuiesc, deci să ne gândim puţin la ce şefi de stat români au existat în ultimii 20-25 de ani, începând de la Iliescu până la Băsescu. Ar merita profitat de acest moment.
Foldi Kovacs Andrea: Vom mai aloca timp pentru această temă, dar să rămânem la detaliile tehnice. De ani de zile nu a mai avut loc un dialog româno-maghiar la nivel înalt între cele două ţări. Poate că ultima oară a avut loc un asemenea lucru în 2009, o întâlnire interguvernamentală, în 2015 poate un mic forum de presă sau una-două concilieri. Care este motivul acestui fapt, de la ce anume a îngheţat relaţia şi ce posibilităţi există în acest sens, deoarece şi Nemeth Zsolt a făcut referire la faptul că problema ar trebui cuprinsă din nou pe ordinea de zi, ar trebui reluată relaţia, ar trebui reînceput dialogul bilateral.
Pindroch Tamas: Este din nou o problemă ce trebuie regândită, respectiv a cui greşeală este. Conform opiniei mele, în mod fundamental problema este că cele două partide aflate la guvernare nu aparţin de o singură familie de partid. Deşi nici guvernele Slovaciei şi Ungariei nu aparţin de o singură familie de partid, dar se pare că interesele sunt mult mai puternice în consolidarea relaţiilor ungaro-slovace decât în consolidarea relaţiilor româno-ungare. Între România şi Slovacia, pot spune că acum cartea maghiară este jucată mult mai puternic în România. Acest lucru s-a întâmplat şi în urmă cu câteva luni de zile când românii erau speriaţi cu autonomia maghiară. Într-adevăr - aşa cum a spus şi Dani -, în români există un complex minoritar în ceea ce priveşte istoria lor. Ei vor să se vadă întotdeauna mai mari faţă de ceea ce sunt şi de altfel sunt nişte diplomaţi foarte abili, ori, şi Iohannis a fost deja la Merkel, s-a întâlnit cu Trump, dacă îmi aduc bine aminte. Deci a avut mişcări diplomatice la care ne uităm doar şi noi miraţi, cum a reuşit acest lucru. Rolul geo-politic al României este mult mai important în ultima perioadă de la schimbarea regimului decât a fost al Ungariei, dar de altfel să ne amintim şi de regimul Ceauşescu, Tratatul de la Varşovia, România nu a fost membră cu inima completă precum restul ţărilor. Ba mai mult în 68 Ceauşescu nici nu a intrat, a afirmat că nu intrăm în Cehoslovacia… Îmi amintesc bine? Dacă nu mă înşeală cunoştinţele istorice… Deci România s-a plasat întotdeauna chiar şi în timpul comunismului. Şi relaţiile ei cu Franţa au fost întotdeauna foarte bune.
Foldi Kovacs Andrea: În ce măsură influenţează situaţia europeană sau legăturile globale relaţia româno-ungară?
Kacsoh Daniel: Am vrut să spun că relaţia României cu americanii este de parcă americanii ar proteja şi ar prinde cu două mâini România…
Foldi Kovacs Andrea: Din cauza poziţiei strategice a lui Iohannis…
Kacsoh Daniel: Tocmai din această cauză... Pe lângă Polonia, România este una dintre ţările-rachetă faţă de Rusia, iar în ceea ce priveşte aceste multe scandaluri de corupţie care au ştirbit politica, nu ştiu dacă este bine sau nu că politica se epurează. Se pare că indiferent câţi politicieni sunt reţinuţi în România, vor exista întotdeauna alţii mai răi. Dar ca şi observator extern, spun că se pare că acesta nu este un proces întâmplător, deci o ţară unde există o procuratură care nu doar că este în mod declarat independentă de guvern, dar parcă ar fi independentă şi de România, reprezintă o situaţie destul de picantă. Şi poate că şi acest lucru poate contribui la faptul că putem presupune că există un oarecare interes la nivel înalt în legătură cu faptul ca relaţia româno-ungară să nu fie în ordine, respectiv relaţia dintre România şi regiune, deoarece trebuie să adăugăm că nu doar cu noi sunt în relaţii rele.
Szocs Laszlo: Practic acest DNA este stat în stat. Niciodată nu se ştie pe cine reţin sau cine ce primeşte. În parte, acestui lucru i se datorează instabilitatea politică a României, şi revenind la întrebarea iniţială, păi în Ungaria există stabilitate din 2010. Dacă sunt politician român atunci ştiu care sunt cele 4-5 nume, de altfel sunt aceleaşi, trebuie constituită o relaţie cu Ungaria. În România deschidem ziarul şi… oare acum cine poate fi, cine este? Deci acest lucru se schimbă permanent. Deci conform opiniei mele, stabilitatea lipseşte din partea lor.
Kovacs Andrea: Scuze, relaţia se poate îmbunătăţi având şanse mai mari cu Ungaria precum ca şi cu una dintre statele membre a V4 sau precum ca şi stat vecin?
Kacsoh Daniel: Evident că Ungaria este mai atractivă precum membră a V4, ba mai mult ca şi personaj principal al V4, putem fi mândri de acest fapt, respectiv la cât de multe se întâmplă în Budapesta… Astfel, un politician român le poate explica mai bine propriilor alegători că acum nu merg la Budapesta, ci în centrul unei întregi regiuni, şi acolo discut cu un politician maghiar sau chiar cu premierul în sine în cadrul unui şir de discuţii ce arată în direcţia unei înţelegeri. Poate că aceasta ar fi o explicaţie mai acceptabilă pentru un cetăţean alegător român de rând care este asmuţit împotriva maghiarilor şi poate fi o mică portiţă din punctul de vedere al comunicării, dar nu văd în mintea politicienilor români…
Foldi Kovacs Andrea: Daţi-mi voie să mai adresez o întrebare. Relaţia dintre V4 şi România, respectiv eventuala aderare a României la V4 - cum vedeţi acest lucru?
Pindroch Tamas: Totul este posibil, aşa cum şi Nemeth Zsolt a vorbit despre acest lucru. Este vorba şi despre Croaţia şi despre Austria, respectiv că ar putea adera la ţările din Vişegrad. În orice caz, această solidaritate de la Vişegrad este puternică deja acum şi într-adevăr ar putea fi asemănătoare frăţiei statelor Benelux, statelor baltice, statelor scandinave. Împărţim în două Europa. Şi România - sus cu ieşire la marea nordică şi jos cu ieşire la Marea Neagră - ar putea fi un coridor economic în cadrul Uniunii Europene. Deci în acest lucru există mari posibilităţi, şi nu doar migraţia, dar şi apărarea împotriva migraţiei aduc mai aproape aceste ţări şi poate că există speranţe - poate ceea ce este mai important - ca în legătură cu acest fapt să se îmbunătăţească situaţia minorităţii. Pentru că şi românii şi slovacii spun să nu ne mai luptăm cu propriile noastre minorităţi, deoarece vin musulmanii, trebuie să ne apărăm împotriva lor.
Foldi Kovacs Andrea: În politica maghiară există potenţialul de a se folosi de această situaţie?
Szocs Laszlo: Conform opiniei mele, există această dinamică.
Kacsoh Daniel: Mai bine să rămână V4, cel mult mai adăugăm plus unu, plus doi. Conform opiniei mele, denumirea nu se va schimba, iar aderarea este mai încolo.
Szocs Laszlo: Cu cât o organizaţie este mai mare cu atât există şanse mai mari să se subţieze şi să se destrame. Să nu se întâmple aşa cum s-a întâmplat cu Uniunea Europeană. Deci colaborarea este foarte bună, desigur să fie invitaţi, vin sistematic miniştrii de externe austriac, croat, sloven, figuranţii politicii mondiale precum Netanyahu iau în serios V4, voi sunteţi deja un factor demografic de 60 milioane, dar nu merită să fie extins, deoarece conform opiniei mele, acest lucru va duce doar la destrămare.
Postul „Echo Tv”, 19.07.2017; Titlu: Trecut, prezent, viitor

La provocările Trianon trebuie acordat un răspuns corespunzător vremurilor, astăzi de exemplu un asemenea răspuns este unificarea de drept comun a naţiunii datorită cetăţeniei - a accentuat Semjen Zsolt, vicepremier, în cadrul unui forum ce a avut loc vineri (21.07.2017) la Tuşnad-Băi. În cadrul forumului pe politică naţională din cadrul celei de-a 28-a ediţii a Universităţii Libere de Vară şi Taberei Studenţeşti Balvanyos, politicianul creştin democrat, reacţionând la întrebare, şi-a exprimat punctul de vedere referitor la apropiatul centenar al adunării naţionale româneşti din 1918 de la Alba-Iulia - care declară unirea Transilvaniei cu Regatul Român. Semjen Zsolt a opinat că ateliere ştiinţifice trebuie să beneficieze de tot sprijinul de stat pentru ca, în conformitate cu realităţile istorice, să poată scrie istoria maghiarimii din primul război mondial ruptă în Trianon şi imperiile străine, pentru că dacă o scriu cei care s-au confruntat şi se confruntă cu noi, atunci nu vom ieşi cu bine din acest lucru. În ceea ce priveşte Trianonul, vicepremierul a denumit firesc ca naţiunea maghiară să-şi trăiască durerea, deoarece a fost distrusă viaţa a milioane de oameni, dar trebuie să fie mândră pentru că a supravieţuit ciuntirii brutale. Indiferent ce s-a întâmplat, vrem să dăinuim şi vrem să dăinuim ca maghiari - a declarat Semjen Zsolt. Şi-a exprimat convingerea că decizia de la Trianon este doar în parte consecinţa pierderii războiului mondial, cel puţin la fel de important este că o bandă de trădători şi antinaţională a distrus la Budapesta statalitatea ungară, autoapărarea ungară şi a dezarmat conştient armata ungară. Conform opiniei vicepremierului, primul război mondial pierdut de puterile centrale a avut consecinţe teritoriale, dar nu era necesar ca maghiarimea să fie afectată de o asemenea pierdere demografică şi teritorială brutală, acest lucru este dovedit de exemplul Turciei. Dacă la Budapesta există o putere antinaţională, atunci problema maghiarimii universale va avea întotdeauna de suferit - a tras concluziile vicepremierul Semjen Zsolt.
Site-ul www.magyaridok.hu, 21.07.2017; Titlu: Semjen Zsolt: Cetăţenia, unificarea de drept comun a naţiunii sunt răspunsuri la provocările Trianon