Tulgheşul, în plină dezvoltare

Interviu cu Marcel Vancu, primarul comunei Tulgheş, din nordul judeţului Harghita
- Domnule Marcel Vancu, iată-ne la un an şi jumătate distanţă de când aţi preluat mandatul de primar, fiind urmaşul lui Toader Ungureanu, unul dintre edilii longevivi de pe meleagurile harghitene. Vă rog să faceţi vorbire, pentru cititorii „Condeiul ardelean”, despre realizările dumneavoastră din această scurtă perioadă, dar şi, de ce nu, despre numeroasele lucruri care mai sunt de pus la punct în comuna Tulgheş.
- Mai întâi de toate vreau să subliniez faptul că ţin foarte mult la comuna Tulgheş, la cum arată ea, pentru că aici m-am născut şi aici trăiesc alături de familie. Desigur, după un an şi jumătate de mandat se pot trage deja unele concluzii. Asta deşi, practic, nici nu-mi dau seama când a trecut această perioadă, pentru că în administraţie este foarte multă agitaţie şi foarte mult de lucru. Împreună cu colectivul din Primărie am făcut acest bilanţ şi ne bucurăm de faptul că este unul pozitiv. Chiar pot spune că sunt în grafic cu tot ceea ce mi-am propus să îndeplinesc în actualul mandat. Imediat după ce am venit la Primărie, am făcut o analiză a stării în care se afla comuna. Sigur, am constatat deficienţe majore atât în infrastructură, cât şi în alte domenii, pe care le-am inventariat rapid, după care am trecut, printr-un plan concret de măsuri, la rezolvarea problemelor celor mai grave şi urgente. Apoi, am trecut la amenajarea din temelii a unui parc deosebit în centrul localităţii, a unui părculeţ de joacă pentru copii, în zona blocului ANL, proiecte finalizate în 2013, iar acum nu demult, spre sfârşitul anului trecut, am amenajat o alee pietonală, de 930 metri lungime, iluminată noaptea cu panouri fotovoltaice, care cred că este una din cele mai moderne din împrejurimi; este ceva de vis la Tulgheş. De asemenea, am amenajat câteva poduri şi podeţe în comună, care trebuiau reabilitate de urgenţă. Dar, în special, am muncit foarte mult, în toată această perioadă, la elaborarea de proiecte pentru atragerea de fonduri europene. Astfel se face că suntem în faza de achiziţie, de licitaţie, la trei proiecte foarte mari, şi anume asfaltări pe drumuri comunale, forestiere, amenajarea unui centru medical şi amenajarea a încă unui parc în comuna Tulgheş. Totodată, un alt proiect se află în faza de achiziţie, prin care vechea clădire a şcolii va fi reamenajată din temelii şi va deveni o clădire absolut nouă, unde se vor desfăşura câteva ateliere meşteşugăreşti care vor păstra tradiţiile din localitate şi din împrejurimile noastre.
- Deduc din spusele dumneavoastră că unele lucruri se mai pot face şi din fondurile proprii ale Primăriei, dar că la o dezvoltare durabilă, de anvergură, se poate ajunge, în prezent, numai prin accesarea fondurilor europene.
- Bineînţeles că fondurile proprii sunt limitate. Totuşi, am încercat să le folosim cu cea mai mare eficienţă. Însă, pentru infrastructură avem nevoie de bani foarte mulţi şi atunci apelăm la fondurile europene, care sunt mult mai consistente.
- Din ce aţi observat până în prezent, după cum decurg lucrurile, puteţi să finalizaţi în cei patru ani proiectele dumneavoastră sau este adevărat că nu îi e de ajuns unui primar un singur mandat pentru a face bine treaba în folosul comunei?
- Probabil că nu este suficient un mandat, dar la ritmul de muncă desfăşurat de mine şi de colegii mei, este foarte posibil să reuşim să realizăm destule şi în cei doi ani şi jumătate care ne-au rămas la dispoziţie. Avem încă foarte multe de făcut, unele chiar obiective pe care vom încerca să le atingem încă din 2014, dar suntem încrezători. Şi în acest an vom depune proiecte pentru bani europeni şi vom implementa noi programe care să ducă la creşterea nivelului de trai în Tulgheş.
- Discutam cu ceva vreme în urmă, tot în cadrul unui interviu, cu fostul primar despre situaţia gravă de la Primăria Tulgheş, care avea un număr atât de mic de angajaţi încât, practic, abia putea să-şi desfăşoare activitatea. S-a deblocat această situaţie, s-a reuşit într-un final angajarea de personal?
- În momentul în care am ajuns la Primărie, am constatat lipsa personalului. La un moment dat erau cinci posturi care erau blocate şi, desigur, asta ducea la îngreunarea activităţii în Primărie. După trei luni de zile, am reuşit să deblochez toate cele cinci posturi şi am angajat lucrători în Primărie.
- Cum aţi reuşit atât de repede acest lucru?
- Este o procedură destul de complicată, pentru că la momentul respectiv exact de la cancelaria primului ministru se debloca un post. Dar, am avut şi eu ajutoarele necesare, m-a sprijinit domnul ministru Mircea Duşa şi am reuşit să rezolv această problemă.
- Apropo de domnul ministru, de politică… Dumneavoastră aţi candidat independent, aţi câştigat mandatul şi apoi aţi ales să intraţi în PSD.
- Istoria este scurtă. Eu am candidat independent şi am câştigat alegerile în acest fel, dar după alegeri am făcut o analiză, am avut şi o serie de propuneri politice, iar în urma unei discuţii pe care am avut-o cu preşedintele PSD Harghita, domnul ministru Mircea Duşa, am ajuns la concluzia că ar fi mai bine să intru ca şi membru în acest partid. Aceasta pentru că, până la urmă, eu trebuie să reprezint interesele unei comunităţi şi atâta timp cât eşti în opoziţie, rezultatele nu pot fi cele pe care lumea le aşteaptă. Se pregăteşte exploatarea de uraniu - Domnule primar, Tulgheşul este o comună foarte frumoasă, aşezată între munţi şi văi. Cum stă această deosebită localitate la capitolul economic şi cât de bine reuşiţi să atrageţi turiştii să vină pe aceste meleagurile mirifice din nordul judeţului Harghita, de la hotarul cu judeţul Neamţ, deci practic cu Moldova?
- Într-adevăr, noi avem un privilegiu datorită faptului că natura ne-a înzestrat cu nişte comori extraordinare. Ne aflăm la poalele Ceahlăului, la poalele Călimanului, într-o zonă depresionară extraordinar de frumoasă. Am încercat în perioada aceasta să avem tot felul de întâlniri cu diferite persoane, cu cei interesaţi, pentru a creşte, poate, şi turismul în zonă. Cu toate că turismul nu este foarte dezvoltat la ora actuală în Tulgheş, am pus în valoare poziţia noastră geografică atractivă şi am reuşit să atragem în perioada aceasta un număr destul de mare de turişti. Acum, sigur, principala activitate a celor care trăiesc aici este creşterea animalelor, avem şi spitalul de psihiatrie, avem o serie de agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în prelucrarea lemnului. Să zicem că locurile de muncă ar fi, oarecum, deficitare. Aud însă că există o hotărâre de guvern prin care se pare că s-a finanţat începerea exploatării de uraniu în zona Tulgheş-Grinţieş.
- Detaliaţi, vă rog, acest subiect.
- Aici este o problemă practic cu două tăişuri, iar populaţia din Tulgheş este oarecum împărţită pe tema asta. Poate o exploatare de uraniu este o problemă un pic mai mare, este o problemă mai sensibilă, pentru că lumea având acces la informaţii, s-a uitat la localităţile în care au existat, de-a lungul anilor, exploatări de uraniu. Şi ce a constatat? Că exploatarea de uraniu aduce multe, multe probleme, cum ar fi bolile profesionale ş.a.m.d.. Am avut diverse discuţii cu mai mulţi factori de decizie în sensul acesta; voi încerca să obţin cât mai mult pentru comunitate. Am înţeles că este un proiect de interes naţional, care, până la urmă, cu siguranţă se va realiza, pentru că Tulgheşul deţine, din ceea ce ştiu eu, cel mai mare zăcământ de uraniu din ţară. Care zăcământ va constitui, la un moment dat, materia primă pentru rezervoarele doi şi trei de la Cernavodă. Voi încerca să obţin cât mai mult de la Guvernul României şi de la factorii responsabili, pentru a compensa oarecum deranjul acesta cu exploatarea de uraniu. De asemenea, voi încerca să aduc tot felul de specialişti în zonă, care să informeze populaţia cu privire la tot ceea ce presupune o exploatare de uraniu, inclusiv despre riscurile pe termen mediu şi lung. Şi, în felul acesta, poate la un moment dat se va organiza şi un referendum local, iar atunci populaţia va decide dacă va accepta sau nu exploatarea. Spun acestea deoarece consider că populaţia trebuie foarte bine informată şi, până la urmă, ea este cea care trebuie să decidă.
- Angajările ar urma să se facă din rândul populaţiei locale? Sau, mai concret, spuneţi-mi care ar fi lucrurile bune care ar urma să se abată pe capul tulgheşenilor?
- Lucrurile bune ar fi locurile de muncă. Din informaţiile pe care le am, am înţeles că în curând exploatarea de la Crucea va fi închisă. Zăcământul va fi epuizat undeva la finele acestui an. Problema este exact aceasta, că se va reloca din personalul de la Crucea la Tulgheş, ceea ce pentru noi este un inconvenient. Şi dacă aşa vor sta lucrurile, noi vom rămâne cu foarte mult deranj şi cu locuri de muncă puţine. De aceea, eu voi insista foarte mult la factorii de decizie ca Tulgheşul să beneficieze de anumite „favoruri”. Românii din nordul Harghitei, discriminaţi financiar - Ştiu că, înainte de a fi primar, dumneavoastră sunteţi de ani buni om de afaceri, unul dintre cei cunoscuţi în zonă. Acum când v-aţi lovit de administraţia din sistemul românesc, venind din mediul economic, cum vedeţi pasul acesta pe care l-aţi făcut, regretaţi ceva anume?
- Într-adevăr, există multă birocraţie în administraţia românească, iar noi va trebui s-o simplificăm, pentru că numai aşa vom putea să avem roadele muncii noastre. Aici, la capitolul birocraţie, vă dau un exemplu vizavi de proiectele europene. Imaginaţi-vă că pentru un proiect depus la Centrul de regiune de la Alba-Iulia, pentru o singură semnătură, noi trebuie să ne deplasăm la faţa locului. În condiţiile în care, în ziua de astăzi, o semnătură se poate scana şi trimite pe e-mail.
- Pentru că tot aţi deschis această discuţie, domnule primar, spuneţi-mi cum vedeţi viitoarea regionalizare a României, dumneavoastră, care deşi aveţi capitala de judeţ la Miercurea-Ciuc şi pe cea de regiune la Alba-Iulia, sunteţi mult mai aproape de Piatra-Neamţ?!
- Este o chestiune destul de sensibilă. Drumul care ar scurta semnificativ distanţa noastră faţă de Miercurea-Ciuc, şi anume drumul judeţean care leagă Tulgheşul de Ditrău, este un drum cu deficienţe majore, aspect pe care l-am semnalat la toate întâlnirile pe care le-am avut cu diferiţi factori de decizie. Ultima discuţie pe tema acestui drum a fost cu domnul preşedinte Borboly Csaba, atunci când ne-am întâlnit la Bilbor, în urmă cu două luni. Dânsul a colaborat de această dată bine, în sensul că a trimis o echipă care a reabilitat cât de cât drumul, ca să fie practicabil. Dar acest fapt nu rezolvă problema împricinatului drum judeţean. Avem probleme foarte mari aici din cauza faptului că cetăţenii de la Recea şi din Hagota trebuie să parcurgă până în centrul localităţii 13-15 km, vara prin praf, iarna prin noroaie. Din acest motiv, au venit la un moment dat la mine şi mi-au spus foarte clar că ei nu vor mai plăti taxe şi impozite pentru că nu beneficiază de drum. Eu am încercat să le explic că drumul judeţean este în administrarea Consiliului Judeţean Harghita şi nu a Primăriei Tulgheş, ba am deschis, la un moment dat, şi o discuţie legată de o eventuală reclasificare a drumului, pentru a-l face naţional, poate aşa i se vor aloca fonduri pentru reabilitare. Dar acestea sunt decizii care nu se iau de pe o zi pe alta. Într-un timp se vorbea chiar despre faptul că nu se mai investeşte în acest drum deoarece pe aici ar urma să treacă autostrada care va lega Transilvania de Moldova. Sunt fel şi fel de variante, dar cert este, deocamdată, că „judeţul” invocă faptul că nu sunt fonduri suficiente ca să poată fi reabilitat şi acest drum.
- Bun domnule primar, dar trebuie făcută presiune pe Consiliul Judeţean Harghita, pentru că discutăm despre un drum util, care scurtează enorm distanţa dintre Tulgheş şi Ditrău, nu despre unul fără mare însemnătate.
- Tocmai asta am încercat să scot în evidenţă, că este un drum foarte important. S-au alocat poate sume şi mai mari unor drumuri care nu aveau aşa mare importanţă ca acesta. Dar până acum nu am reuşit mai mult.
- Credeţi că la mijloc stă şi factorul politic, etnic, de nu se mai reabilitează acest drum? Oare conducerea UDMR de la „judeţ” nu-i vrea pe maghiari laolaltă cu românii?
- Eu sper, totuşi, să nu fie vorba de niciun factor politic ori etnic. Eu am avut discuţii destul de aprinse, la începutul mandatului meu, cu preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba. Acum, se pare, dumnealui colaborează mai bine cu partea de nord a judeţului şi, prin urmare, sper ca, în viitorul apropiat, să găsim soluţii să rezolvăm această problemă, pentru că va fi nevoie de o investiţie destul de mare, căci discutăm de 34 km.
- Am făcut referire la factorul etnic deoarece cunosc de ani de zile că în această situaţie se află şi drumul judeţean care leagă Bilborul de drumul european, timp în care un drum mult mai neimportant, cel care face legătura „europeanului”, din zona Ditrău, la Borsec a primit finanţare. Nu vi se pare că marginalizarea, discriminarea românilor în judeţul Harghita este evidentă (şi) din acest punct de vedere, al alocării fondurilor în infrastructură?
- Aşa pare să fie în final - nu? Cum altfel să gândim devreme ce sunt finanţate o serie de drumuri cu interes în special pentru maghiari, care nu au o astfel de însemnătate ca aceste două drumuri judeţene, iar pentru Tulgheş şi Bilbor nu se poate, nu se găsesc fonduri? Regionalizarea, pe criteriul economic, nicidecum etnic - Domnule primar, revenind, în încheiere, la o eventuală regionalizare a României, despre care unii spun că e iminentă, relataţi-ne care este poziţia dumneavoastră vizavi de cum ar trebuie să se redeseneze harta României.
- Niciodată n-am fost de acord cu regionalizarea pe criteriul etnic. Regionalizarea trebuie făcută strict pe criteriul economic. Dacă mă întrebaţi pe mine, vă spun că de la Tulgheş la Miercurea-Ciuc fac 150 km în două ore şi jumătate, în vreme ce până la Piatra-Neamţ am de mers 90 km într-o oră şi jumătate, deci îmi este mult mai la-ndemână, din acest punct de vedere, a doua variantă. Cu atât mai mult, Alba-Iulia mi se pare foarte departe de aici de la noi. Totuşi, sunt pentru regionalizarea în forma pliată pe actualele regiuni de dezvoltare din două motive. Primul vi l-am spus deja, şi anume că nu este de conceput împărţirea hărţii României pe criterii etnice, ci strict economice, iar cel de-al doilea este că, totuşi, în regiunea noastră, Centru, nu cred că va mai fi capitala la Alba-Iulia, ci la Braşov, şi atunci este cât de cât mai accesibilă această variantă şi pentru noi, locuitorii din nordul judeţului Harghita.
- Şi, domnule primar, pentru că ne aflăm la început de an, vă rog să adresaţi o urare atât tulgheşenilor, cât şi cititorilor publicaţiei noastre.
- Tuturor locuitorilor comunei Tulgheş şi cititorilor „Condeiului ardelean” le doresc multă sănătate, fericire, prosperitate şi împlinirea dorinţelor în Noul An 2014. La Mulţi Ani!
- Vă mulţumesc! La Mulţi Ani!

Categorie: