„TRANSNISTRIA 1992” - Nuvelă

„Dar iată că bombardamentul contenește… Cei ascunși după roțile automobilelor vădesc incertitudine. Câțiva dintre aceștia urcă în mașini și pornesc motoarele. Și, de îndată ce se urnesc din loc, bombardamentul este reluat mai intens. Se fac țăndări geamurile ambulanțelor. Doi pereți de foc: unul în față și celălalt în spatele coloanei de ambulanțe. Infern. Laurențiu Anghel, lungit la pământ, filmează tot ce se petrece acum în jurul lui. Bombardamentul încetează din nou. În față și în spate câte un perete de fum. Blindatele cu însemnele Republicii Moldova, care flanchează coloana de ambulanțe, sunt învăluite de praful exploziilor din apropiere. - Cei care fac treaba asta sunt profesioniști! - se adresează Laurențiu medicului întins lângă el. Ai văzut cu câtă exactitate se dirija focul? - Da, folosesc orice prilej, ca să ne umilească - răspunde medicul. Vezi, Doamne, nu se trage direct asupra noastră, pentru că suntem în misiune umanitară. Dar nici nu ne lasă să plecăm! Cred că sunt băieții din Armata a 14-ea! În acest moment, o explozie, una singură, se declanșează la douăzeci de metri de locul unde se află cei doi. O schijă rătăcită îi atinge tâmpla lui Laurențiu.
Pare că s-ar afla între patru pereți înalți. În loc de acoperiș, pereții au un strat subțire și transparent aidoma unei holograme. Prin acest acoperiș transparent se strecoară o ființă, un înger, și coboară aterizând lin. Picioarele nu i se văd de sub robă. Are fața slabă și rece și ține în mâini un craniu, peste care se scurg șuvițe de sânge. Când vorbește, deși buzele i se mișcă, vocea lui se aude parcă de sus, pătrunzând prin acoperișul transparent. - Trebuie să mă urmezi! - se adresează el vecinei din stânga. Laurențiu este cuprins de mirare, când în persoana vecinei o recunoaște pe Gabriela. Tot atunci ea se înalță, însoțită de înger, dar înainte de a parcurge acoperișul transparent, se oprește brusc. - Nu pot! Nu pot să-l las aici! - Ești singura care meriți să ieși dintre acești patru pereți! - o îndeamnă îngerul cu fața slabă și rece. - Dar nu pot să-l las aici pe Laurențiu! Și se aude din nou ca un ecou: - Nu pot să-l las aici pe Laurențiu! - Hai, băiete, revino-ți! - îi tot dă palme medicul. Laurențiu Anghel deschide ochii. - Ce este? Ce s-a întîmplat? - rostește el buimac. - Stai liniștit! Nu e grav! Te-a lovit o schijă rătăcită! - îi explică medicul. Ți-am pus un bandaj! Laurențiu duce mâna la tâmplă,
apoi se uită la degetele sale înroșite. - A curs ceva sânge! Dar a trecut! Va fi bine! - îl încurajează medicul. În sfârșit, unii din cei lungiți la pământ se ridică încet și tot așa urcă în mașini. Pornesc. Ceilalți le urmează exemplul. Însă după ce ambulanțele parcurg vreo zece metri, exploziile se reiau cu aceeași forță. Și din nou cei doi pereți de foc, în față și în spate. - Nu mai coborâm din mașină! Rămânem aici - hotărăște medicul. Fie ce-o fi! Medicul întoarce capul spre cel rănit în abdomen. Acesta nu se mișcă, nu dă semne de viață. Medicul se apropie, îi ia pulsul. Privește spre Laurențiu. - E mort! - constată el. Și abia când în depărtare soarele este înghițit de livada de meri, bombardamentul încetează. Laurențiu se uită la ceas. Mortul se învinețește. - Ne țin aici mai bine de trei ore! La emițător se aude vocea șefului coloanei. - Ce facem, băieți? - Putem pleca fără teamă, și-au făcut hatârul și sunt satisfăcuți! - spune unul din răniți. Medicul de lângă Laurențiu transmite: - Domnu’ șef! Unul din răniți ne asigură că putem pleca fără grijă! Aș înclina să-l ascult! Combatanții le cunosc mai bine apucăturile!
- Deci, riscăm? - se aude din nou vocea șefului coloanei de ambulanțe. - N-avem altă ieșire! - răspunde medicul. - Hai, băieți, înainte! - dă ordin șeful coloanei. Ambulanțele pornesc încet spre șosea, apropiindu-se în neorânduială de peretele de fum, trec printre gropile de obuze, apoi traversează șoseaua coborând în vâlcea. Cele două blindate își iau locul, unul în față, celălalt la coadă și coloana se îndepărtează din ce în ce mai mult. Laurențiu o cuprinde strâns pe Gabriela. O sărută cu drag. - Credeam că nu mai scap de acolo și n-am să te ma văd! - îi șoptește el. - Ai fost rănit! Gabriela îi atinge ușor cu degetele bandajul. - Un fleac! M-a atins o schijă rătăcită! - Ți-am spus, nu te las să te duci acolo! De ce nu m-ai ascultat?! - Sunt ziarist! Reporter! Oamenii au nevoie să cunoască evenimentele de la fața locului! Se iubesc cu patimă… Liniște… Apoi, Laurențiu Anghel aude vocea Gabrielei. - O să avem un copil! Ochii lui Laurențiu se umplu de fericire. O cuprinde și rămân așa, de parcă s-ar fi contopit într-o singură ființă.”

Mihai Mihăescu , scenarist, regizor, producător la Alternative Film Studio (https://alternativefilmstudio.ro/) - Biografie artistică: Doctor în Cinematografie şi Media (titlu obținut în 1999 la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București), scenarist, regizor, producător, scriitor, prezentator, redactor, Mihai Mihăescu s-a născut la 17 noiembrie 1954 în satul Ciorăști, raionul Nisporeni, Republica Moldova. După absolvirea școlii generale a avut nevoie de câțiva ani pentru a înțelege că domeniul artistic i se potrivește cel mai bine. Astfel, în 1975, hotărăște să se înscrie la Facultatea de Teatru a Institutului de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău, secția regie. În anul trei de facultate se angajează ca prezentator la Radiodifuziunea de Stat a Republicii Moldova, perioadă în care este solicitat frecvent și ca actor în diverse producții radiofonice și televizate. În 1979, își susține licența ca regizor de teatru, însă fiind foarte atras de cinematografie lucrează o perioadă ca asistent de regie la Studioul „Moldovafilm”. Mai târziu, însă, apare o oportunitate să se angajeze la Teatrul Muzical Dramatic „A.S. Pușkin” din Chișinău, unde timp de câțiva ani este asistent de regie, însă din 1987 se reorientează spre cinematografie și se angajează ca director al Departamentului Tineret la Uniunea Cineaștilor din Republica Moldova, la invitația cunoscutului regizor de film, Emil Loteanu, care peste doar doi ani, în 1989, îi coordonează din punct de vedere artistic debutul în regie de film cu scurtmetrajul „Adio, viață de holtei”, adaptare după povestirea „Roman de dragoste”, de Nicolae Esinencu. În parallel, activează și ca profesor de „arta actorului” la Liceul Nr. 62 din Chișinău (1988-1990). Filmоgrafie selectivă: „Adio, viaţă de holtei” (Asociația „Phoenix-M”, Moldovafilm, 1989, scurtmetraj ficțiune, adaptare după povestirea „Roman de dragoste”, de Nicolae Esinencu); „Păcatul” (Asociația „Phoenix-M”, Moldovafilm & Cinerom București, 1991, lungmetraj ficțiune, adaptare după povestirile „Păcat boieresc” și „Hoțul”, de Mihail Sadoveanu); „A neamului speranța” (studioul „Alexandru Sahia”, București, 1994, scurtmetraj, documentar artistic); „Tu, cea mai sfântă dintre toate” (Casini Art, București, 2002, documentar istoric, mediu metraj, realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei din România); „Fata cu ochii verzi” (Alternative Film Studio, România, 2015, lungmetraj ficțiune, adaptare după romanul „Gaudeamus”, de Mircea Eliade); „Mama ta nu trebuie să știe asta” (Alternative Film Studio, România, 2021, scurtmetraj ficțiune). Cărți editate: Poetica expresionistă în cinematografie (Editura „Arvin Press, București, 2003; ediția a I-a, și Editura „Artes” Iași, ediția a II-a, 2009); Noaptea geloziei / Scrisori de dragoste (Editura „Sedcom Libris”, Iași, 2012, proză scurtă); Identitate (Editura „EIKON”, București, 2017, cineroman). Selecție de articole publicate: „Vrem să facem film” („Revista română”, Iași, nr. 4 (54)/2008); „Ceilalţi”, despre filmul cu acelaşi titlu al regizorului Alejandro Amenabar, cu Nicole Kidman (ziarul „Curentul”, București, din 28 decembrie 2002); „Filmul românesc în ascensiune” („Revista română”, Iași, martie 2003); „Mă preocupă tematica socială” („Făclia”, Chișinău, nr. 23 din 8 iunie 1990); „O nouă generaţie de cineaşti” („Făclia”, Chișinău, din 3 martie 1990); „Chintesenţa unui neam, a unui spirit” (Interviu cu regizorul Geo Saizescu în revista „Lanterna magică”, Chișinău, din 1-15 iunie 1991). Din 1992 - Membru al Uniunii Cineaştilor din România.

Categorie: